1 Î mpăratul Belşaţar a dat un ospăţ mare celor o mie de nobili ai săi şi a băut vin împreună cu ei.

Le roi Belschatsar donna un grand festin à ses grands au nombre de mille, et il but du vin en leur présence.

2 Î n cheful vinului, Belşaţar a poruncit să fie aduse vasele de aur şi de argint pe care tatăl său, Nebucadneţar, le luase din Templul de la Ierusalim, pentru ca împăratul să bea din ele împreună cu nobilii săi, cu soţiile sale şi cu ţiitoarele sale.

Belschatsar, quand il eut goûté au vin, fit apporter les vases d'or et d'argent que son père Nebucadnetsar avait enlevés du temple de Jérusalem, afin que le roi et ses grands, ses femmes et ses concubines, s'en servissent pour boire.

3 A şadar, au adus vasele de aur care fuseseră luate din Templu, din Casa lui Dumnezeu din Ierusalim, şi împăratul împreună cu nobilii săi, cu soţiile sale şi cu ţiitoarele sale au băut din ele.

Alors on apporta les vases d'or qui avaient été enlevés du temple, de la maison de Dieu à Jérusalem; et le roi et ses grands, ses femmes et ses concubines, s'en servirent pour boire.

4 A u băut vin şi i-au lăudat pe zeii de aur, de argint, de bronz, de fier, de lemn şi de piatră.

Ils burent du vin, et ils louèrent les dieux d'or, d'argent, d'airain, de fer, de bois et de pierre.

5 C hiar în clipa aceea au apărut degetele unei mâini de om care scria în faţa sfeşnicului, pe tencuiala peretelui din palatul împărătesc. Împăratul a văzut palma mâinii care scria.

En ce moment, apparurent les doigts d'une main d'homme, et ils écrivirent, en face du chandelier, sur la chaux de la muraille du palais royal. Le roi vit cette extrémité de main qui écrivait.

6 A tunci împăratul a pălit la faţă şi gândurile l-au îngrozit atât de tare, încât i-au slăbit încheieturile coapselor, iar genunchii i s-au izbit unul de altul.

Alors le roi changea de couleur, et ses pensées le troublèrent; les jointures de ses reins se relâchèrent, et ses genoux se heurtèrent l'un contre l'autre.

7 Î mpăratul a strigat cu glas tare să fie aduşi descântătorii, astrologii şi ghicitorii. Împăratul le-a zis înţelepţilor Babilonului astfel: „Oricine va citi scrierea aceasta şi-mi va spune interpretarea ei, va fi îmbrăcat în purpură, va avea un lanţ de aur la gât şi va fi al treilea la conducerea împărăţiei. “

Le roi cria avec force qu'on fît venir les astrologues, les Chaldéens et les devins; et le roi prit la parole et dit aux sages de Babylone: Quiconque lira cette écriture et m'en donnera l'explication sera revêtu de pourpre, portera un collier d'or à son cou, et aura la troisième place dans le gouvernement du royaume.

8 A u intrat toţi înţelepţii Babilonului, dar nu au putut nici să citească scrierea şi nici să facă cunoscută împăratului interpretarea ei.

Tous les sages du roi entrèrent; mais ils ne purent pas lire l'écriture et en donner au roi l'explication.

9 A tunci împăratul Belşaţar s-a îngrozit şi mai tare, a pălit la faţă, iar nobilii au rămas înmărmuriţi.

Sur quoi le roi Belschatsar, fut très effrayé, il changea de couleur, et ses grands furent consternés.

10 Î mpărăteasa, la auzul cuvintelor împăratului şi ale nobililor lui, a intrat în sala de ospăţ şi a zis: „Să trăieşti veşnic, împărate! Să nu te înspăimânte gândurile tale şi să nu păleşti la faţă!

La reine, à cause des paroles du roi et de ses grands, entra dans la salle du festin, et prit ainsi la parole: O roi, vis éternellement! Que tes pensées ne te troublent pas, et que ton visage ne change pas de couleur!

11 E xistă în împărăţia ta un om care are în el duhul sfinţilor zei şi despre care, pe vremea tatălui tău, s-a descoperit că are lumină, agerime şi o înţelepciune ca înţelepciunea zeilor. Împăratul Nebucadneţar, tatăl tău, l-a pus căpetenie peste magicieni, peste descântători, peste astrologi şi peste ghicitori,

Il y a dans ton royaume un homme qui a en lui l'esprit des dieux saints; et du temps de ton père, on trouva chez lui des lumières, de l'intelligence, et une sagesse semblable à la sagesse des dieux. Aussi le roi Nebucadnetsar, ton père, le roi, ton père, l'établit chef des magiciens, des astrologues, des Chaldéens, des devins,

12 d eoarece s-au găsit în el, adică în Daniel – numit de împărat şi Beltşaţar – un duh deosebit, ştiinţă şi agerime în interpretarea viselor, în desluşirea enigmelor şi în dezlegarea lucrurilor încâlcite. Acum dar, să fie chemat Daniel şi el îţi va spune interpretarea!“

parce qu'on trouva chez lui, chez Daniel, nommé par le roi Beltschatsar, un esprit supérieur, de la science et de l'intelligence, la faculté d'interpréter les songes, d'expliquer les énigmes, et de résoudre les questions difficiles. Que Daniel soit donc appelé, et il donnera l'explication.

13 D aniel a fost adus înaintea împăratului, iar acesta l-a întrebat pe Daniel: – Tu eşti acel Daniel, unul dintre exilaţii lui Iuda pe care i-a adus aici din Iuda tatăl meu, împăratul?

Alors Daniel fut introduit devant le roi. Le roi prit la parole et dit à Daniel: Es-tu ce Daniel, l'un des captifs de Juda, que le roi, mon père, a amenés de Juda?

14 A m auzit că ai în tine duhul zeilor şi că s-a găsit în tine lumină, agerime şi înţelepciune deosebită.

J'ai appris sur ton compte que tu as en toi l'esprit des dieux, et qu'on trouve chez toi des lumières, de l'intelligence, et une sagesse extraordinaire.

15 P ână acum au fost aduşi înaintea mea înţelepţi şi descântători, ca să citească scrierea aceasta şi să-mi facă cunoscută interpretarea ei, dar nu au putut să-mi spună interpretarea cuvintelor.

On vient d'amener devant moi les sages et les astrologues, afin qu'ils lussent cette écriture et m'en donnassent l'explication; mais ils n'ont pas pu donner l'explication des mots.

16 D espre tine însă am auzit că poţi să dai interpretări şi să dezlegi lucrurile încâlcite. Acum, dacă vei putea să citeşti scrierea şi să-mi faci cunoscută interpretarea ei, vei fi îmbrăcat în purpură, vei avea un lanţ de aur la gât şi vei fi al treilea la conducerea împărăţiei.

J'ai appris que tu peux donner des explications et résoudre des questions difficiles; maintenant, si tu peux lire cette écriture et m'en donner l'explication, tu seras revêtu de pourpre, tu porteras un collier d'or à ton cou, et tu auras la troisième place dans le gouvernement du royaume.

17 D aniel i-a răspuns împăratului: – Păstrează-ţi darurile pentru tine şi dă altuia răsplătirile tale! Totuşi voi citi împăratului scrierea şi-i voi face cunoscută interpretarea.

Daniel répondit en présence du roi: Garde tes dons, et accorde à un autre tes présents; je lirai néanmoins l'écriture au roi, et je lui en donnerai l'explication.

18 Î mpărate, Dumnezeul cel Preaînalt îi dăduse tatălui tău, Nebucadneţar, o împărăţie, măreţie, onoare şi faimă,

O roi, le Dieu suprême avait donné à Nebucadnetsar, ton père, l'empire, la grandeur, la gloire et la magnificence;

19 i ar din pricina măreţiei pe care i-o dăduse, toate popoarele, neamurile şi oamenii de orice limbă tremurau şi se temeau de el, căci împăratul omora pe cine voia şi lăsa în viaţă pe cine voia, înălţa pe cine voia şi smerea pe cine voia.

et à cause de la grandeur qu'il lui avait donnée, tous les peuples, les nations, les hommes de toutes langues étaient dans la crainte et tremblaient devant lui. Le roi faisait mourir ceux qu'il voulait, et il laissait la vie à ceux qu'il voulait; il élevait ceux qu'il voulait, et il abaissait ceux qu'il voulait.

20 D ar, când i s-a îngâmfat inima şi i s-a împietrit duhul până la mândrie, a fost dat jos de pe tronul împărăţiei sale şi i-a fost luată gloria.

Mais lorsque son coeur s'éleva et que son esprit s'endurcit jusqu'à l'arrogance, il fut précipité de son trône royal et dépouillé de sa gloire;

21 A fost izgonit dintre oameni, inima lui a devenit ca a fiarelor şi a locuit la un loc cu măgarii sălbatici. L-au hrănit cu iarbă ca pe boi, iar trupul i-a fost udat de roua cerului, până când a recunoscut că Dumnezeul cel Preaînalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor şi că El o dă cui vrea.

il fut chassé du milieu des enfants des hommes, son coeur devint semblable à celui des bêtes, et sa demeure fut avec les ânes sauvages; on lui donna comme aux boeufs de l'herbe à manger, et son corps fut trempé de la rosée du ciel, jusqu'à ce qu'il reconnût que le Dieu suprême domine sur le règne des hommes et qu'il le donne à qui il lui plaît.

22 D ar tu, Belşaţar, fiul lui, nu ţi-ai smerit inima, cu toate că ai ştiut toate acestea,

Et toi, Belschatsar, son fils, tu n'as pas humilié ton coeur, quoique tu susses toutes ces choses.

23 c i te-ai înălţat împotriva Stăpânului cerurilor. Vasele din Casa Lui au fost aduse înaintea ta, iar tu, împreună cu nobilii tăi, cu soţiile tale şi cu ţiitoarele tale, aţi băut vin din ele; ai lăudat zeii de argint, de aur, de bronz, de fier, de lemn şi de piatră, care nici nu văd, nici nu aud şi nici nu pricep, în loc să-L slăveşti pe Dumnezeul în mâna Căruia este suflarea ta şi toate căile tale.

Tu t'es élevé contre le Seigneur des cieux; les vases de sa maison ont été apportés devant toi, et vous vous en êtes servis pour boire du vin, toi et tes grands, tes femmes et tes concubines; tu as loué les dieux d'argent, d'or, d'airain, de fer, de bois et de pierre, qui ne voient point, qui n'entendent point, et qui ne savent rien, et tu n'as pas glorifié le Dieu qui a dans sa main ton souffle et toutes tes voies.

24 D e aceea a trimis El palma acestei mâini pentru a fi scrisă inscripţia aceasta.

C'est pourquoi il a envoyé cette extrémité de main qui a tracé cette écriture.

25 I nscripţia care a fost scrisă este următoarea: „ Mene, Mene, Techel, Uparsin “.

Voici l'écriture qui a été tracée: Compté, compté, pesé, et divisé.

26 I ată care este interpretarea acestor cuvinte: „ Mene “ înseamnă că Dumnezeu a numărat zilele domniei tale şi i-a pus capăt;

Et voici l'explication de ces mots. Compté: Dieu a compté ton règne, et y a mis fin.

27 „ Techel “ înseamnă că ai fost cântărit în cumpănă şi ai fost găsit uşor;

Pesé: Tu as été pesé dans la balance, et tu as été trouvé léger.

28 „ Peres “ înseamnă că împărăţia ta a fost împărţită în două şi dată mezilor şi perşilor.

Divisé: Ton royaume sera divisé, et donne aux Mèdes et aux Perses.

29 D e îndată Belşaţar a dat poruncă şi l-au îmbrăcat pe Daniel în purpură, i-au pus un lanţ de aur la gât şi l-au proclamat ca fiind al treilea la conducerea împărăţiei.

Aussitôt Belschatsar donna des ordres, et l'on revêtit Daniel de pourpre, on lui mit au cou un collier d'or, et on publia qu'il aurait la troisième place dans le gouvernement du royaume.

30 Î nsă chiar în noaptea aceea Belşaţar, împăratul caldeenilor, a fost ucis,

Cette même nuit, Belschatsar, roi des Chaldéens, fut tué.

31 i ar Darius Medul, care era în vârstă de şaizeci şi doi de ani, a primit împărăţia.

Et Darius, le Mède, s'empara du royaume, étant âgé de soixante-deux ans.