1 N u te lăuda cu ziua de mâine căci nu ştii ce poate aduce o zi!

Boast not thyself of to-morrow, For thou knowest not what a day bringeth forth.

2 S ă te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale!

Let another praise thee, and not thine own mouth, A stranger, and not thine own lips.

3 P iatra este grea şi nisipul este greu, dar supărarea provocată de un prost este mai grea decât amândouă.

A stone heavy, and the sand heavy, And the anger of a fool Is heavier than they both.

4 F uria este nemiloasă şi mânia este cumplită, dar cine poate sta în faţa geloziei?

Fury fierce, and anger overflowing, And who standeth before jealousy?

5 M ai bine o mustrare pe faţă, decât o dragoste ascunsă!

Better open reproof than hidden love.

6 R ănile făcute de un prieten dovedesc credincioşie, dar sărutările unui duşman sunt din abundenţă.

Faithful are the wounds of a lover, And abundant the kisses of an enemy.

7 S ătulul calcă în picioare mierea, dar pentru cel flămând orice lucru amar este dulce.

A satiated soul treadeth down a honeycomb, And a hungry soul every bitter thing sweet.

8 C a o pasăre care rătăceşte de la cuibul ei, aşa este omul plecat din căminul lui.

As a bird wandering from her nest, So a man wandering from his place.

9 U leiul şi parfumul înveselesc inima, iar cuvintele unui prieten care sfătuieşte din suflet sunt dulci.

Ointment and perfume rejoice the heart, And the sweetness of one's friend -- from counsel of the soul.

10 N u-l părăsi pe prietenul tău şi nici pe prietenul tatălui tău şi nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău; mai bine un vecin aproape decât un frate departe.

Thine own friend, and the friend of thy father, forsake not, And the house of thy brother enter not In a day of thy calamity, Better a near neighbour than a brother afar off.

11 F iul meu, fii înţelept şi înveseleşte-mi inima, căci astfel voi putea răspunde celui ce mă dispreţuieşte!

Be wise, my son, and rejoice my heart. And I return my reproacher a word.

12 O mul prudent vede pericolul şi se ascunde, dar nesăbuiţii merg înainte şi au de suferit.

The prudent hath seen the evil, he is hidden, The simple have passed on, they are punished.

13 I a-i haina celui ce a girat pentru un străin şi ţine-o garanţie dacă a girat pentru o străină!

Take his garment, when a stranger hath been surety, And for a strange woman pledge it.

14 B inecuvântarea semenului cu voce tare dis-de-dimineaţă este socotită ca un blestem.

Whoso is saluting his friend with a loud voice, In the morning rising early, A light thing it is reckoned to him.

15 O picurare continuă într-o zi ploioasă şi o soţie cicălitoare sunt tot una:

A continual dropping in a day of rain, And a woman of contentions are alike,

16 c ine încearcă s-o oprească parcă ar opri vântul şi parcă ar apuca untdelemnul cu mâna!

Whoso is hiding her hath hidden the wind, And the ointment of his right hand calleth out.

17 D upă cum fierul ascute fierul, tot astfel şi omul însuşi îl face mai ager pe semenul său.

Iron by iron is sharpened, And a man sharpens the face of his friend.

18 C ine îngrijeşte de un smochin îi va mânca roadele şi cine are grijă de stăpânul său va fi preţuit.

The keeper of a fig-tree eateth its fruit, And the preserver of his master is honoured.

19 D upă cum apa reflectă o faţă, tot astfel şi inima omului îl reflectă pe om.

As water the face to face, So the heart of man to man.

20 A şa cum Locuinţa Morţilor şi Locul Nimicirii nu se satură niciodată, nici ochii omului nu se pot sătura.

Sheol and destruction are not satisfied, And the eyes of man are not satisfied.

21 C reuzetul este pentru argint şi cuptorul pentru aur, dar un om este testat de lauda pe care o primeşte.

A refining pot for silver, and a furnace for gold, And a man according to his praise.

22 C hiar dacă ai pisa un prost cu pisălogul în piuă, printre grăunţe, tot nu vei putea îndepărta prostia de la el.

If thou dost beat the foolish in a mortar, Among washed things -- with a pestle, His folly turneth not aside from off him.

23 Î ngrijeşte-ţi bine turmele şi dă atenţie cirezilor tale,

Know well the face of thy flock, Set thy heart to the droves,

24 p entru că nici bogăţiile nu sunt veşnice şi nici coroana nu ţine pe vecie!

For riches not to the age, Nor a crown to generation and generation.

25 D upă ce este îndepărtat fânul, şi iarba nouă se arată, iar iarba de pe dealuri este strânsă,

Revealed was the hay, and seen the tender grass, And gathered the herbs of mountains.

26 m ieii vor fi pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata câmpului.

Lambs for thy clothing, And the price of the field he-goats,

27 V ei avea lapte de capră suficient pentru hrana ta, a familiei tale şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

And a sufficiency of goats' milk for thy bread, For bread to thy house, and life to thy damsels!