1 ¡ Vengan y con alegría aclamemos al Señor! ¡Cantemos con júbilo a la roca de nuestra salvación!

Veniţi să cîntăm cu veselie Domnului, şi să strigăm de bucurie către Stînca mîntuirii noastre.

2 ¡ Lleguemos ante su presencia con alabanza! ¡Aclamémosle con cánticos!

Să mergem înaintea Lui cu laude, să facem să răsune cîntece în cinstea Lui!

3 ¡ Grande es el Señor, nuestro Dios! ¡Gran Rey es él sobre todos los dioses!

Căci Domnul este un Dumnezeu mare, este un Împărat mare mai pesus de toţi dumnezeii.

4 E n su mano están las profundidades de la tierra, y las alturas de los montes son suyas.

El ţine în mînă adîncimile pămîntului, şi vîrfurile munţilor sînt ale Lui.

5 S uyo es también el mar, pues él lo hizo, y sus manos formaron la tierra seca.

A Lui este marea, El a făcut -o, şi mînile Lui au întocmi uscatul:

6 ¡ Vengan, y rindámosle adoración! ¡Arrodillémonos delante del Señor, nuestro Creador!

veniţi să ne închinăm şi să ne smerim, să ne plecăm genunchiul înaintea Domnului, Făcătorului nostru!

7 E l Señor es nuestro Dios, y nosotros somos el pueblo de su prado; ¡somos las ovejas de su mano! «Si hoy escuchan ustedes mi voz,

Căci El este Dumnezeul nostru, şi noi sîntem poporul păşunei Lui, turma, pe care o povăţuieşte mîna Lui... O! de aţi asculta azi glasul Lui! -

8 n o endurezcan su corazón, como en Meriba, como en el día de Masah, en el desierto.

Nu vă împetriţi inima, ca la Meriba, ca în ziua dela Masa, în pustie,

9 A llí los padres de ustedes me tentaron; me pusieron a prueba, aunque vieron mis obras.

unde părinţii voştri M'au ispitit, şi M'au încercat, măcarcă văzuseră lucrările Mele.

10 C uarenta años estuve disgustado con esa gente, y me dije: “El corazón de este pueblo divaga; no han conocido mis caminos.”

Patruzeci de ani M'am scîrbit de neamul acesta, şi am zis:,, Este un popor cu inima rătăcită; ei nu cunosc căile Mele.``

11 P or eso, en mi furor juré que no entrarían en mi reposo.»

De aceea am jurat în mînia Mea:,, Nu vom intra în odihna Mea!``