1 J acob se quedó a vivir en la tierra de Canaán, donde su padre había vivido.

Iacov a locuit în ţara Canaan, unde locuise ca străin tatăl său.

2 É sta es la historia de la familia de Jacob: José tenía diecisiete años de edad, y apacentaba las ovejas con sus hermanos. El joven José estaba con los hijos de Bilá y con los hijos de Zilpa, las mujeres de su padre; y José informaba a su padre de la mala fama de ellos.

Iată istoria lui Iacov. Iosif, la vîrsta de şaptesprezece ani, păştea oile cu fraţii lui; băiatul acesta era cu fiii Bilhei şi cu fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Şi Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele.

3 I srael amaba a José más que a todos sus hijos, porque lo había tenido en su vejez; por eso le hizo una túnica de diversos colores.

Israel iubea pe Iosif mai mult decît pe toţi ceilalţi fii ai săi, pentrucă îl născuse la bătrîneţă; şi i -a făcut o haină pestriţă.

4 A l ver sus hermanos que su padre lo amaba más que a todos ellos, lo odiaban y no podían hablarle de manera pacífica.

Fraţii lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decît pe ei toţi, şi au început să -l urască. Nu puteau să -i spună nicio vorbă prietenească.

5 J osé tuvo un sueño, y se lo contó a sus hermanos. Pero ellos llegaron a odiarlo aún más.

Iosif a visat un vis, şi l -a istorisit fraţilor săi, cari l-au urît şi mai mult.

6 Y él les dijo: «Escuchen ahora este sueño que tuve:

El le -a zis:,, Ia ascultaţi ce vis am visat!

7 R esulta que estábamos en medio del campo haciendo manojos, y mi manojo se levantaba y se quedaba derecho, mientras que los manojos de ustedes estaban alrededor del mío y se inclinaban ante él.»

Noi eram la legatul snopilor în mijlocul cîmpului; şi iată că snopul meu s'a ridicat şi a stătut în picioare; iar snopii voştri l-au înconjurat, şi s'au aruncat cu faţa la pămînt înaintea lui.``

8 S us hermanos le respondieron: «¿Acaso vas a ser tú nuestro rey, o nos vas a gobernar?» Y por causa de sus sueños y sus palabras lo odiaron aún más.

Fraţii lui i-au zis:,, Doar n'ai să împărăţeşti tu peste noi? Doar n'ai să ne cîrmuieşti tu pe noi?`` Şi l-au urît şi mai mult, din pricina visurilor lui şi din pricina cuvintelor lui.

9 P ero José volvió a tener otro sueño, y se lo contó a sus hermanos. Les dijo: «Resulta que tuve otro sueño. Esta vez, el sol y la luna y once estrellas se inclinaban ante mí.»

Iosif a mai visat un alt vis, şi l -a istorisit fraţilor săi. El a zis:,, Am mai visat un vis! Soarele, luna, şi unsprezece stele se aruncau cu faţa la pămînt înaintea mea.``

10 Y les contó esto a su padre y a sus hermanos, y su padre lo reprendió. Le dijo: «¿Qué clase de sueño es éste que tuviste? ¿Acaso tu madre, tus hermanos y yo vendremos a postrarnos ante ti?»

L -a istorisit tatălui său şi fraţilor săi. Tatăl său l -a mustrat, şi i -a zis:,, Ce înseamnă visul acesta, pe care l-ai visat? Nu cumva vom veni, eu, mama ta şi fraţii tăi, să ne aruncăm cu faţa la pămînt înaintea ta?``

11 Y sus hermanos le tenían envidia, pero su padre meditaba acerca de esto.

Fraţii săi au început să -l pismuiască; dar tatăl său a ţinut minte lucrurile acestea.

12 C uando sus hermanos fueron a apacentar las ovejas de su padre en Siquén,

Fraţii lui Iosif se duseseră la Sihem, ca să pască oile tatălui lor.

13 I srael le dijo a José: «Tus hermanos están apacentando las ovejas en Siquén. Ven, que voy a enviarte con ellos.» Y José respondió: «Aquí me tienes.»

Israel a zis lui Iosif:,, Fraţii tăi pasc oile la Sihem! Vino, căci vreau să te trimet la ei.``,, Iată-mă, sînt gata,`` a răspuns el.

14 E ntonces Israel le dijo: «Anda y ve si están bien tus hermanos y las ovejas, y vuelve a darme la noticia.» Y lo envió Israel desde el valle de Hebrón, y José llegó a Siquén.

Israel i -a zis:,, Du-te, rogu-te, şi vezi dacă fraţii tăi sînt sănătoşi, şi dacă oile sînt bine; şi adu-mi veşti.`` L -a trimes astfel din valea Hebronului şi Iosif a ajuns la Sihem.

15 M ientras José andaba errante por el campo, un hombre lo halló y le preguntó: «¿Qué buscas?»

Pe cînd rătăcea pe cîmp, l -a întîlnit un om. Omul acela l -a întrebat:,, Ce cauţi?``

16 J osé respondió: «Estoy buscando a mis hermanos; por favor, hazme saber dónde están apacentando.»

Caut pe fraţii mei,`` a răspuns Iosif;,, spune-mi, te rog, unde pasc ei oile?``

17 Y aquel hombre le respondió: «Ya se fueron de aquí. Pero les oí decir que iban a Dotán.» José fue entonces en busca de sus hermanos, y los encontró en Dotán.

Şi omul acela a zis:,, Au plecat de aici; căci i-am auzit spunînd:,, Haidem la Dotan.`` Iosif s'a dus după fraţii săi, şi i -a găsit la Dotan.

18 C uando ellos lo vieron a lo lejos, antes de que él se acercara a ellos hicieron planes contra él para matarlo.

Ei l-au zărit de departe, şi pînă să se apropie de ei, s'au sfătuit să -l omoare.``

19 S e dijeron el uno al otro: «Miren, aquí viene el soñador.

Ei au zis unul către altul:,, Iată că vine făuritorul de visuri!

20 ¡ Vamos, matémoslo ya! Echémoslo en uno de los pozos, y digamos que alguna mala bestia se lo comió. ¡Y vamos a ver qué pasa con sus sueños!»

Veniţi acum, să -l omorîm şi să -l aruncăm într'una din aceste gropi; vom spune că l -a mîncat o fiară sălbatică, şi vom vedea ce se va alege de visurile lui.``

21 P ero Rubén, al oír esto, lo libró de sus manos y dijo: «No lo matemos.»

Ruben a auzit lucrul acesta, şi l -a scos din mînile lor. El a zis:,, Să nu -i luăm viaţa!``

22 A demás, para librarlo de sus manos y hacerlo volver a su padre, Rubén les dijo: «No derramen sangre. Arrójenlo en este pozo que está en el desierto, pero no le pongan la mano encima.»

Ruben le -a zis:,, Să nu vărsaţi sînge; ci mai bine aruncaţi -l în groapa aceasta care este în pustie, şi nu puneţi mîna pe el.`` Căci avea de gînd să -l scape din mînile lor, şi să -l aducă înapoi la tatăl său.

23 A sí que, cuando José llegó a donde estaban sus hermanos, ellos le quitaron su túnica, la túnica de colores que llevaba puesta,

Cînd a ajuns Iosif la fraţii săi, aceştia l-au desbrăcat de haina lui, de haina cea pestriţă, pe care o avea pe el.

24 y por la fuerza lo arrojaron en el pozo. Pero el pozo estaba seco; no tenía agua.

L-au luat şi l-au aruncat în groapă. Groapa aceasta era goală: nu era apă în ea.

25 L uego se sentaron a comer su pan. Pero al levantar la vista, vieron que de Galaad venía una caravana de ismaelitas, con sus camellos cargados de aromas, bálsamo y mirra, que llevaban a Egipto.

Apoi au şezut să mănînce. Ridicîndu-şi ochii, au văzut o ceată de Ismaeliţi venind din Galaad; cămilele lor erau încărcate cu tămîie, cu leac alinător şi smirnă, pe cari le duceau în Egipt.

26 E ntonces Judá les dijo a sus hermanos: «¿Qué ganamos con matar a nuestro hermano y encubrir su muerte?

Atunci Iuda a zis fraţilor săi:,, Ce vom cîştiga să ucidem pe fratele nostru şi să -i ascundem sîngele?

27 V engan, vamos a vendérselo a los ismaelitas. No levantemos la mano contra él, pues él es nuestro hermano, nuestra propia carne.» Y sus hermanos estuvieron de acuerdo con él.

Veniţi mai bine să -l vindem Ismaeliţilor, şi să nu punem mîna pe el, căci este fratele nostru, carne din carnea noastră.`` Şi fraţii lui l-au ascultat.

28 C uando los mercaderes madianitas pasaron por allí, ellos sacaron del pozo a José y lo vendieron a los ismaelitas por veinte monedas de plata. Y ellos se llevaron a José a Egipto.

La trecerea negustorilor madianiţi, au tras şi au scos pe Iosif afară din groapă, şi l-au vîndut cu douăzeci de sicli de argint Ismaeliţilor, cari l-au dus în Egipt.

29 C uando Rubén volvió al pozo y no halló a José adentro, se rasgó los vestidos;

Ruben s'a întors la groapă; şi iată că Iosif nu mai era în groapă. El şi -a rupt hainele,

30 l uego volvió a donde estaban sus hermanos, y les dijo: «¡El niño ya no está! Y yo, ¿a dónde iré?»

s'a întors la fraţii săi, şi a zis:,, Băiatul nu mai este! Ce mă voi face eu?``

31 E ntonces ellos tomaron la túnica de José, degollaron un cabrito, y con la sangre tiñeron la túnica;

Ei au luat atunci haina lui Iosif; şi junghiind un ţap, i-au muiat haina în sînge.

32 y enviaron la túnica de colores a su padre. Se la presentaron y dijeron: «Esto es lo que hemos hallado. Fíjate si es o no la túnica de tu hijo.»

Au trimes tatălui lor haina cea pestriţă, punînd să -i spună:,, Iată ce am găsit! Vezi dacă este haina fiului tău sau nu.``

33 C uando Jacob la reconoció, dijo: «¡Es la túnica de mi hijo! ¡Alguna mala bestia se lo comió! ¡José ha sido despedazado!»

Iacov a cunoscut -o, şi a zis:,, Este haina fiului meu! O fiară sălbatică l -a mîncat! Da, Iosif a fost făcut bucăţi!``

34 E ntonces se rasgó los vestidos, puso cilicio sobre sus lomos, y durante muchos días guardó luto por su hijo.

Şi şi -a rupt hainele, şi -a pus un sac pe coapse, şi a jălit multă vreme pe fiul său.

35 T odos sus hijos y todas sus hijas acudieron a consolarlo, pero él no quiso ser consolado, sino que dijo: «Bajaré al sepulcro, donde está mi hijo, guardando luto por él.» Y lo lloró su padre.

Toţi fiii şi toate fiicele lui au venit ca să -l mîngîie; dar el nu voia să primească nici o mîngîiere, ci zicea:,, Plîngînd mă voi pogorî la fiul meu în locuinţa morţilor.`` Şi plîngea astfel pe fiul său.

36 E n Egipto, los madianitas lo vendieron a Potifar, que era un oficial del faraón y capitán de la guardia.

Madianiţii l-au vîndut în Egipt lui Potifar, un dregător al lui Faraon, şi anume căpetenia străjerilor.