1 C u glasul meu eu strig către Domnul, cu glasul meu eu caut îndurare la Domnul.

An Instruction of David, a Prayer when he is in the cave. My voice unto Jehovah, I cry, My voice unto Jehovah, I entreat grace.

2 Î mi vărs plângerea înaintea Lui, îmi povestesc necazul înaintea Lui.

I pour forth before Him my meditation, My distress before Him I declare.

3 C ând duhul îmi este mâhnit, Tu-mi cunoşti cărarea. Pe calea pe care merg, ei mi-au ascuns curse.

When my spirit hath been feeble in me, Then Thou hast known my path; In the way which I walk, They have hid a snare for me.

4 P riveşte la dreapta mea şi ia aminte; nimeni nu mă mai cunoaşte! Am rămas fără adăpost; nimănui nu-i pasă de viaţa mea!

Looking on the right hand -- and seeing, And I have none recognizing; Perished hath refuge from me, There is none inquiring for my soul.

5 T e chem, Doamne, zicând: „Tu eşti adăpostul meu, moştenirea mea pe pământul celor vii!“

I have cried unto thee, O Jehovah, I have said, `Thou my refuge, My portion in the land of the living.'

6 A scultă-mi strigătul, căci sunt foarte nenorocit! Izbăveşte-mă de prigonitorii mei, căci sunt mai tari decât mine!

Attend Thou unto my loud cry, For I have become very low, Deliver Thou me from my pursuers, For they have been stronger than I.

7 S coate-mă din temniţă, ca să laud Numele Tău! Cei drepţi se vor aduna împrejurul meu când îmi vei face bine.

Bring forth from prison my soul to confess Thy name, The righteous do compass me about, When Thou conferrest benefits upon me!