1 O rice femeie înţeleaptă îşi zideşte casa, dar cea proastă o dărâmă cu înseşi mâinile ei.

La mujer sabia edifica su casa, pero la necia con sus manos la derriba.

2 C ine umblă cu dreptate se teme de Domnul, dar cel ce merge pe căi strâmbe Îl dispreţuieşte.

El que camina rectamente teme a Jehová, pero el de caminos pervertidos lo menosprecia.

3 V orbirea prostului aduce o nuia pentru spinarea lui, dar cei înţelepţi sunt protejaţi de buzele lor.

En la boca del necio está la vara de su soberbia; a los sabios, sus labios los protegen.

4 U nde nu sunt boi, ieslea este goală, dar puterea boilor aduce belşug de roade.

Sin bueyes, el granero está vacío; por la fuerza del buey hay abundancia de pan.

5 M artorul adevărat nu înşală, dar un martor mincinos spune numai minciuni.

El testigo verdadero no miente; el testigo falso dice mentiras.

6 B atjocoritorul caută înţelepciunea dar n-o găseşte, însă pentru cel priceput cunoştinţa este un lucru uşor.

Busca el escarnecedor la sabiduría y no la halla, pero para el hombre sensato la sabiduría es cosa fácil.

7 D epărtează-te de omul prost pentru că nu vei găsi cunoştinţă pe buzele lui!

Quítate de delante del hombre necio, porque no hallarás ciencia en sus labios.

8 Î nţelepciunea celui prudent îl face să-şi înţeleagă căile, dar prostia proştilor înşală.

La ciencia del prudente está en comprender su camino; la indiscreción de los necios es engaño.

9 P roştii glumesc cu păcatul, dar între cei drepţi este bunăvoinţă.

Los necios se burlan del pecado, pero entre los rectos hay buena voluntad.

10 I nima îşi cunoaşte necazurile ei şi nici un străin nu poate lua parte la bucuria ei.

El corazón conoce sus íntimas amarguras, y ningún extraño se mezclará en su alegría.

11 C asa celor răi va fi distrusă, dar cortul celor drepţi va înflori.

La casa de los malvados será asolada, pero florecerá la morada de los rectos.

12 E xistă o cale ce pare dreaptă omului, dar la urmă duce spre moarte.

Hay camino que al hombre le parece derecho, pero es camino que lleva a la muerte.

13 C hiar şi în mijlocul râsului inima poate fi îndurerată, iar bucuria poate sfârşi în întristare.

Aun en medio de la risa se duele el corazón, y el término de la alegría es la congoja.

14 C el cu inima rătăcită va fi pedepsit pentru căile lui, iar omul bun va primi o răsplată pentru ale lui.

De sus caminos se hastía el necio de corazón, pero el hombre de bien estará contento con el suyo.

15 C el naiv crede orice cuvânt, dar cel prudent îşi gândeşte bine paşii.

El ingenuo todo lo cree; el prudente mide bien sus pasos.

16 O mul înţelept se teme de Domnul şi evită răul, dar cel prost este insolent şi prea încrezător în sine.

El sabio teme y se aparta del mal; el insensato es insolente y confiado.

17 C el iute la mânie face prostii şi omul cu intenţii rele este dispreţuit.

El que fácilmente se enoja comete locuras; y el hombre perverso es aborrecido.

18 C ei naivi moştenesc prostie, dar cei prudenţi sunt încununaţi cu ştiinţă.

Los ingenuos heredarán necedad, mas los prudentes se coronarán de sabiduría.

19 O amenii răi se vor pleca înaintea celor buni şi cei ticăloşi se vor pleca la porţile celui drept.

Los malos se inclinarán delante de los buenos, y los malvados, ante las puertas del justo.

20 S ăracul este evitat chiar şi de semenii lui, dar bogatul are mulţi prieteni.

El pobre resulta odioso aun a su amigo, pero muchos son los que aman al rico.

21 C ine îşi dispreţuieşte semenii păcătuieşte, dar binecuvântat este cine are milă de cel nevoiaş.

Peca el que menosprecia a su prójimo, pero el que tiene misericordia de los pobres es bienaventurado.

22 N u se rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Cei ce plănuiesc binele însă găsesc bunătate şi credincioşie.

¿No yerran los que traman el mal? Pero misericordia y verdad alcanzarán a los que planean el bien.

23 Î n orice muncă grea există şi un câştig, dar a vorbi doar duce numai la sărăcie.

Toda labor da su fruto; mas las vanas palabras empobrecen.

24 B ogăţia este o coroană pentru cei înţelepţi, dar prostia proştilor rodeşte prostie.

Las riquezas de los sabios son su corona; la insensatez de los necios es locura.

25 M artorul sincer salvează vieţi, dar martorul fals este înşelător.

El testigo veraz salva las vidas; el falso dice mentiras.

26 C ine se teme de Domnul are o fortăreaţă sigură, şi El va fi un refugiu pentru copiii lui.

En el temor de Jehová está la firme confianza, la esperanza para sus hijos.

27 F rica de Domnul este un izvor de viaţă, îndepărtând omul de la cursele morţii.

El temor de Jehová es manantial de vida que aparta de los lazos de la muerte.

28 P oporul numeros este slava regelui, dar, fără supuşi, prinţul este ruinat.

En el pueblo numeroso está la gloria del rey; en la falta de pueblo, la debilidad del príncipe.

29 C el răbdător are mare pricepere, dar cine este iute la mânie face prostii.

El que tarda en airarse es grande de entendimiento; el impaciente de espíritu pone de manifiesto su necedad.

30 O inimă liniştită este viaţa trupului, dar invidia este putrezirea oaselor.

El corazón apacible es vida para la carne; la envidia es carcoma de los huesos.

31 C ine asupreşte pe sărac dispreţuieşte pe Creatorul său, dar cine are milă de nevoiaş Îl onorează pe Dumnezeu.

El que oprime al pobre afrenta a su Hacedor, pero lo honra el que tiene misericordia del pobre.

32 C el rău este doborât de răutatea lui, dar cel drept chiar şi la moarte are un refugiu.

Por su maldad es derribado el malvado, pero el justo halla refugio en su propia muerte.

33 Î nţelepciunea se odihneşte în mintea celui priceput şi chiar printre proşti se lasă cunoscută.

En el corazón del prudente reposa la sabiduría, pero no es conocida en medio de los necios.

34 D reptatea înalţă un neam, dar păcatul este o ruşine pentru orice popor.

La justicia engrandece a la nación; el pecado es afrenta de las naciones.

35 B unăvoinţa regelui este pentru slujitorul priceput, dar mânia lui este pentru cel care-l face de ruşine.

El favor del rey es para con el servidor prudente; su enojo, para el que lo avergüenza.