1 P oco después, Jesús comenzó a recorrer las ciudades y aldeas, proclamando y anunciando las buenas nuevas (el evangelio) del reino de Dios. Con El iban los doce discípulos,

După aceea, Isus a călătorit prin fiecare cetate şi sat, predicând şi vestind Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu. Împreună cu El erau cei doisprezece,

2 y también algunas mujeres que habían sido sanadas de espíritus malos y de enfermedades: María, llamada Magdalena, de la que habían salido siete demonios;

precum şi nişte femei care fuseseră vindecate de duhuri rele şi de neputinţe: Maria, numită Magdalena, din care ieşiseră şapte demoni,

3 J uana, mujer de Chuza, mayordomo de Herodes (Antipas); Susana y muchas otras que de sus bienes personales contribuían al sostenimiento de ellos. Parábola del Sembrador

Ioana – soţia lui Cuza, administratorul lui Irod –, Suzana şi încă multe altele care Îl slujeau cu ceea ce aveau.

4 H abiéndose congregado una gran multitud y los que de varias ciudades acudían a Jesús, entonces les habló por medio de una parábola:

Când s-a adunat o mare mulţime şi au venit la El oameni de prin fiecare cetate, le-a vorbit prin următoarea pildă:

5 “ El sembrador salió a sembrar su semilla. Al sembrarla, una parte cayó junto al camino, y fue pisoteada y las aves del cielo se la comieron.

„Semănătorul a ieşit să-şi semene sămânţa. În timp ce semăna el, o parte din sămânţă a căzut lângă drum şi a fost călcată în picioare şi au mâncat-o păsările cerului.

6 O tra parte cayó sobre la roca, y tan pronto como creció, se secó, porque no tenía humedad.

O altă parte a căzut pe stâncă şi cum a crescut, s-a uscat, pentru că nu avea umezeală.

7 O tra parte cayó en medio de los espinos; y los espinos, al crecer con ella, la ahogaron.

O altă parte a căzut în mijlocul spinilor, iar spinii au crescut împreună cu ea şi au sufocat-o.

8 Y otra parte cayó en tierra buena, y creció y produjo una cosecha a ciento por uno.” Al hablar estas cosas, Jesús exclamaba: “El que tiene oídos para oír, que oiga.” Explicación de la Parábola

Alta însă a căzut pe pământ bun, a crescut şi a făcut rod însutit.“ După ce a spus aceste lucruri, Isus a strigat: „Cine are urechi de auzit, să audă!“

9 S us discípulos Le preguntaban qué quería decir esta parábola,

Ucenicii Lui L-au întrebat ce înseamnă această pildă.

10 y El respondió: “A ustedes se les ha concedido conocer los misterios del reino de Dios, pero a los demás les hablo en parábolas, para que viendo, no vean; y oyendo, no entiendan.

El le-a răspuns: „Vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele Împărăţiei lui Dumnezeu, dar celorlalţi le vorbesc în pilde, pentru ca «Să privească mereu, dar să nu vadă şi să asculte întruna, dar să nu înţeleagă!»

11 L a parábola es ésta: la semilla es la palabra de Dios.

Iată ce înseamnă pilda: sămânţa este Cuvântul lui Dumnezeu.

12 A quéllos a lo largo del camino son los que han oído, pero después viene el diablo y arrebata la palabra de sus corazones, para que no crean y se salven.

Sămânţa de lângă drum sunt cei care aud Cuvântul, dar vine apoi diavolul şi ia Cuvântul din inima lor, ca nu cumva să creadă şi să fie mântuiţi.

13 A quéllos sobre la roca son los que, cuando oyen, reciben la palabra con gozo; pero no tienen raíz profunda; creen por algún tiempo, y en el momento de la tentación sucumben.

Sămânţa de pe stâncă sunt cei care, atunci când aud Cuvântul, îl primesc cu bucurie, dar aceştia nu au rădăcină; ei cred doar pentru o vreme, iar în perioadă de ispită, cad.

14 L a semilla que cayó entre los espinos, son los que han oído, y al continuar su camino son ahogados por las preocupaciones, las riquezas y los placeres de la vida, y su fruto no madura.

Sămânţa căzută între spini sunt cei care aud Cuvântul, dar, în timp ce îşi văd de drum, sunt sufocaţi de îngrijorările, bogăţiile şi plăcerile vieţii şi nu aduc rod copt.

15 P ero la semilla en la tierra buena, son los que han oído la palabra con corazón recto y bueno, y la retienen, y dan fruto con su perseverancia.

Sămânţa din pământul bun sunt cei care, atunci când aud Cuvântul, îl ţin într-o inimă onestă şi bună şi aduc rod cu răbdare. Felinarul pus pe un suport

16 “ Nadie enciende una lámpara y la cubre con una vasija, o la pone debajo de una cama, sino que la pone sobre un candelero para que los que entren vean la luz.

Nimeni nu aprinde un felinar ca să-l acopere cu un vas sau să-l pună sub pat, ci îl pune pe un suport, pentru ca cei ce intră, să vadă lumina.

17 P ues no hay nada oculto que no haya de ser manifiesto, ni secreto que no haya de ser conocido y salga a la luz.

Căci nu este nimic ascuns care nu va fi dezvăluit şi nimic tăinuit care să nu fie făcut cunoscut şi care să nu iasă la iveală.

18 P or tanto, tengan cuidado de cómo oyen; porque al que tiene, más le será dado; y al que no tiene, aun lo que cree que tiene se le quitará.” La Madre y los Hermanos de Jesús

Luaţi seama, deci, la felul cum ascultaţi, căci celui ce are i se va da, dar de la cel ce n-are se va lua chiar şi ceea ce i se pare că are!“ Mama şi fraţii lui Isus

19 E ntonces la madre y los hermanos de Jesús llegaron a donde El estaba, pero no podían acercarse a El debido al gentío.

Atunci mama şi fraţii Lui au venit la El, dar nu puteau ajunge la El din cauza mulţimii.

20 “ Tu madre y Tus hermanos están afuera y Te quieren ver,” Le avisaron.

I s-a spus: – Mama şi fraţii Tăi stau afară şi doresc să Te vadă!

21 P ero El les respondió: “Mi madre y Mis hermanos son éstos que oyen la palabra de Dios y la hacen.” Jesús Calma la Tempestad

Dar Isus le-a răspuns: – Mama Mea şi fraţii Mei sunt cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu şi-l împlinesc. Isus linişteşte furtuna

22 U no de aquellos días, Jesús entró en una barca con Sus discípulos, y les dijo: “Pasemos al otro lado del lago.” Y se hicieron a la mar.

Într-una din zile, Isus S-a suit în barcă împreună cu ucenicii Lui şi le-a zis: „Să traversăm în partea cealaltă a lacului!“ Şi au plecat.

23 P ero mientras ellos navegaban, El se durmió; y una violenta tempestad descendió sobre el lago, y comenzaron a hundirse y corrían peligro.

În timp ce ei vâsleau, Isus a adormit. Pe lac s-a stârnit o asemenea furtună, încât barca se umplea cu apă iar ei se aflau în pericol.

24 L legándose a Jesús, Lo despertaron, diciendo: “¡Maestro, Maestro, que perecemos!” Y El, levantándose, reprendió al viento y a las olas embravecidas, y cesaron y sobrevino la calma.

Au venit la El, L-au trezit şi I-au zis: – Stăpâne, Stăpâne, pierim! El s-a sculat, a mustrat vântul şi valurile înfuriate, iar ele au încetat şi s-a făcut linişte.

25 “ ¿Dónde está la fe de ustedes?” les dijo. Pero ellos estaban atemorizados y asombrados, diciéndose unos a otros: “¿Quién, pues, es Este que aun a los vientos y al agua manda y Lo obedecen?” El Endemoniado Gadareno

Apoi i-a întrebat: – Unde vă este credinţa?! Ei s-au temut, au rămas uimiţi şi şi-au zis unii altora: „Cine este Acesta de porunceşte până şi vânturilor, şi apei şi ele Îl ascultă?!“ Isus vindecă un om stăpânit de demoni

26 E ntonces navegaron hacia la tierra de los Gadarenos que está al lado opuesto de Galilea.

Au vâslit mai departe, înspre ţinutul gherasenilor, care se află în dreptul Galileii.

27 C uando Jesús bajó a tierra, Le salió al encuentro un hombre de la ciudad poseído por demonios, y que por mucho tiempo no se había puesto ropa alguna, ni vivía en una casa sino en los sepulcros.

Când a coborât pe ţărm, I-a ieşit înainte un anumit om din cetate, care era stăpânit de demoni. De multă vreme nu purta haine şi nu locuia într-o casă, ci în morminte.

28 A l ver a Jesús, gritó y cayó delante de El, y dijo en alta voz: “¿Qué tienes Tú que ver conmigo, Jesús, Hijo del Dios Altísimo? Te ruego que no me atormentes.”

Când L-a văzut pe Isus, a strigat, I s-a închinat şi a zis cu glas puternic: – Ce am eu de-a face cu Tine, Isuse, Fiu al Dumnezeului cel Preaînalt? Te rog să nu mă chinui!

29 P orque El mandaba al espíritu inmundo que saliera del hombre, pues muchas veces se había apoderado de él, y estaba atado con cadenas y grillos y bajo guardia; a pesar de todo rompía las ataduras y era llevado por el demonio a los desiertos.

Căci Isus îi poruncise duhului necurat să iasă din om. De multe ori acesta punea stăpânire pe el; fusese pus sub pază şi legat cu lanţuri şi cătuşe, dar rupea legăturile şi era dus de către demon în locuri pustii.

30 E ntonces Jesús le preguntó: “¿Cómo te llamas?” “Legión,” contestó; porque muchos demonios habían entrado en él.

Isus l-a întrebat: – Care-ţi este numele? – „Legiune“, I-a răspuns el. Căci în el intraseră mai mulţi demoni.

31 Y Le rogaban que no les ordenara irse al abismo.

Aceştia îl rugau să nu le poruncească să se ducă în Adânc.

32 H abía una manada de muchos cerdos paciendo allí en el monte; y los demonios Le rogaron que les permitiera entrar en los cerdos. Y El les dio permiso.

Acolo, pe munte, era o turmă mare de porci care păşteau. Demonii L-au rugat să le dea voie să intre în porcii aceia, iar El le-a dat voie.

33 L os demonios salieron del hombre y entraron en los cerdos, y la manada se precipitó por el despeñadero al lago y se ahogaron.

Demonii au ieşit din om şi au intrat în porci. Atunci turma s-a repezit pe râpă în jos şi s-a înecat în lac.

34 C uando los que los cuidaban vieron lo que había sucedido, huyeron y lo contaron en la ciudad y por los campos.

Când porcarii au văzut ce s-a întâmplat, au fugit şi au dat de ştire în cetate şi în cătune.

35 S alió entonces la gente a ver qué había sucedido; y vinieron a Jesús, y encontraron al hombre de quien habían salido los demonios, sentado a los pies de Jesús, vestido y en su cabal juicio, y se llenaron de temor.

Oamenii au ieşit să vadă ce s-a întâmplat şi au venit la Isus. L-au găsit pe omul din care ieşiseră demonii, stând jos la picioarele lui Isus, îmbrăcat şi cu mintea întreagă şi s-au înspăimântat.

36 L os que lo habían visto, les contaron cómo el que estaba endemoniado había sido sanado.

Cei ce văzuseră cum fusese vindecat cel demonizat le-au povestit totul.

37 E ntonces toda la gente (la multitud) de la región alrededor de los Gadarenos Le pidió a Jesús que se alejara de ellos, porque estaban poseídos de un gran temor. Y El, entrando a una barca, regresó.

Atunci toată mulţimea din ţinutul gherasenilor L-au rugat pe Isus să plece de la ei, pentru că îi cuprinsese o mare frică. El S-a urcat în barcă şi S-a întors.

38 P ero el hombre de quien habían salido los demonios Le rogaba que le permitiera estar con El; pero Jesús lo despidió, diciendo:

Omul din care ieşiseră demonii Îl rugase să-l lase să vină cu El, dar Isus l-a trimis înapoi, spunându-i:

39 “ Vuelve a tu casa, y cuenta cuán grandes cosas Dios ha hecho por ti.” Y él se fue, proclamando por toda la ciudad cuán grandes cosas Jesús había hecho por él. Jairo Ruega por su Hija

„Întoarce-te acasă şi povesteşte cât de mult a făcut Dumnezeu pentru tine!“ El a plecat şi a vestit prin toată cetatea cât de mult a făcut Isus pentru el. Vindecarea unei femei şi învierea unei fetiţe

40 C uando Jesús volvió, la multitud Lo recibió con gozo, porque todos Lo habían estado esperando.

Când Isus S-a întors, mulţimea I-a urat bun venit, pentru că toţi Îl aşteptau.

41 E ntonces llegó un hombre llamado Jairo, que era un oficial de la sinagoga. Cayendo a los pies de Jesús, Le rogaba que entrara a su casa;

Şi iată că un om, numit Iair, care era conducătorul sinagogii, a venit, a căzut la picioarele lui Isus şi L-a rugat să vină până la el acasă,

42 p orque tenía una hija única, como de doce años, que estaba al borde de la muerte. Pero mientras El iba, la muchedumbre Lo apretaba. Jesús Sana a una Mujer

pentru că singura lui fiică, în vârstă de vreo doisprezece ani, era pe moarte. În timp ce mergea, mulţimile se înghesuiau în jurul Lui.

43 Y una mujer que había tenido un flujo de sangre por doce años y que había gastado en médicos todo cuanto tenía, sin que nadie pudiera curarla,

O femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge (şi care cheltuise pe la doctori tot ce avusese), fără să fi putut fi vindecată de cineva,

44 s e acercó a Jesús por detrás y tocó el borde de Su manto, y al instante cesó el flujo de su sangre.

a venit prin spate şi s-a atins de marginea hainei lui Isus. Imediat scurgerea ei de sânge s-a oprit.

45 Y Jesús preguntó: “¿Quién es el que Me ha tocado?” Mientras todos lo negaban, Pedro dijo, y los que con él estaban: “Maestro, las multitudes Te aprietan y Te oprimen.”

Isus a întrebat: – Cine M-a atins? Pentru că toţi negau, Petru I-a zis: – Stăpâne, mulţimile se înghesuie în jurul Tău şi se îmbulzesc în Tine, (şi mai întrebi: „Cine M-a atins?“!)

46 P ero Jesús dijo: “Alguien Me tocó, porque me di cuenta de que había salido poder de Mí.”

Dar Isus a zis: – M-a atins cineva, pentru că ştiu că a ieşit o putere din Mine!

47 A l ver la mujer que ella no había pasado inadvertida, se acercó temblando, y cayendo delante de El, declaró en presencia de todo el pueblo la razón por la cual Lo había tocado, y cómo al instante había sido sanada.

Când femeia a văzut că n-a scăpat neobservată, a venit tremurând, a căzut înaintea Lui şi I-a spus, înaintea întregii mulţimi, de ce L-a atins şi cum fusese vindecată imediat.

48 Y El le dijo: “Hija, tu fe te ha sanado; vete en paz.” Jesús Resucita a la Hija de Jairo

El i-a zis: „Fiică, credinţa ta te-a vindecat! Du-te în pace!“

49 M ientras Jesús estaba todavía hablando, vino alguien de la casa de Jairo, oficial de la sinagoga, diciendo: “Tu hija ha muerto; no molestes más al Maestro.”

În timp ce El încă vorbea, a venit cineva din casa conducătorului sinagogii şi i-a zis acestuia: „Fetiţa ta a murit! Nu-L mai deranja pe Învăţător!“

50 P ero cuando Jesús lo oyó, le respondió: “No temas; cree solamente, y ella será sanada.”

Isus însă a auzit şi i-a zis lui Iair: „Nu te teme! Crede doar, şi ea va fi vindecată!“

51 A l llegar Jesús a la casa, no permitió que nadie entrara con El sino sólo Pedro, Juan y Jacobo (Santiago), y el padre y la madre de la muchacha.

Când a ajuns la casă, n-a lăsat pe nimeni să intre împreună cu El, în afară de Petru, de Ioan, de Iacov şi de tatăl şi mama copilului.

52 T odos la lloraban y se lamentaban; pero El dijo: “No lloren, porque no ha muerto, sino que duerme.”

Toţi plângeau şi o jeleau, însă Isus le-a zis: „Nu mai plângeţi, pentru că ea n-a murit, ci doarme!“

53 Y se burlaban de El, sabiendo que ella había muerto.

Ei însă râdeau de El, pentru că ştiau că fetiţa murise.

54 P ero El, tomándola de la mano, clamó, diciendo: “¡Niña, levántate!”

Isus, (după ce i-a scos afară pe toţi,) a luat-o pe fetiţă de mână şi a strigat: „Fetiţo, scoală-te!“

55 E ntonces le volvió a ella su espíritu y se levantó al instante, y Jesús mandó que le dieran de comer.

Duhul ei s-a întors şi ea s-a ridicat imediat. Isus le-a poruncit să-i dea să mănânce.

56 S us padres estaban asombrados, pero El les encargó que no dijeran a nadie lo que había sucedido.

Părinţii ei au rămas uimiţi. Isus le-a poruncit să nu spună nimănui ce s-a întâmplat.