1 O , Dumnezeu al răzbunărilor! O, Doamne! O, Dumnezeu al răzbunărilor, străluceşte Tu!

Dieu des vengeances, Éternel! Dieu des vengeances, parais!

2 R idică-Te, Judecător al pământului; răsplăteşte celor mândri după mândria lor!

Lève-toi, juge de la terre! Rends aux superbes selon leurs oeuvres!

3 P ână când vor triumfa cei răi, Doamne, până când?

Jusques à quand les méchants, ô Éternel! Jusques à quand les méchants triompheront-ils?

4 E i bolborosesc, vorbesc cu trufie, toţi cei ce săvârşesc nelegiuirea se laudă.

Ils discourent, ils parlent avec arrogance; Tous ceux qui font le mal se glorifient.

5 A supresc pe poporul Tău, Doamne, apasă asupra moştenirii Tale.

Éternel! ils écrasent ton peuple, Ils oppriment ton héritage;

6 Î i omoară pe văduvă şi pe străin; îl ucid pe orfan.

Ils égorgent la veuve et l'étranger, Ils assassinent les orphelins.

7 E i zic: „Nu vede Domnul! Dumnezeul lui Iacov nu ia aminte!“

Et ils disent: L'Éternel ne regarde pas, Le Dieu de Jacob ne fait pas attention!

8 L uaţi aminte, voi, oameni fără minte din popor! Neghiobilor, când vă veţi deştepta?

Prenez-y garde, hommes stupides! Insensés, quand serez-vous sages?

9 S ă nu audă Cel Ce a sădit urechea? Să nu vadă Cel Ce a plăsmuit ochiul?

Celui qui a planté l'oreille n'entendrait-il pas? Celui qui a formé l'oeil ne verrait-il pas?

10 S ă nu mustre oare Cel Ce disciplinează neamurile, Cel Ce învaţă pe om cunoaşterea?

Celui qui châtie les nations ne punirait-il point, Lui qui donne à l'homme l'intelligence?

11 D omnul cunoaşte gândurile omului; ştie că sunt zadarnice.

L'Éternel connaît les pensées de l'homme, Il sait qu'elles sont vaines.

12 F erice de bărbatul pe care-l disciplinezi Tu, Doamne, şi pe care-l înveţi din Legea Ta,

Heureux l'homme que tu châties, ô Éternel! Et que tu instruis par ta loi,

13 c a să-l linişteşti în zilele cele rele, până se va săpa groapa celui rău.

Pour le calmer aux jours du malheur, Jusqu'à ce que la fosse soit creusée pour le méchant!

14 D omnul nu-Şi părăseşte poporul, nici nu-Şi uită moştenirea!

Car l'Éternel ne délaisse pas son peuple, Il n'abandonne pas son héritage;

15 C ăci din nou se va face judecată cu dreptate şi toţi cei cu inima cinstită o vor urma.

Car le jugement sera conforme à la justice, Et tous ceux dont le coeur est droit l'approuveront.

16 C ine se va ridica pentru mine împotriva celor răi? Cine va lua poziţie pentru mine împotriva celor ce săvârşesc nelegiuirea?

Qui se lèvera pour moi contre les méchants? Qui me soutiendra contre ceux qui font le mal?

17 D acă Domnul nu ar fi ajutorul meu, foarte curând sufletul meu ar fi culcat în tăcerea morţii.

Si l'Éternel n'était pas mon secours, Mon âme serait bien vite dans la demeure du silence.

18 C ând zic: „Mi se clatină piciorul!“, îndurarea Ta, Doamne, mă sprijină!

Quand je dis: Mon pied chancelle! Ta bonté, ô Éternel! me sert d'appui.

19 Î n mulţimea frământărilor mele lăuntrice, alinările Tale îmi încântă sufletul.

Quand les pensées s'agitent en foule au dedans de moi, Tes consolations réjouissent mon âme.

20 P oate oare un tron corupt să Ţi se alăture, unul care plăsmuieşte necazul prin decret?

Les méchants te feraient-ils siéger sur leur trône, Eux qui forment des desseins iniques en dépit de la loi?

21 E i uneltesc împotriva sufletului celui drept şi osândesc sânge nevinovat.

Ils se rassemblent contre la vie du juste, Et ils condamnent le sang innocent.

22 D omnul este întăritura mea! Dumnezeul meu este stânca mea de adăpost!

Mais l'Éternel est ma retraite, Mon Dieu est le rocher de mon refuge.

23 E l le va răsplăti după nelegiuirea lor şi-i va nimici pentru răutatea lor; Domnul, Dumnezeul nostru, îi va nimici.

Il fera retomber sur eux leur iniquité, Il les anéantira par leur méchanceté; L'Éternel, notre Dieu, les anéantira.