1 N u invidia pe oamenii răi şi nu dori să fii cu ei,

Be not envious of evil men, And desire not to be with them.

2 c ăci inima lor plăsmuieşte violenţă, iar buzele lor vorbesc despre cum să facă necaz.

For destruction doth their heart meditate, And perverseness do their lips speak.

3 P rin înţelepciune este construită o casă şi prin pricepere este consolidată;

By wisdom is a house builded, And by understanding it establisheth itself.

4 p rin cunoştinţă sunt umplute odăile ei cu tot felul de bogăţii preţioase şi plăcute.

And by knowledge the inner parts are filled, all precious and pleasant wealth.

5 U n om înţelept este puternic şi cel priceput îşi măreşte puterea,

Mighty the wise in strength, And a man of knowledge is strengthening power,

6 c ăci pentru a purta un război ai nevoie de călăuzire şi pentru a avea biruinţă – de un mare număr de sfetnici.

For by plans thou makest for thyself war, And deliverance in a multitude of counsellors.

7 Î nţelepciunea este prea înaltă pentru un prost; la poarta cetăţii el nu va avea nimic de spus.

Wisdom high for a fool, In the gate he openeth not his mouth.

8 C ine unelteşte să facă rău va fi numit intrigant.

Whoso is devising to do evil, Him they call a master of wicked thoughts.

9 P lanul prostiei este păcat şi cel batjocoritor este o urâciune înaintea oamenilor.

The thought of folly sin, And an abomination to man a scorner.

10 D acă te clatini în ziua necazului, mică îţi este puterea.

Thou hast shewed thyself weak in a day of adversity, Straitened is thy power,

11 S alvează-i pe cei duşi la moarte şi nu te îndepărta de cei ce sunt aproape să fie măcelăriţi!

If delivering those taken to death, And those slipping to the slaughter -- thou keepest back.

12 D acă spui: „Ah! n-am ştiut lucrul acesta!“ crezi că nu vede Cel Ce cântăreşte inimile? Nu va cunoaşte Cel Ce veghează asupra vieţii tale şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui?

When thou sayest, `Lo, we knew not this.' Is not the Ponderer of hearts He who understandeth? And the Keeper of thy soul He who knoweth? And He hath rendered to man according to his work.

13 F iul meu, mănâncă miere căci este bună şi mierea din fagure este dulce pentru gustul tău!

Eat my son, honey that good, And the honeycomb -- sweet to thy palate.

14 S ă ştii, de asemenea, că înţelepciunea este dulce pentru sufletul tău; dacă o găseşti, ai un viitor, iar speranţa nu-ţi va fi frântă.

So the knowledge of wisdom to thy soul, If thou hast found that there is a posterity And thy hope is not cut off.

15 R ăule, nu pândi locuinţa celui drept şi nu plănui distrugerea sălaşului său,

Lay not wait, O wicked one, At the habitation of the righteous. Do not spoil his resting-place.

16 c ăci cel drept de şapte ori cade şi se ridică iarăşi, dar cei răi vor fi prăbuşiţi de nenorocire.

For seven doth the righteous fall and rise, And the wicked stumble in evil.

17 N u te bucura când cade duşmanul tău şi să nu ţi se înveselească inima când se împiedică,

In the falling of thine enemy rejoice not, And in his stumbling let not thy heart be joyful,

18 c a nu cumva să vadă Domnul, să nu-i placă şi să-Şi întoarcă mânia de la el!

Lest Jehovah see, and evil in His eyes, And He hath turned from off him His anger.

19 N u te tulbura din cauza oamenilor răi şi nu fi invidios pe cei răi,

Fret not thyself at evil doers, Be not envious at the wicked,

20 c ăci cel rău nu are nici un viitor, iar candela celor răi se va stinge!

For there is not a posterity to the evil, The lamp of the wicked is extinguished.

21 F iul meu, teme-te de Domnul şi de rege şi nu te însoţi cu rebelii,

Fear Jehovah, my son, and the king, With changers mix not up thyself,

22 c ăci distrugerea lor va veni pe neaşteptate şi cine poate şti sfârşitul pe care-l vor aduce cei doi? Alte proverbe ale înţelepţilor

For suddenly doth their calamity rise, And the ruin of them both -- who knoweth!

23 U rmătoarele sunt, şi ele, spusele înţelepţilor. Nu este bine să fii părtinitor la judecată.

These also are for the wise: -- To discern faces in judgment is not good.

24 O ricine spune celui vinovat: „Tu eşti nevinovat!“, va fi blestemat de popoare şi detestat de neamuri.

Whoso is saying to the wicked, `Thou righteous,' Peoples execrate him -- nations abhor him.

25 C elor ce mustră vinovăţia le va merge bine şi o mare binecuvântare va veni peste ei.

And to those reproving it is pleasant, And on them cometh a good blessing.

26 U n răspuns sincer este ca un sărut pe buze.

Lips he kisseth who is returning straightforward words.

27 T ermină-ţi munca de afară, pregăteşte-ţi terenul, şi după aceea, construieşte-ţi casa!

Prepare in an out-place thy work, And make it ready in the field -- go afterwards, Then thou hast built thy house.

28 N u mărturisi fără motiv împotriva semenului tău şi nu înşela cu buzele tale.

Be not a witness for nought against thy neighbour, Or thou hast enticed with thy lips.

29 N u spune: „Îi voi face cum mi-a făcut şi el mie, îi voi răsplăti după faptele lui!“

Say not, `As he did to me, so I do to him, I render to each according to his work.'

30 A m trecut pe lângă ogorul unui leneş şi pe lângă via unui om nechibzuit:

Near the field of a slothful man I passed by, And near the vineyard of a man lacking heart.

31 e ra plină de spini, pământul era acoperit cu buruieni, iar zidul de piatră era prăbuşit.

And lo, it hath gone up -- all of it -- thorns! Covered its face have nettles, And its stone wall hath been broken down.

32 A m luat aminte la ce am observat şi am tras învăţătură din ce am văzut:

And I see -- I -- I do set my heart, I have seen -- I have received instruction,

33 s ă mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi …,

A little sleep -- a little slumber -- A little folding of the hands to lie down.

34 ş i sărăcia vine peste tine ca un hoţ, iar lipsa – ca un om înarmat.

And thy poverty hath come a traveller, And thy want as an armed man!