1 Ş arpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului, pe care Domnul Dumnezeu le făcuse. El i-a spus femeii: – A zis oare Dumnezeu: „Să nu mâncaţi din orice pom din grădină.“?

And the serpent hath been subtile above every beast of the field which Jehovah God hath made, and he saith unto the woman, `Is it true that God hath said, Ye do not eat of every tree of the garden?'

2 – Putem să mâncăm din rodul pomilor din grădină, i-a răspuns femeia şarpelui,

And the woman saith unto the serpent, `Of the fruit of the trees of the garden we do eat,

3 d ar Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi din rodul pomului care este în mijlocul grădinii; nici să nu-l atingeţi, pentru că veţi muri negreşit!“

and of the fruit of the tree which in the midst of the garden God hath said, Ye do not eat of it, nor touch it, lest ye die.'

4 D ar şarpele i-a zis femeii: – Nu veţi muri nicidecum!

And the serpent saith unto the woman, `Dying, ye do not die,

5 D impotrivă, Dumnezeu ştie că, atunci când veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul.

for God doth know that in the day of your eating of it -- your eyes have been opened, and ye have been as God, knowing good and evil.'

6 C ând a văzut că rodul pomului era bun de mâncat, plăcut la înfăţişare şi de dorit să facă pe cineva înţelept, femeia a luat din rodul lui şi a mâncat; i-a dat şi soţului ei, care era cu ea, şi a mâncat şi el.

And the woman seeth that the tree good for food, and that it pleasant to the eyes, and the tree is desirable to make wise, and she taketh of its fruit and eateth, and giveth also to her husband with her, and he doth eat;

7 A tunci li s-au deschis ochii, şi-au dat seama că sunt goi, au cusut laolaltă frunze de smochin şi şi-au făcut învelitori cu ele.

and the eyes of them both are opened, and they know that they naked, and they sew fig-leaves, and make to themselves girdles.

8 E i au auzit glasul Domnului Dumnezeu, Care umbla prin grădină în adierea amurgului şi s-au ascuns de Domnul Dumnezeu printre pomii din grădină.

And they hear the sound of Jehovah God walking up and down in the garden at the breeze of the day, and the man and his wife hide themselves from the face of Jehovah God in the midst of the trees of the garden.

9 D ar Domnul Dumnezeu l-a chemat pe Adam şi i-a zis: – Unde eşti?

And Jehovah God calleth unto the man, and saith to him, `Where thou?'

10 – Am auzit glasul Tău în grădină, a răspuns el, dar mi-a fost teamă pentru că eram gol; de aceea m-am ascuns.

and he saith, `Thy sound I have heard in the garden, and I am afraid, for I am naked, and I hide myself.'

11 D umnezeu l-a întrebat: – Cine ţi-a spus că eşti gol? Ai mâncat cumva din pomul din care ţi-am poruncit să nu mănânci?

And He saith, `Who hath declared to thee that thou naked? of the tree of which I have commanded thee not to eat, hast thou eaten?'

12 – Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie cu mine mi-a dat din pom şi am mâncat, a răspuns Adam.

and the man saith, `The woman whom Thou didst place with me -- she hath given to me of the tree -- and I do eat.'

13 A tunci Domnul Dumnezeu i-a zis femeii: – Ce ai făcut? – Şarpele m-a înşelat şi am mâncat, a răspuns femeia.

And Jehovah God saith to the woman, `What this thou hast done?' and the woman saith, `The serpent hath caused me to forget -- and I do eat.'

14 D omnul Dumnezeu i-a zis şarpelui: „Pentru că ai făcut aceasta, blestemat eşti între toate vitele şi între toate animalele sălbatice; pe pântece te vei târî şi vei mânca ţărână toată viaţa.

And Jehovah God saith unto the serpent, `Because thou hast done this, cursed thou above all the cattle, and above every beast of the field: on thy belly dost thou go, and dust thou dost eat, all days of thy life;

15 V oi pune duşmănie între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei; Sămânţa ei îţi va zdrobi capul, iar tu îi vei zdrobi călcâiul.“

and enmity I put between thee and the woman, and between thy seed and her seed; he doth bruise thee -- the head, and thou dost bruise him -- the heel.'

16 F emeii i-a zis: „Îţi voi mări mult durerile naşterii; în durere vei naşte copii. Dorinţa ta va fi pentru soţul tău, iar el va stăpâni peste tine. “

Unto the woman He said, `Multiplying I multiply thy sorrow and thy conception, in sorrow dost thou bear children, and toward thy husband thy desire, and he doth rule over thee.'

17 I ar lui Adam i-a zis: „Pentru că ai ascultat de soţia ta şi ai mâncat din pomul din care-ţi poruncisem să nu mănânci, blestemat este pământul din cauza ta; cu trudă îţi vei lua hrana din el toată viaţa ta.

And to the man He said, `Because thou hast hearkened to the voice of thy wife, and dost eat of the tree concerning which I have charged thee, saying, Thou dost not eat of it, cursed the ground on thine account; in sorrow thou dost eat of it all days of thy life,

18 S pini şi mărăcini îţi va da, iar tu vei mânca din plantele câmpului.

and thorn and bramble it doth bring forth to thee, and thou hast eaten the herb of the field;

19 C u sudoarea frunţii tale îţi vei mânca pâinea, până când te vei întoarce în pământ, pentru că din el ai fost luat; căci ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce.“

by the sweat of thy face thou dost eat bread till thy return unto the ground, for out of it hast thou been taken, for dust thou, and unto dust thou turnest back.'

20 A dam a numit-o Eva pe soţia sa, pentru că ea a fost mama tuturor celor vii.

And the man calleth his wife's name Eve: for she hath been mother of all living.

21 D omnul Dumnezeu a făcut haine de piele pentru Adam şi pentru soţia sa şi i-a îmbrăcat.

And Jehovah God doth make to the man and to his wife coats of skin, and doth clothe them.

22 A tunci Domnul Dumnezeu a zis: „Omul a ajuns ca unul dintre Noi, cunoscând binele şi răul; acum el şi-ar putea întinde mâna să ia şi din pomul vieţii ca să mănânce şi va trăi veşnic.“

And Jehovah God saith, `Lo, the man was as one of Us, as to the knowledge of good and evil; and now, lest he send forth his hand, and have taken also of the tree of life, and eaten, and lived to the age,' --

23 D e aceea Domnul Dumnezeu l-a alungat pe om afară din grădina Eden, ca să muncească pământul din care a fost luat.

Jehovah God sendeth him forth from the garden of Eden to serve the ground from which he hath been taken;

24 D upă ce l-a alungat pe om, a pus la răsăritul grădinii Eden nişte heruvimi şi o sabie învăpăiată care se rotea, ca să păzească drumul spre pomul vieţii.

yea, he casteth out the man, and causeth to dwell at the east of the garden of Eden the cherubs and the flame of the sword which is turning itself round to guard the way of the tree of life.