1 Z edechia era în vârstă de douăzeci şi unu de ani când a devenit rege şi a domnit la Ierusalim timp de unsprezece ani. Mama sa se numea Hamutal şi era fiica lui Ieremia din Libna.

Sedequías tenía veintiún años cuando comenzó a reinar, y reinó once años en Jerusalén. El nombre de su madre era Hamutal, hija de Jeremías, de Libna.

2 E l a făcut ce este rău înaintea Domnului, tot aşa cum făcuse şi Iehoiachim.

El hizo lo malo ante los ojos del Señor conforme a todo lo que había hecho Joacim.

3 D in pricina mâniei Domnului s-au întâmplat aceste lucruri în Ierusalim şi în Iuda, pe care, în cele din urmă, le-a izgonit din prezenţa Sa. Zedechia s-a răsculat împotriva împăratului Babilonului.

Por causa de la ira del Señor sucedió esto en Jerusalén y en Judá, hasta que El los echó de Su presencia. Y Sedequías se rebeló contra el rey de Babilonia.

4 Î n al nouălea an al domniei lui Zedechia, în a zecea zi a lunii a zecea, Nebucadneţar, împăratul Babilonului a înaintat împotriva Ierusalimului cu toată oştirea sa. Ei şi-au aşezat tabăra înaintea cetăţii şi au zidit întărituri de jur împrejurul ei.

Y aconteció que en el año noveno de su reinado, en el mes décimo, a los diez días del mes, vino Nabucodonosor, rey de Babilonia, él y todo su ejército, contra Jerusalén y acamparon contra ella, y edificaron un muro de asedio alrededor de ella.

5 C etatea a fost în stare de asediu până în cel de-al unsprezecelea an al domniei regelui Zedechia.

La ciudad estuvo bajo sitio hasta el año once del rey Sedequías.

6 Î n ziua a noua a lunii a patra, foametea din cetate a devenit atât de mare, încât poporul ţării nu mai avea nimic de mâncare.

En el mes cuarto, a los nueve días del mes, cuando se agravó el hambre en la ciudad y no había alimento para el pueblo,

7 A tunci s-a pătruns în cetate, astfel că toţi ostaşii au fugit. Ei au ieşit din cetate noaptea, pe drumul porţii dintre cele două ziduri, de lângă grădina regelui, în timp ce caldeenii înconjurau cetatea. Ei au luat-o pe drumul spre Araba,

se abrió una brecha en la ciudad, y todos los hombres de guerra huyeron y salieron de la ciudad de noche por el camino de la puerta entre los dos muros que había junto al jardín del rey, a pesar de que los Caldeos estaban alrededor de la ciudad, y se fueron por el camino del Arabá (del Valle del Jordán).

8 î nsă oştirea caldeenilor l-a urmărit pe regele Zedechia şi l-a ajuns în câmpiile Ierihonului. Toată oştirea lui se împrăştiase de lângă el.

Pero el ejército de los Caldeos persiguió al rey y alcanzó a Sedequías en los llanos de Jericó, y todo su ejército se dispersó de su lado.

9 E i l-au capturat pe rege şi l-au dus la împăratul Babilonului, la Ribla, în ţara Hamatului. Acesta a rostit o sentinţă împotriva lui.

Entonces capturaron al rey y lo trajeron al rey de Babilonia en Ribla en la tierra de Hamat, y allí él lo sentenció.

10 A colo, la Ribla, împăratul Babilonului i-a înjunghiat pe fiii lui Zedechia înaintea ochilor lui. De asemenea i-a înjunghiat şi pe toţi conducătorii lui Iuda.

El rey de Babilonia degolló a los hijos de Sedequías ante sus ojos y también degolló a todos los príncipes de Judá en Ribla.

11 A poi împăratul Babilonului i-a scos ochii lui Zedechia, l-a legat cu lanţuri de bronz şi l-a dus în Babilon, unde a stat în temniţă până în ziua morţii lui.

Después sacó los ojos a Sedequías, y el rey de Babilonia lo ató con grillos de bronce y lo llevó a Babilonia y lo puso en prisión hasta el día de su muerte.

12 Î n ziua a zecea a lunii a cincea, în al nouăsprezecelea an al domniei împăratului Nebucadneţar, împăratul Babilonului, Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, care era în slujba împăratului Babilonului, a pătruns în Ierusalim.

En el mes quinto, a los diez días del mes, siendo el año diecinueve del rey Nabucodonosor, rey de Babilonia, vino a Jerusalén Nabuzaradán, capitán de la guardia, que estaba al servicio del rey de Babilonia.

13 E l a dat foc Casei Domnului, palatului regelui şi tuturor caselor din Ierusalim. A dat foc tuturor caselor mari.

Y quemó la casa del Señor, la casa del rey y todas las casas de Jerusalén; prendió fuego a toda casa grande.

14 T oată oştirea caldeenilor, care era împreună cu căpetenia gărzilor, a dărâmat toate zidurile din jurul Ierusalimului.

Y todo el ejército de los Caldeos que estaba con el capitán de la guardia derribó todas las murallas alrededor de Jerusalén.

15 N ebuzaradan, căpetenia gărzilor, a dus în captivitate o parte din cei mai săraci oameni, poporul care mai rămăsese în cetate, dezertorii care fugiseră la împăratul Babilonului şi restul mulţimii.

Entonces Nabuzaradán, capitán de la guardia, llevó al destierro a algunos de los más pobres del pueblo, al resto del pueblo que había quedado en la ciudad, a los desertores que se habían pasado al rey de Babilonia, y al resto de los artesanos.

16 T otuşi Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, a lăsat în ţară câţiva oameni săraci ca să lucreze viile şi câmpurile.

Pero Nabuzaradán, capitán de la guardia, dejó a algunos de los más pobres de la tierra para que fueran viñadores y labradores.

17 C aldeenii au sfărâmat stâlpii de bronz care erau în Casa Domnului, precum şi piedestalele şi „marea“ de bronz care erau în Casa Domnului şi au dus tot bronzul la Babilon.

Los Caldeos rompieron en pedazos las columnas de bronce que estaban en la casa del Señor, también las basas y el mar de bronce que estaban en la casa del Señor, y llevaron todo su bronce a Babilonia.

18 A u luat vasele, lopeţile, mucarniţele, potirele, farfuriile şi toate uneltele de bronz cu care se făcea slujba.

Se llevaron además los calderos, las palas, las despabiladeras, los tazones, los cucharones y todos los utensilios de bronce que se usaban en el servicio del templo.

19 C ăpetenia gărzilor a mai luat şi lighenele, cădelniţele, cupele, oalele, sfeşnicele, lingurile şi cupele folosite la jertfele de băutură – tot ce era de aur sau de argint.

El capitán de la guardia también se llevó los cuencos, los braseros, los tazones, los calderos, los candelabros, los cucharones y los tazones de libación, lo que era de oro puro y lo que era de plata pura.

20 C ei doi stâlpi, marea, cei doisprezece boi de bronz care erau sub mare şi piedestalele, toate aceste unelte de bronz pe care le făcuse regele Solomon pentru Casa Domnului, aveau o greutate care nu se putea cântări.

En cuanto a las dos columnas, el mar, los doce toros de bronce que estaban debajo del mar y las basas que el rey Salomón había hecho para la casa del Señor, no era posible calcular el peso del bronce de todos estos objetos.

21 Î n ce priveşte stâlpii, fiecare stâlp era înalt de optsprezece coţi, avea circumferinţa de doisprezece coţi, grosimea de patru degete şi era gol pe dinăuntru.

Respecto a las columnas, la altura de cada columna era de 18 codos (8. 1 m), y tenía 5. 4 metros de circunferencia y cuatro dedos de espesor, y era hueca.

22 F iecare avea deasupra un capitel de bronz. Înălţimea unui capitel era de cinci coţi, capitelul având de jur împrejur o reţea şi rodii, toate din bronz. Al doilea stâlp, cu rodiile lui, era la fel.

Y había sobre ella un capitel de bronce; la altura de cada capitel era de 2. 25 metros, con una malla y granadas sobre el capitel, rodeándolo, todo de bronce. Y la segunda columna era igual, incluyendo las granadas.

23 E rau nouăzeci şi şase de rodii pe fiecare parte; toate rodiile aflate de jur împrejurul reţelei erau în număr de o sută.

Y había noventa y seis granadas que pendían; el total de las granadas era de cien en la malla alrededor.

24 C ăpetenia gărzilor i-a luat prizonieri pe Seraia, preotul conducător, pe Ţefania, următorul preot în rang şi pe cei trei paznici ai porţii.

Entonces el capitán de la guardia tomó a Seraías, el principal sacerdote, y a Sofonías, el segundo sacerdote, y a los tres oficiales del templo.

25 D in cetate a luat un ofiţer care avea în subordine ostaşi şi încă şapte oameni dintre sfetnicii regelui, care, de asemenea, fuseseră găsiţi în cetate; l-a mai luat pe scribul conducătorului oştirii, care recruta bărbaţi din poporul ţării, şi pe încă şaizeci de bărbaţi din poporul ţării, care fuseseră găsiţi tot în cetate.

También tomó de la ciudad a un oficial que estaba encargado de los hombres de guerra, a siete de los consejeros del rey que se hallaban en la ciudad, al escriba del comandante del ejército que reclutaba al pueblo de la tierra, y a sesenta hombres del pueblo que se hallaban dentro de la ciudad.

26 N ebuzaradan, căpetenia gărzilor, i-a luat şi i-a dus la împăratul Babilonului, la Ribla.

Nabuzaradán, capitán de la guardia, los tomó y los llevó al rey de Babilonia en Ribla.

27 A colo, la Ribla, în ţara Hamat, împăratul Babilonului a pus să fie omorâţi. Astfel a fost dus Iuda în captivitate, departe de ţara lui.

Entonces el rey de Babilonia los hirió y les dio muerte en Ribla en la tierra de Hamat. Así fue llevada Judá al destierro lejos de su tierra.

28 I ată numărul celor din popor duşi de Nebucadneţar în captivitate: în al şaptelea an: trei mii douăzeci şi trei de iudei;

Este es el pueblo que Nabucodonosor llevó al destierro: en el año séptimo, 3, 023 Judíos;

29 î n al optsprezecelea an al domniei lui Nebucadneţar, a dus în captivitate din Ierusalim opt sute treizeci şi doi de oameni;

en el año dieciocho de Nabucodonosor, 832 personas de Jerusalén;

30 i ar în al douăzeci şi treilea an al domniei lui Nebucadneţar, Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, a mai dus în captivitate şapte sute patruzeci şi cinci de iudei. În total, au fost duşi în captivitate patru mii şase sute de oameni. Bunătatea lui Evil-Merodak

en el año veintitrés de Nabucodonosor, Nabuzaradán, capitán de la guardia, llevó al destierro a 745 Judíos; en total fueron 4, 600 personas.

31 Î n al treizeci şi şaptelea an de captivitate al lui Iehoiachin, regele lui Iuda, în a douăzeci şi cincea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodak, împăratul Babilonului, în cel dintâi an al domniei lui, l-a eliberat din temniţă pe Iehoiachin, regele lui Iuda.

Y en el año treinta y siete del destierro de Joaquín, rey de Judá, en el mes doce, a los veinticinco días del mes, Evil Merodac, rey de Babilonia, en el año primero de su reino, favoreció a Joaquín, rey de Judá, y lo sacó de la cárcel.

32 I -a vorbit cu bunătate şi i-a dat un loc de cinste mai presus decât cel al regilor care erau cu el în Babilon.

Le habló amigablemente y puso su trono por encima de los tronos de los reyes que estaban con él en Babilonia.

33 I ehoiachin şi-a schimbat hainele de întemniţat şi pentru tot restul vieţii sale a mâncat la masa împăratului.

Joaquín se quitó sus vestidos de prisión y comió siempre en la presencia del rey, todos los días de su vida;

34 Î mpăratul Babilonului s-a îngrijit necurmat de hrana zilnică a lui Iehoiachin în toate zilele vieţii lui, până în ziua morţii acestuia.

y para su sustento, se le dio de continuo una ración de parte del rey de Babilonia, una porción para cada día, todos los días de su vida hasta el día de su muerte.