1 U n răspuns blând potoleşte furia, dar o vorbă aspră provoacă mânia.

Une réponse douce calme la fureur, Mais une parole dure excite la colère.

2 L imba înţelepţilor foloseşte corect cunoştinţa, dar gura proştilor împroaşcă nebunie.

La langue des sages rend la science aimable, Et la bouche des insensés répand la folie.

3 O chii Domnului sunt în orice loc, supraveghindu-i atât pe cei răi, cât şi pe cei buni.

Les yeux de l'Éternel sont en tout lieu, Observant les méchants et les bons.

4 L imba care aduce însănătoşire este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte duhul.

La langue douce est un arbre de vie, Mais la langue perverse brise l'âme.

5 P rostul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine primeşte mustrarea este înţelept.

L'insensé dédaigne l'instruction de son père, Mais celui qui a égard à la réprimande agit avec prudence.

6 Î n casa celui drept este mare bogăţie, dar câştigul celor răi le aduce necaz.

Il y a grande abondance dans la maison du juste, Mais il y a du trouble dans les profits du méchant.

7 B uzele celor înţelepţi răspândesc cunoştinţă, nu tot aşa face şi inima proştilor.

Les lèvres des sages répandent la science, Mais le coeur des insensés n'est pas droit.

8 J ertfa celor răi este o urâciune înaintea Domnului, dar rugăciunea celor drepţi Îi este plăcută.

Le sacrifice des méchants est en horreur à l'Éternel, Mais la prière des hommes droits lui est agréable.

9 C alea celor răi este o urâciune înaintea Domnului, dar El îi iubeşte pe cei ce urmăresc dreptatea.

La voie du méchant est en horreur à l'Éternel, Mais il aime celui qui poursuit la justice.

10 O disciplinare severă îl aşteaptă pe cel ce părăseşte cărarea, iar cine dispreţuieşte mustrarea va muri.

Une correction sévère menace celui qui abandonne le sentier; Celui qui hait la réprimande mourra.

11 L ocuinţa Morţilor şi Locul Nimicirii sunt înaintea Domnului; cu cât mai mult inimile fiilor oamenilor!

Le séjour des morts et l'abîme sont devant l'Éternel; Combien plus les coeurs des fils de l'homme!

12 B atjocoritorului nu-i place să fie mustrat; de aceea nu va merge la cei înţelepţi.

Le moqueur n'aime pas qu'on le reprenne, Il ne va point vers les sages.

13 O inimă veselă înseninează faţa, dar, prin îndurerarea inimii, duhul este zdrobit.

Un coeur joyeux rend le visage serein; Mais quand le coeur est triste, l'esprit est abattu.

14 I nima celor pricepuţi caută cunoştinţă, dar gura celor proşti se hrăneşte cu prostie.

Un coeur intelligent cherche la science, Mais la bouche des insensés se plaît à la folie.

15 T oate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima voioasă are parte de un ospăţ necurmat.

Tous les jours du malheureux sont mauvais, Mais le coeur content est un festin perpétuel.

16 M ai bine puţin, dar cu frică de Domnul, decât o mare bogăţie cu tulburare.

Mieux vaut peu, avec la crainte de l'Éternel, Qu'un grand trésor, avec le trouble.

17 M ai bine o mâncare de legume unde este dragoste, decât un bou îngrăşat unde este ură.

Mieux vaut de l'herbe pour nourriture, là où règne l'amour, Qu'un boeuf engraissé, si la haine est là.

18 O mul iute la mânie provoacă certuri, dar cel încet la mânie potoleşte cearta.

Un homme violent excite des querelles, Mais celui qui est lent à la colère apaise les disputes.

19 D rumul leneşului este ca o barieră de spini, dar cărarea celor drepţi este netezită.

Le chemin du paresseux est comme une haie d'épines, Mais le sentier des hommes droits est aplani.

20 U n fiu înţelept aduce bucurie tatălui său, dar omul prost îşi dispreţuieşte mama.

Un fils sage fait la joie de son père, Et un homme insensé méprise sa mère.

21 P rostia este o bucurie pentru cel fără minte, dar omul priceput păstrează drumul drept.

La folie est une joie pour celui qui est dépourvu de sens, Mais un homme intelligent va le droit chemin.

22 F ără sfat planurile dau greş, dar ele reuşesc când sunt mulţi sfetnici.

Les projets échouent, faute d'une assemblée qui délibère; Mais ils réussissent quand il y a de nombreux conseillers.

23 P entru un om este o bucurie să dea un răspuns iscusit şi ce bună este o vorbă spusă la timpul potrivit!

On éprouve de la joie à donner une réponse de sa bouche; Et combien est agréable une parole dite à propos!

24 P entru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să-l abată de la Locuinţa Morţilor, care este jos.

Pour le sage, le sentier de la vie mène en haut, Afin qu'il se détourne du séjour des morts qui est en bas.

25 D omnul distruge casa celor mândri, dar întăreşte hotarele văduvei.

L'Éternel renverse la maison des orgueilleux, Mais il affermit les bornes de la veuve.

26 G ândurile rele sunt o urâciune înaintea Domnului, dar cuvintele plăcute sunt curate.

Les pensées mauvaises sont en horreur à l'Éternel, Mais les paroles agréables sont pures à ses yeux.

27 C el lacom de câştig aduce necaz asupra familiei lui, dar cel ce urăşte mita va trăi.

Celui qui est avide de gain trouble sa maison, Mais celui qui hait les présents vivra.

28 I nima celui drept cântăreşte răspunsurile, dar gura celor răi împroaşcă lucruri rele.

Le coeur du juste médite pour répondre, Mais la bouche des méchants répand des méchancetés.

29 D omnul este departe de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor drepţi.

L'Éternel s'éloigne des méchants, Mais il écoute la prière des justes.

30 O privire voioasă înveseleşte inima şi veştile bune dau sănătate oaselor.

Ce qui plaît aux yeux réjouit le coeur; Une bonne nouvelle fortifie les membres.

31 C el ce ascultă mustrarea care duce la viaţă va locui printre înţelepţi.

L'oreille attentive aux réprimandes qui mènent à la vie Fait son séjour au milieu des sages.

32 C ine ignoră corectarea se dispreţuieşte pe sine, dar cine ascultă mustrarea dobândeşte înţelepciune.

Celui qui rejette la correction méprise son âme, Mais celui qui écoute la réprimande acquiert l'intelligence.

33 F rica de Domnul îl învaţă pe om înţelepciunea, iar smerenia merge înaintea gloriei.

La crainte de l'Éternel enseigne la sagesse, Et l'humilité précède la gloire.