1 A du-Ţi aminte, Doamne, de ce ni s-a întâmplat! Uită-te şi vezi ruşinea noastră!

Remember, O Jehovah, what hath befallen us, Look attentively, and see our reproach.

2 M oştenirea noastră s-a dus la necunoscuţi, iar casele noastre – la străini.

Our inheritance hath been turned to strangers, Our houses to foreigners.

3 A m ajuns orfani de tată, iar mamele noastre sunt ca nişte văduve.

Orphans we have been -- without a father, our mothers as widows.

4 A pa noastră o bem pe bani, iar lemnele noastre trebuie să le cumpărăm.

Our water for money we have drunk, Our wood for a price doth come.

5 P rigonitorii noştri sunt pe urmele noastre. Suntem obosiţi, dar nu suntem lăsaţi să ne odihnim.

For our neck we have been pursued, We have laboured -- there hath been no rest for us.

6 N e-am aliat cu Egiptul şi cu Asiria, ca să ne săturăm cu pâine.

Egypt we have given a hand, Asshur, to be satisfied with bread.

7 P ărinţii noştri au păcătuit şi nu mai sunt, iar noi purtăm pedeapsa lor.

Our fathers have sinned -- they are not, We their iniquities have borne.

8 S clavii stăpânesc peste noi şi nimeni nu ne eliberează din mâna lor.

Servants have ruled over us, A deliverer there is none from their hand.

9 N e câştigăm pâinea riscându-ne viaţa din cauza sabiei din pustie.

With our lives we bring in our bread, Because of the sword of the wilderness.

10 N e arde pielea ca un cuptor de febra pricinuită de foame.

Our skin as an oven hath been burning, Because of the raging of the famine.

11 A u necinstit pe femei în Sion, pe fecioare – în cetăţile lui Iuda.

Wives in Zion they have humbled, Virgins -- in cities of Judah.

12 P rinţii au fost spânzuraţi de mâinile lor, iar bătrânilor nu li s-a dat cinste.

Princes by their hand have been hanged, The faces of elders have not been honoured.

13 T inerii trudesc la piatra de moară, iar copiii cad sub poverile de lemne.

Young men to grind they have taken, And youths with wood have stumbled.

14 B ătrânii nu mai vin la poarta cetăţii, iar tinerii au încetat să mai cânte.

The aged from the gate have ceased, Young men from their song.

15 S -a dus bucuria din inimile noastre, iar dansul nostru s-a prefăcut în jale.

Ceased hath the joy of our heart, Turned to mourning hath been our dancing.

16 A căzut coroana de pe capul nostru. Vai de noi, căci am păcătuit!

Fallen hath the crown our head, Wo now to us, for we have sinned.

17 I ată de ce ne leşină inima, iată de ce ni s-au întunecat ochii:

For this hath our heart been sick, For these have our eyes been dim.

18 m untele Sion a ajuns pustiit şi pe el se plimbă şacalii.

For the mount of Zion -- that is desolate, Foxes have gone up on it.

19 D oamne, Tu împărăţeşti veşnic. Tronul Tău dăinuie din generaţie în generaţie.

Thou, O Jehovah, to the age remainest, Thy throne to generation and generation.

20 D e ce să ne uiţi pentru totdeauna? De ce să ne părăseşti pentru mult timp?

Why for ever dost Thou forget us? Thou forsakest us for length of days!

21 Î ntoarce-ne la Tine, Doamne, ca astfel să ne întoarcem! Dă-ne iarăşi zile ca cele din trecut!

Turn us back, O Jehovah, unto Thee, And we turn back, renew our days as of old.

22 S ă ne fi respins Tu oare de tot şi să te fi mâniat Tu pe noi peste măsură?!

For hast Thou utterly rejected us? Thou hast been wroth against us -- exceedingly?