1 A poi Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte:

`And God speaketh all these words, saying,

2 „ Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Care te-am scos din ţara Egiptului, din casa sclaviei.

I Jehovah thy God, who hath brought thee out of the land of Egypt, out of a house of servants.

3 S ă nu ai alţi dumnezei în afară de Mine!

`Thou hast no other Gods before Me.

4 S ă nu-ţi faci vreun idol reprezentând vreun lucru de sus din cer, de jos de pe pământ sau din apele de sub pământ.

`Thou dost not make to thyself a graven image, or any likeness which in the heavens above, or which in the earth beneath, or which in the waters under the earth.

5 S ă nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti, fiindcă Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, Care pedepsesc copiii pentru nelegiuirea părinţilor lor, până la a treia sau a patra generaţie a celor ce Mă urăsc

Thou dost not bow thyself to them, nor serve them: for I, Jehovah thy God, a zealous God, charging iniquity of fathers on sons, on the third, and on the fourth, of those hating Me,

6 ş i Îmi arăt îndurarea până la a mia generaţie a celor ce Mă iubesc şi împlinesc poruncile Mele.

and doing kindness to thousands, of those loving Me and keeping My commands.

7 S ă nu foloseşti nesăbuit Numele Domnului, Dumnezeul tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel care va folosi nesăbuit Numele Lui.

`Thou dost not take up the name of Jehovah thy God for a vain thing, for Jehovah acquitteth not him who taketh up His name for a vain thing.

8 A du-ţi aminte de ziua de Sabat, ca s-o sfinţeşti!

`Remember the Sabbath-day to sanctify it;

9 S ă lucrezi şase zile şi să-ţi faci toată lucrarea ta,

six days thou dost labour, and hast done all thy work,

10 d ar ziua a şaptea este Sabatul Domnului, Dumnezeul tău; să nu faci nici o lucrare nici tu, nici fiul tău sau fiica ta, nici sclavul tău, nici sclava ta, nici vitele tale şi nici străinul care locuieşte în cetatea ta.

and the seventh day a Sabbath to Jehovah thy God; thou dost not do any work, thou, and thy son, and thy daughter, thy man-servant, and thy handmaid, and thy cattle, and thy sojourner who is within thy gates, --

11 C ăci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul, marea şi tot ce este în ele, dar în ziua a şaptea s-a odihnit. De aceea a binecuvântat Domnul ziua de Sabat şi a sfinţit-o.

for six days hath Jehovah made the heavens and the earth, the sea, and all that in them, and resteth in the seventh day; therefore hath Jehovah blessed the Sabbath-day, and doth sanctify it.

12 C insteşte-l pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să trăieşti mult timp în ţara pe care ţi-o va da Domnul, Dumnezeul tău!

`Honour thy father and thy mother, so that thy days are prolonged on the ground which Jehovah thy God is giving to thee.

13 S ă nu ucizi!

`Thou dost not murder.

14 S ă nu comiţi adulter!

`Thou dost not commit adultery.

15 S ă nu furi!

`Thou dost not steal.

16 S ă nu depui mărturie falsă împotriva semenului tău!

`Thou dost not answer against thy neighbour a false testimony.

17 S ă nu pofteşti casa semenului tău; să nu o pofteşti pe soţia semenului tău, să nu pofteşti sclavul sau sclava lui, boul sau asinul lui şi nici vreun alt lucru care este al semenului tău!“

`Thou dost not desire the house of thy neighbour, thou dost not desire the wife of thy neighbour, or his man-servant, or his handmaid, or his ox, or his ass, or anything which thy neighbour's.'

18 T ot poporul vedea tunetele şi fulgerele care aveau loc, vedea muntele fumegând şi auzea sunetul trâmbiţei; poporul tremura de frică şi stătea la depărtare.

And all the people are seeing the voices, and the flames, and the sound of the trumpet, and the mount smoking; and the people see, and move, and stand afar off,

19 E i i-au zis lui Moise: – Vorbeşte-ne tu însuţi şi vom asculta; dar să nu ne mai vorbească Dumnezeu căci vom muri!

and say unto Moses, `Speak thou with us, and we hear, and let not God speak with us, lest we die.'

20 M oise a răspuns poporului: – Nu vă temeţi, pentru că Dumnezeu a venit doar ca să vă pună la încercare şi să aveţi în voi frica de El, pentru ca să nu păcătuiţi.

And Moses saith unto the people, `Fear not, for to try you hath God come, and in order that His fear may be before your faces -- that ye sin not.'

21 P oporul stătea la depărtare, iar Moise s-a apropiat de negura unde se afla Dumnezeu.

And the people stand afar off, and Moses hath drawn nigh unto the thick darkness where God.

22 D omnul i-a zis lui Moise: „Aşa să vorbeşti israeliţilor: «Voi înşivă aţi văzut că v-am vorbit din ceruri.

And Jehovah saith unto Moses, `Thus dost thou say unto the sons of Israel: Ye -- ye have seen that from the heavens I have spoken with you;

23 S ă nu vă faceţi zei de argint şi nici zei de aur pe care să-i puneţi alături de Mine.

ye do not make with Me gods of silver, even gods of gold ye do not make to yourselves.

24 S ă-Mi faceţi un altar de pământ şi să aduceţi pe el arderile voastre de tot şi jertfele de pace, oile şi boii. Oriunde voi face ca Numele Meu să fie pomenit, voi veni şi vă voi binecuvânta.

`An altar of earth thou dost make for Me, and thou hast sacrificed on it thy burnt-offerings and thy peace-offerings, thy flock and thy herd; in every place where I cause My name to be remembered I come in unto thee, and have blessed thee.

25 D acă-Mi veţi face un altar de piatră, să nu-l zidiţi din pietre cioplite, pentru că, atunci când veţi pune dalta pe piatră, o veţi pângări.

`And if an altar of stones thou dost make to Me, thou dost not build them of hewn work; when thy tool thou hast waved over it, then thou dost pollute it;

26 S ă nu vă urcaţi la altarul Meu pe trepte, pentru ca să nu vi se descopere goliciunea înaintea lui.»“

neither dost thou go up by steps on Mine altar, that thy nakedness be not revealed upon it.