1 C ând Iacov a aflat că în Egipt se găsesc grâne, le-a zis fiilor săi: „De ce staţi şi vă uitaţi unii la alţii?

Viendo Jacob que en Egipto había alimentos, dijo a sus hijos: «¿Por qué os estáis ahí mirando?

2 A m auzit că în Egipt se găsesc grâne; duceţi-vă şi cumpăraţi-ne de acolo grâne, pentru ca să trăim şi să nu murim.“

Yo he oído que hay víveres en Egipto; descended allá y comprad de allí para nosotros, para que podamos vivir y no muramos.»

3 Z ece dintre fraţii lui Iosif s-au dus să cumpere grâne din Egipt.

Descendieron los diez hermanos de José a comprar trigo en Egipto.

4 D ar Iacov nu l-a trimis şi pe Beniamin, fratele lui Iosif, împreună cu fraţii săi, pentru că se gândea să nu i se întâmple vreo nenorocire.

Pero Jacob no envió a Benjamín, hermano de José, con sus hermanos, porque dijo: «No sea que le acontezca algún desastre.»

5 A stfel, pentru că şi în Canaan era foamete, fiii lui Israel s-au dus să cumpere grâne din Egipt împreună cu alţi oameni care mergeau într-acolo.

Fueron, pues, los hijos de Israel entre los que iban a comprar, porque había hambre en la tierra de Canaán.

6 I osif era stăpânul ţării, cel care vindea hrană întregului popor al ţării. Când fraţii lui Iosif au ajuns la el, s-au plecat cu faţa până la pământ înaintea lui.

José era el señor de la tierra, quien le vendía trigo a todo el mundo. Cuando llegaron los hermanos de José, se inclinaron a él rostro en tierra.

7 D e îndată ce şi-a văzut fraţii, Iosif i-a recunoscut, dar s-a prefăcut că nu-i cunoaşte şi le-a vorbit cu asprime. – De unde veniţi? i-a întrebat el. – Venim din Canaan, ca să cumpărăm hrană, au răspuns ei.

José reconoció a sus hermanos en cuanto los vio; pero hizo como que no los conocía, y hablándoles ásperamente les dijo: —¿De dónde habéis venido? Ellos respondieron: —De la tierra de Canaán, para comprar alimentos.

8 I osif i-a recunoscut pe fraţii săi, dar ei nu l-au recunoscut pe el.

Reconoció, pues, José a sus hermanos, pero ellos no lo reconocieron.

9 E l şi-a amintit visele pe care le-a avut despre ei şi le-a zis: – Voi sunteţi iscoade şi aţi venit să vedeţi unde este ţara neprotejată!

Entonces se acordó José de los sueños que había tenido acerca de ellos, y les dijo: —Espías sois; para ver las regiones indefensas del país habéis venido.

10 – Nu, stăpâne, au răspuns ei, slujitorii tăi au venit să cumpere hrană.

—No, señor nuestro —respondieron ellos—, sino que tus siervos han venido a comprar alimentos.

11 T oţi suntem fiii aceluiaşi om. Suntem oameni cinstiţi; slujitorii tăi nu sunt iscoade.

Todos nosotros somos hijos del mismo padre y somos hombres honrados; tus siervos nunca fueron espías.

12 D ar el le-a zis: – Nu e adevărat, ci voi aţi venit să vedeţi unde este ţara neprotejată!

Pero José les dijo: —No; para ver las regiones indefensas del país habéis venido.

13 E i au răspuns: – Noi, slujitorii tăi, suntem doisprezece fraţi, fiii aceluiaşi om din Canaan; cel mai mic este acum cu tatăl nostru, iar unul nu mai este.

—Tus siervos somos doce hermanos —respondieron ellos—, hijos de un hombre en la tierra de Canaán. El menor está hoy con nuestro padre y el otro ha desaparecido.

14 D ar Iosif le-a zis: – Sunteţi iscoade, aşa cum v-am spus!

Y José les dijo: —Eso es lo que os he dicho al afirmar que sois espías.

15 I ată cum veţi fi testaţi: pe viaţa lui Faraon că nu veţi pleca din acest loc decât dacă vine aici fratele vostru mai mic!

En esto seréis probados: ¡Por vida del faraón, que no saldréis de aquí hasta que vuestro hermano menor venga!

16 T rimiteţi-l pe unul dintre voi să-l aducă pe fratele vostru, iar ceilalţi să rămână în temniţă, pentru ca vorbele voastre să fie puse la încercare şi să se vadă dacă spuneţi adevărul; dacă nu, pe viaţa lui Faraon, cu siguranţă că sunteţi iscoade!

Enviad a uno de vosotros para que traiga a vuestro hermano, y vosotros quedad presos. Vuestras palabras serán probadas, si hay verdad en vosotros; y si no, ¡por la vida del faraón, que sois espías!

17 Ş i i-a aruncat pe toţi în temniţă pentru trei zile.

Entonces los puso juntos en la cárcel por tres días.

18 A treia zi, Iosif le-a zis: – Faceţi acest lucru şi veţi trăi; eu mă tem de Dumnezeu.

Al tercer día les dijo José: —Haced esto y vivid: Yo temo a Dios.

19 D acă sunteţi oameni cinstiţi, unul dintre voi să rămână aici în temniţă, iar ceilalţi mergeţi, duceţi grâne familiilor voastre înfometate

Si sois hombres honrados, uno de vuestros hermanos se quedará en la cárcel, mientras los demás vais a llevar el alimento para remediar el hambre de vuestra familia.

20 ş i aduceţi-mi-l pe fratele vostru mai mic. Aşa vor fi verificate cuvintele voastre şi nu veţi muri. Ei au făcut întocmai.

Pero traeréis a vuestro hermano menor; así serán verificadas vuestras palabras y no moriréis. Ellos lo hicieron así,

21 Ş i-au zis unul altuia: – Cu siguranţă plătim pedeapsa pentru ceea ce i-am făcut fratelui nostru, pentru că i-am văzut durerea sufletului când ne ruga pentru viaţa lui, dar nu l-am ascultat. De aceea a venit peste noi necazul acesta.

pero se decían el uno al otro: —Verdaderamente hemos pecado contra nuestro hermano, pues vimos la angustia de su alma cuando nos rogaba y no lo escuchamos; por eso ha venido sobre nosotros esta angustia.

22 R uben le-a răspuns: – Nu v-am spus eu să nu păcătuiţi împotriva băiatului? Dar nu m-aţi ascultat. Acum trebuie să dăm socoteală de sângele lui.

Entonces Rubén les respondió, diciendo: —¿No os hablé yo y dije: “No pequéis contra el joven”? Pero no me escuchasteis; por eso ahora se nos demanda su sangre.

23 E i nu ştiau că Iosif îi înţelege, pentru că vorbea cu ei printr-un traducător.

Ellos no sabían que José los entendía, porque éste tenía un intérprete para hablar con ellos.

24 I osif a plecat de lângă ei şi a început să plângă. Apoi s-a întors şi le-a vorbit din nou. L-a luat pe Simeon şi l-a legat în prezenţa lor.

Entonces se apartó José de su lado, y lloró; cuando volvió a ellos, les habló y, tomando de entre ellos a Simeón, lo apresó en su presencia.

25 A poi a dat poruncă să li se umple sacii cu grâne, să se pună fiecăruia argintul înapoi în sac şi să li se dea provizii pentru drum. După ce li s-au făcut aceste lucruri,

Después mandó José que llenaran sus sacos de trigo y devolvieran el dinero a cada uno de ellos, poniéndolo en su saco, y que les dieran comida para el camino; así se hizo con ellos.

26 e i au încărcat grânele pe măgari şi au plecat.

Entonces pusieron ellos su trigo sobre sus asnos y se fueron de allí.

27 C ând unul dintre ei şi-a deschis sacul ca să dea măgarului său nutreţ, în locul în care au înnoptat, şi-a văzut argintul la gura sacului.

Pero al abrir uno de ellos el saco para dar de comer a su asno en el mesón, vio el dinero que estaba en la boca de su costal.

28 E l le-a zis fraţilor săi: „Argintul mi-a fost dat înapoi; este aici în sacul meu!“ Atunci li s-au înmuiat inimile şi şi-au zis unul altuia tremurând: „Ce ne-a făcut Dumnezeu?“

Y dijo a sus hermanos: —¡Me han devuelto mi dinero; aquí está, en mi saco! Entonces se les sobresaltó el corazón, y espantados se dijeron el uno al otro: —¿Qué es esto que Dios nos ha hecho?

29 C ând au ajuns la tatăl lor, Iacov, în Canaan, i-au povestit tot ce li se întâmplase. Ei au zis:

Cuando llegaron junto a Jacob, su padre, en tierra de Canaán, le contaron todo lo que les había acontecido, diciendo:

30 – Acel om, stăpânul ţării, ne-a vorbit aspru şi ne-a luat drept iscoade ale ţării.

—Aquel hombre, el señor de la tierra, nos habló ásperamente y nos trató como a espías de la tierra.

31 D ar noi i-am spus: „Suntem oameni cinstiţi, nu suntem iscoade.

Pero nosotros le dijimos: “Somos hombres honrados, nunca fuimos espías.

32 S untem doisprezece fraţi, fiii aceluiaşi tată; unul dintre noi nu mai este, iar cel mai mic este acum cu tatăl nostru în Canaan.“

Somos doce hermanos, hijos de nuestro padre; uno ha desaparecido y el menor está hoy con nuestro padre en la tierra de Canaán.”

33 A tunci, omul acela, stăpânul ţării, ne-a spus: „Iată cum voi şti dacă sunteţi oameni cinstiţi: lăsaţi-l pe unul dintre voi cu mine, luaţi grâne pentru familiile voastre înfometate şi plecaţi.

Entonces aquel hombre, el señor de la tierra, nos dijo: “En esto conoceré que sois hombres honrados: dejad conmigo a uno de vuestros hermanos, tomad para remediar el hambre de vuestras familias y andad,

34 D ar aduceţi-mi-l pe fratele vostru mai mic şi voi şti că nu sunteţi iscoade, ci oameni cinstiţi. Apoi vi-l voi da înapoi pe fratele vostru şi veţi putea face negoţ în ţară.“

traedme a vuestro hermano menor; así sabré que no sois espías, sino hombres honrados; entonces os entregaré a vuestro hermano y comerciaréis libremente por el país.”

35 C ând şi-au golit sacii, fiecare a găsit în sacul său punga cu argint. Văzând pungile cu argint, ei şi tatăl lor s-au temut.

Aconteció que cuando vaciaban ellos sus sacos, vieron que en el saco de cada uno estaba la bolsita con su dinero; y tanto ellos como su padre, al ver las bolsitas con el dinero, tuvieron temor.

36 T atăl lor, Iacov, le-a zis: – Voi m-aţi lăsat fără copii. Iosif nu mai este, Simeon nu mai este şi acum vreţi să-l luaţi şi pe Beniamin. Toate acestea sunt împotriva mea!

Entonces su padre Jacob les dijo: —Me habéis privado de mis hijos: José no aparece, Simeón tampoco y ahora os llevaréis a Benjamín. Estas cosas acabarán conmigo.

37 A tunci Ruben i-a zis tatălui său: – Să-i omori pe cei doi fii ai mei, dacă nu ţi-l voi aduce înapoi pe Beniamin. Lasă-l în grija mea şi ţi-l voi aduce înapoi.

Rubén respondió a su padre: —Quítales la vida a mis dos hijos, si no te lo devuelvo. Confíamelo a mí y yo te lo devolveré.

38 D ar el a răspuns: – Fiul meu nu va merge cu voi, pentru că fratele său este mort şi doar el a mai rămas. Dacă i se va întâmpla vreo nenorocire în călătoria pe care o faceţi, cu durere îmi veţi coborî capul încărunţit în Locuinţa Morţilor.

Pero Jacob replicó: —No descenderá mi hijo con vosotros, pues su hermano ha muerto y él ha quedado solo; si le acontece algún desastre en el camino por donde vais, haréis descender mis canas con dolor al seol.