1 N ow Jacob heard the words of Laban’s sons, saying, “Jacob has taken away all that was our father’s, and from what belonged to our father he has made all this wealth.”

Iacov a auzit că fiii lui Laban ziceau: „Iacov a luat tot ce era al tatălui nostru; el a câştigat toată această bogăţie din averea tatălui nostru.“

2 J acob saw the attitude of Laban, and behold, it was not friendly toward him as formerly.

Iacov a observat, de asemenea, că Laban nu-l mai privea cu bunăvoinţă, aşa cum o făcuse înainte.

3 T hen the Lord said to Jacob, “ Return to the land of your fathers and to your relatives, and I will be with you.”

Atunci Domnul i-a zis lui Iacov: „Intoarce-te în ţara strămoşilor tăi, la rudele tale, iar Eu voi fi cu tine.“

4 S o Jacob sent and called Rachel and Leah to his flock in the field,

Iacov a trimis pe cineva să le cheme pe Rahela şi pe Lea pe câmp, unde se afla turma sa

5 a nd said to them, “ I see your father’s attitude, that it is not friendly toward me as formerly, but the God of my father has been with me.

şi le-a zis: – Văd că tatăl vostru nu mă mai priveşte cu bunăvoinţă, aşa cum a făcut-o înainte, dar Dumnezeul tatălui meu a fost cu mine.

6 Y ou know that I have served your father with all my strength.

Voi ştiţi că i-am slujit tatălui vostru cu toată puterea mea;

7 Y et your father has cheated me and changed my wages ten times; however, God did not allow him to hurt me.

totuşi tatăl vostru m-a înşelat şi mi-a schimbat plata de zece ori, dar Dumnezeu nu i-a permis să-mi facă rău.

8 I f he spoke thus, ‘The speckled shall be your wages,’ then all the flock brought forth speckled; and if he spoke thus, ‘The striped shall be your wages,’ then all the flock brought forth striped.

Dacă el spunea: „Mieii pestriţi vor fi plata ta“, atunci toate oile fătau miei pestriţi; dacă el spunea: „Mieii vărgaţi vor fi plata ta“, atunci toate oile fătau miei vărgaţi.

9 T hus God has taken away your father’s livestock and given them to me.

Astfel, Dumnezeu a luat turmele tatălui vostru şi mi le-a dat mie.

10 A nd it came about at the time when the flock were mating that I lifted up my eyes and saw in a dream, and behold, the male goats which were mating were striped, speckled, and mottled.

Pe vremea când oile erau în călduri, am avut un vis în care am văzut că berbecii care săreau pe oi erau vărgaţi, pestriţi şi cu pete.

11 T hen the angel of God said to me in the dream, ‘Jacob,’ and I said, ‘Here I am.’

Apoi Îngerul lui Dumnezeu m-a chemat pe nume în vis. „Iată-mă!“ i-am răspuns eu.

12 H e said, ‘Lift up now your eyes and see that all the male goats which are mating are striped, speckled, and mottled; for I have seen all that Laban has been doing to you.

El mi-a spus: „Ridică-ţi ochii şi priveşte că toţi berbecii care sar pe oi sunt vărgaţi, pestriţi şi cu pete, pentru că am văzut tot ceea ce ţi-a făcut Laban.

13 I am the God of Bethel, where you anointed a pillar, where you made a vow to Me; now arise, leave this land, and return to the land of your birth.’”

Eu sunt Dumnezeul Betelului, unde ai uns un stâlp şi Mi-ai făcut un jurământ. Acum scoală-te, ieşi din această ţară şi întoarce-te în ţara ta natală.“

14 R achel and Leah said to him, “Do we still have any portion or inheritance in our father’s house?

Atunci Rahela şi Lea i-au răspuns: – Mai este vreo parte de moştenire pentru noi în familia tatălui nostru?

15 A re we not reckoned by him as foreigners? For he has sold us, and has also entirely consumed our purchase price.

Din moment ce ne-a vândut şi a şi folosit argintul luat pe noi, nu suntem văzute de către el ca nişte străine?

16 S urely all the wealth which God has taken away from our father belongs to us and our children; now then, do whatever God has said to you.”

De fapt, toate bogăţiile pe care Dumnezeu le-a luat de la tatăl nostru ne aparţin nouă şi copiilor noştri; prin urmare fă tot ceea ce ţi-a spus Dumnezeu.

17 T hen Jacob arose and put his children and his wives upon camels;

Iacov s-a sculat, şi-a pus copiii şi soţiile pe cămile

18 a nd he drove away all his livestock and all his property which he had gathered, his acquired livestock which he had gathered in Paddan-aram, to go to the land of Canaan to his father Isaac.

şi şi-a luat toate turmele şi toate lucrurile pe care le-a acumulat în Padan-Aram, ca să meargă la tatăl său, Isaac, în Canaan.

19 W hen Laban had gone to shear his flock, then Rachel stole the household idols that were her father’s.

În timp ce Laban s-a dus să-şi tundă oile, Rahela a furat terafimii care-i aparţineau tatălui ei.

20 A nd Jacob deceived Laban the Aramean by not telling him that he was fleeing.

Iacov l-a înşelat pe arameul Laban, pentru că nu i-a spus că pleacă.

21 S o he fled with all that he had; and he arose and crossed the Euphrates River, and set his face toward the hill country of Gilead. Laban Pursues Jacob

Astfel, el a fugit cu tot ce avea; s-a sculat, a trecut râul şi s-a îndreptat spre regiunea muntoasă a Ghiladului. Laban îl urmăreşte pe Iacov

22 W hen it was told Laban on the third day that Jacob had fled,

După trei zile, lui Laban i s-a spus că Iacov a fugit.

23 t hen he took his kinsmen with him and pursued him a distance of seven days’ journey, and he overtook him in the hill country of Gilead.

Atunci, Laban, însoţit de rudele sale, l-a urmărit pe Iacov timp de şapte zile şi l-a ajuns în regiunea muntoasă a Ghiladului.

24 G od came to Laban the Aramean in a dream of the night and said to him, “ Be careful that you do not speak to Jacob either good or bad.”

Dar Dumnezeu i S-a arătat arameului Laban noaptea într-un vis şi i-a zis: „Ai grijă să nu-l ameninţi cu nimic pe Iacov!“

25 L aban caught up with Jacob. Now Jacob had pitched his tent in the hill country, and Laban with his kinsmen camped in the hill country of Gilead.

Iacov îşi aşezase cortul în regiunea muntoasă a Ghiladului când l-a ajuns Laban, iar acesta şi-a aşezat tabăra împreună cu rudele sale tot acolo.

26 T hen Laban said to Jacob, “What have you done by deceiving me and carrying away my daughters like captives of the sword?

Laban i-a zis lui Iacov: – Ce-ai făcut? M-ai înşelat şi mi-ai luat fiicele ca pe nişte captive de război.

27 W hy did you flee secretly and deceive me, and did not tell me so that I might have sent you away with joy and with songs, with timbrel and with lyre;

De ce ai fugit pe ascuns, de ce m-ai înşelat şi nu mi-ai spus nimic ? Te-aş fi lăsat să pleci cu bucurie şi cu cântece de tamburină şi liră.

28 a nd did not allow me to kiss my sons and my daughters? Now you have done foolishly.

Nu m-ai lăsat nici măcar să-mi sărut nepoţii şi fiicele?! Te-ai purtat nechibzuit.

29 I t is in my power to do you harm, but the God of your father spoke to me last night, saying, ‘ Be careful not to speak either good or bad to Jacob.’

Am putere să-ţi fac rău, dar Dumnezeul tatălui tău mi-a vorbit azi noapte, zicând: „Ai grijă să nu-l ameninţi cu nimic pe Iacov!“

30 N ow you have indeed gone away because you longed greatly for your father’s house; but why did you steal my gods?”

Dar acum că ai plecat, pentru că ţi-era tare dor de familia tatălui tău, de ce mi-ai furat terafimii ?

31 T hen Jacob replied to Laban, “Because I was afraid, for I thought that you would take your daughters from me by force.

Iacov i-a răspuns lui Laban: – Eu am plecat pentru că m-am temut gândindu-mă că îţi vei lua fiicele de la mine cu forţa.

32 T he one with whom you find your gods shall not live; in the presence of our kinsmen point out what is yours among my belongings and take it for yourself.” For Jacob did not know that Rachel had stolen them.

Dar cel la care-ţi vei găsi terafimii nu va rămâne în viaţă. Caută, înaintea rudelor noastre, ce ai la mine şi ia. Iacov nu ştia însă că Rahela furase terafimii.

33 S o Laban went into Jacob’s tent and into Leah’s tent and into the tent of the two maids, but he did not find them. Then he went out of Leah’s tent and entered Rachel’s tent.

Laban a intrat în cortul lui Iacov, în cortul Leei şi în cortul celor două sclave, dar n-a găsit nimic. După ce a ieşit din cortul Leei, a intrat în cortul Rahelei.

34 N ow Rachel had taken the household idols and put them in the camel’s saddle, and she sat on them. And Laban felt through all the tent but did not find them.

Rahela luase terafimii, îi pusese sub şaua cămilei şi se aşezase deasupra lor. Laban a căutat peste tot în cort, dar nu i-a găsit.

35 S he said to her father, “Let not my lord be angry that I cannot rise before you, for the manner of women is upon me.” So he searched but did not find the household idols.

Rahela i-a zis tatălui său: „Să nu se mânie stăpânul meu pe mine din cauză că nu mă pot ridica înaintea ta, pentru că mi-a venit rânduiala femeilor.“ El a căutat, dar nu a găsit terafimii.

36 T hen Jacob became angry and contended with Laban; and Jacob said to Laban, “What is my transgression? What is my sin that you have hotly pursued me?

Atunci Iacov s-a mâniat şi l-a mustrat pe Laban, spunându-i: – Care este greşeala mea? Care este păcatul meu, de m-ai urmărit cu atâta înverşunare?

37 T hough you have felt through all my goods, what have you found of all your household goods? Set it here before my kinsmen and your kinsmen, that they may decide between us two.

Deşi ai căutat prin toate bunurile mele, ai găsit ceva care să aparţină gospodăriei tale? Pune-l aici, înaintea rudelor mele şi înaintea rudelor tale, pentru ca ele să judece între noi doi!

38 T hese twenty years I have been with you; your ewes and your female goats have not miscarried, nor have I eaten the rams of your flocks.

Am stat la tine timp de douăzeci de ani; oile şi caprele tale au fătat la vreme, iar eu n-am mâncat berbeci din turma ta.

39 T hat which was torn of beasts I did not bring to you; I bore the loss of it myself. You required it of my hand whether stolen by day or stolen by night.

Nu ţi-am adus animale sfâşiate de fiare sălbatice, ci eu însumi sufeream pierderea; o cereai din mâna mea, fie că era furată ziua, fie noaptea.

40 T hus I was: by day the heat consumed me and the frost by night, and my sleep fled from my eyes.

Ziua mă topeam de căldură, iar noaptea îngheţam de frig, astfel încât îmi pierea somnul.

41 T hese twenty years I have been in your house; I served you fourteen years for your two daughters and six years for your flock, and you changed my wages ten times.

Aşa am petrecut douăzeci de ani în gospodăria ta; ţi-am slujit paisprezece ani pentru cele două fiice ale tale şi şase ani pentru turma ta, dar tu mi-ai schimbat plata de zece ori.

42 I f the God of my father, the God of Abraham, and the fear of Isaac, had not been for me, surely now you would have sent me away empty-handed. God has seen my affliction and the toil of my hands, so He rendered judgment last night.” The Covenant of Mizpah

Dacă Dumnezeul tatălui meu, Dumnezeul lui Avraam şi Cel de Care se teme Isaac, n-ar fi fost cu mine, cu siguranţă m-ai fi lăsat acum să plec cu mâinile goale. Dar Dumnezeu a văzut suferinţa mea şi truda mâinilor mele şi te-a mustrat azi noapte.

43 T hen Laban replied to Jacob, “The daughters are my daughters, and the children are my children, and the flocks are my flocks, and all that you see is mine. But what can I do this day to these my daughters or to their children whom they have borne?

Laban i-a răspuns lui Iacov: – Fetele sunt fetele mele, copiii sunt copiii mei, turmele sunt turmele mele: tot ce vezi îmi aparţine. Dar ce pot face eu astăzi pentru aceste fete ale mele sau pentru copiii pe care ele i-au născut?

44 S o now come, let us make a covenant, you and I, and let it be a witness between you and me.”

Haide să încheiem un legământ care să fie mărturie între mine şi tine.

45 T hen Jacob took a stone and set it up as a pillar.

Astfel, Iacov a luat o piatră şi a aşezat-o în picioare.

46 J acob said to his kinsmen, “Gather stones.” So they took stones and made a heap, and they ate there by the heap.

Laban le-a zis rudelor sale: „Adunaţi nişte pietre“; ei au adunat nişte pietre, au făcut din ele o movilă şi au mâncat pe ea.

47 N ow Laban called it Jegar-sahadutha, but Jacob called it Galeed.

Laban a numit-o Iegar-Sahaduta, iar Iacov a numit-o Galed.

48 L aban said, “ This heap is a witness between you and me this day.” Therefore it was named Galeed,

Laban a zis: – Această movilă este astăzi martoră între mine şi tine. De aceea a fost numită Galed.

49 a nd Mizpah, for he said, “May the Lord watch between you and me when we are absent one from the other.

Ea a mai fost numită şi Miţpa, pentru că el a zis: – Domnul să vegheze între mine şi tine chiar şi atunci când suntem departe unul de celălalt.

50 I f you mistreat my daughters, or if you take wives besides my daughters, although no man is with us, see, God is witness between you and me.”

Dacă te vei purta rău cu fiicele mele sau dacă îţi vei mai lua şi alte soţii pe lângă fiicele mele, deşi nimeni altcineva nu va fi cu noi, adu-ţi aminte că Dumnezeu este martor între mine şi tine.

51 L aban said to Jacob, “Behold this heap and behold the pillar which I have set between you and me.

Laban i-a mai zis lui Iacov: – Iată această movilă şi stâlpul pe care l-am aşezat între mine şi tine!

52 T his heap is a witness, and the pillar is a witness, that I will not pass by this heap to you for harm, and you will not pass by this heap and this pillar to me, for harm.

Această movilă şi stâlpul sunt martori că nu voi trece de această movilă la tine, pentru ca să-ţi fac rău şi că nici tu nu vei trece de această movilă şi de acest stâlp la mine, pentru ca să-mi faci rău.

53 T he God of Abraham and the God of Nahor, the God of their father, judge between us.” So Jacob swore by the fear of his father Isaac.

Fie ca Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Nahor, Dumnezeul tatălui lor, să judece între noi. Iacov a jurat pe Cel de Care se temea tatăl său, Isaac;

54 T hen Jacob offered a sacrifice on the mountain, and called his kinsmen to the meal; and they ate the meal and spent the night on the mountain.

apoi a adus o jertfă pe munte şi şi-a invitat rudele să mănânce; după ce au mâncat, au petrecut noaptea pe munte.

55 E arly in the morning Laban arose, and kissed his sons and his daughters and blessed them. Then Laban departed and returned to his place.

A doua zi, dimineaţa, Laban s-a sculat devreme, şi-a sărutat nepoţii şi fiicele şi i-a binecuvântat; apoi a plecat şi s-a întors acasă.