1 D upă moartea lui Saul, David se întorsese de la înfrângerea amalekiţilor şi se afla în Ţiklag de două zile.

Now it came to pass after the death of Saul, when David was returned from the slaughter of the Amalekites, and David had abode two days in Ziklag;

2 A treia zi a venit un bărbat din tabăra lui Saul, cu hainele sfâşiate şi cu pământ pe cap. Când a ajuns înaintea lui David, a căzut cu faţa la pământ şi i s-a închinat.

It came even to pass on the third day, that, behold, a man came out of the camp from Saul with his clothes rent, and earth upon his head: and so it was, when he came to David, that he fell to the earth, and did obeisance.

3 – De unde vii? l-a întrebat David. – Am scăpat din tabăra israelită, i-a răspuns el.

And David said unto him, From whence comest thou? And he said unto him, Out of the camp of Israel am I escaped.

4 – Spune-mi ce s-a întâmplat! i-a cerut David. – Oamenii au fugit de pe câmpul de luptă şi mulţi dintre ei au murit, a răspuns el. Saul şi fiul său Ionatan au murit şi ei.

And David said unto him, How went the matter? I pray thee, tell me. And he answered, That the people are fled from the battle, and many of the people also are fallen and dead; and Saul and Jonathan his son are dead also.

5 – De unde ştii că Saul şi fiul său Ionatan au murit? l-a mai întrebat David pe tânărul care i-a adus veştile.

And David said unto the young man that told him, How knowest thou that Saul and Jonathan his son be dead?

6 – S-a întâmplat să mă aflu pe muntele Ghilboa, a răspuns tânărul, unde l-am văzut pe Saul, sprijinit pe suliţa sa, iar carele şi călăreţii îl ajungeau din urmă.

And the young man that told him said, As I happened by chance upon mount Gilboa, behold, Saul leaned upon his spear; and, lo, the chariots and horsemen followed hard after him.

7 C ând Saul s-a uitat în urmă şi m-a văzut, m-a chemat, iar eu i-am răspuns: – Iată-mă!

And when he looked behind him, he saw me, and called unto me. And I answered, Here am I.

8 – Cine eşti? m-a întrebat el. – Sunt amalekit, i-am răspuns eu.

And he said unto me, Who art thou? And I answered him, I am an Amalekite.

9 A tunci el mi-a zis: – Apropie-te de mine şi ucide-mă pentru că sunt în agonia morţii, cu toate că sunt încă în viaţă.

He said unto me again, Stand, I pray thee, upon me, and slay me: for anguish is come upon me, because my life is yet whole in me.

10 A şadar, m-am apropiat de el şi l-am ucis deoarece ştiam că, odată rănit, nu va mai trăi. I-am luat apoi coroana de pe cap şi brăţara de la braţ şi le-am adus aici, stăpânului meu.

So I stood upon him, and slew him, because I was sure that he could not live after that he was fallen: and I took the crown that was upon his head, and the bracelet that was on his arm, and have brought them hither unto my lord.

11 A tunci David şi-a apucat hainele şi le-a sfâşiat, iar toţi bărbaţii care erau cu el au făcut acelaşi lucru.

Then David took hold on his clothes, and rent them; and likewise all the men that were with him:

12 A u bocit, au plâns şi au postit până seara pentru Saul, pentru fiul său Ionatan, pentru oştirea Domnului şi pentru Casa lui Israel, căci au murit de sabie.

And they mourned, and wept, and fasted until even, for Saul, and for Jonathan his son, and for the people of the Lord, and for the house of Israel; because they were fallen by the sword.

13 A poi David l-a întrebat pe tânărul care i-a adus veştile: – De unde eşti? – Sunt fiul unui străin, un amalekit, i-a răspuns el.

And David said unto the young man that told him, Whence art thou? And he answered, I am the son of a stranger, an Amalekite.

14 A tunci David i-a zis: – Cum de nu ţi-a fost frică să-ţi ridici mâna şi să ucizi pe unsul Domnului ?

And David said unto him, How wast thou not afraid to stretch forth thine hand to destroy the Lord 's anointed?

15 A poi David l-a chemat pe unul dintre oamenii lui şi i-a zis: – Apropie-te şi doboară-l! El l-a lovit şi acesta a murit.

And David called one of the young men, and said, Go near, and fall upon him. And he smote him that he died.

16 D avid i-a zis: – Sângele tău să cadă asupra capului tău, căci gura ta a mărturisit împotriva ta când ai zis: „L-am ucis pe unsul Domnului.“ Cântarea de jale a lui David

And David said unto him, Thy blood be upon thy head; for thy mouth hath testified against thee, saying, I have slain the Lord 's anointed.

17 D avid a cântat această cântare de jale despre Saul şi despre fiul acestuia Ionatan

And David lamented with this lamentation over Saul and over Jonathan his son:

18 ş i a poruncit ca cei din Iuda să înveţe această Cântare a Arcului (ea se află scrisă în Cartea lui Iaşar ):

(Also he bade them teach the children of Judah the use of the bow: behold, it is written in the book of Jasher.)

19 G loria ta, Israele, zace ucisă pe înălţimile tale. Cum au căzut vitejii!

The beauty of Israel is slain upon thy high places: how are the mighty fallen!

20 N u faceţi cunoscut acest lucru în Gat şi nu-l vestiţi pe străzile Aşchelonului, ca nu cumva să se bucure fiicele filistenilor şi să tresalte de bucurie fiicele celor necircumcişi.

Tell it not in Gath, publish it not in the streets of Askelon; lest the daughters of the Philistines rejoice, lest the daughters of the uncircumcised triumph.

21 O , munţi ai Ghilboei! Nici roua şi nici ploaia să nu mai cadă peste voi! Nici câmpii să nu mai aveţi care să dea roade pentru darurile de mâncare! Căci acolo au fost pângărite scuturile vitejilor, scutul lui Saul care nu va mai fi uns cu untdelemn.

Ye mountains of Gilboa, let there be no dew, neither let there be rain, upon you, nor fields of offerings: for there the shield of the mighty is vilely cast away, the shield of Saul, as though he had not been anointed with oil.

22 D e la sângele celor ucişi, de la grăsimea vitejilor, săgeata lui Ionatan nu venea înapoi, iar sabia lui Saul nu se învârtea în gol.

From the blood of the slain, from the fat of the mighty, the bow of Jonathan turned not back, and the sword of Saul returned not empty.

23 S aul şi Ionatan, care în viaţă s-au iubit şi s-au plăcut, nici măcar în moarte n-au fost despărţiţi. Erau mai iuţi decât vulturii şi mai puternici decât leii.

Saul and Jonathan were lovely and pleasant in their lives, and in their death they were not divided: they were swifter than eagles, they were stronger than lions.

24 V oi, fiice ale lui Israel, plângeţi-l pe Saul! Pe cel care vă îmbrăca în stacojiu şi cu mult fast, pe cel care vă împodobea veşmintele cu ornamente de aur.

Ye daughters of Israel, weep over Saul, who clothed you in scarlet, with other delights, who put on ornaments of gold upon your apparel.

25 C um au căzut vitejii în mijlocul luptei! Ionatan zace ucis pe înălţimile tale.

How are the mighty fallen in the midst of the battle! O Jonathan, thou wast slain in thine high places.

26 S unt mâhnit din pricina ta, frate Ionatane! Mi-ai fost atât de drag! Dragostea ta pentru mine a fost minunată, mai minunată chiar decât dragostea femeilor.

I am distressed for thee, my brother Jonathan: very pleasant hast thou been unto me: thy love to me was wonderful, passing the love of women.

27 C um au căzut vitejii şi cum au pierit armele!

How are the mighty fallen, and the weapons of war perished!