1 I ov a răspuns:

Respondió Job y dijo:

2 „ Da, ştiu că aşa e, dar poate un om să fie drept înaintea lui Dumnezeu?

«Ciertamente yo sé que esto es así: ¿Cómo se justificará el hombre delante de Dios?

3 D acă s-ar certa cineva cu El, din o mie de întrebări nu I-ar putea răspunde nici măcar la una.

Si pretendiera discutir con él, no podría responderle a una cosa entre mil.

4 E l are o inimă înţeleaptă şi o putere mare. Cine I se poate împotrivi şi să reuşească?

Él es sabio de corazón y poderoso en fuerzas, ¿a quién, si quisiera resistirle, le iría bien?

5 E l mută munţii fără ca aceştia să ştie când îi răstoarnă în mânia Sa.

Él arranca los montes con su furor, sin que ellos sepan quién los trastornó.

6 E l scutură pământul din locul său şi face ca stâlpii să-i tremure.

Él remueve de su lugar la tierra, y hace temblar sus columnas.

7 E l porunceşte soarelui şi nu mai răsare; El acoperă lumina stelelor.

Si él lo ordena, el sol no sale, y él es quien pone sello a las estrellas.

8 E l singur întinde cerurile şi calcă pe valurile mării.

Él solo extiende los cielos, y anda sobre las olas del mar.

9 E l a făcut Ursul şi Orionul, Pleiadele şi constelaţiile sudului.

Él hizo la Osa y el Orión, las Pléyades y los más remotos lugares del sur.

10 E l face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.

Él hace cosas grandes e incomprensibles, maravillosas y sin número.

11 I ată, El trece pe lângă mine şi nu-L pot vedea, trece şi nu-mi dau seama.

Él pasa delante de mí, y yo no lo veo; pasa junto a mí sin que yo lo advierta.

12 D acă vrea să ia ceva, cine-L poate opri? Cine-I poate spune: «Ce faci?»

Si arrebata alguna cosa ¿quién hará que la restituya? ¿Quién le dirá: “Qué haces”?

13 D umnezeu nu-Şi întoarce înapoi mânia; chiar şi oştile lui Rahab Îi sunt supuse.

»Dios no volverá atrás su ira, y bajo él se postran los que ayudan a los soberbios;

14 D eci cum pot eu să-I răspund, cum pot să-mi caut cuvintele înaintea Lui?

pues ¿cuánto menos podré yo replicarle y escoger mis palabras frente a él?

15 C hiar dacă aş fi drept, nu I-aş putea răspunde, nu pot decât să cer îndurare de la Judecătorul meu.

Aunque yo fuera justo, no podría responderle; sólo puedo rogarle, a él que es mi juez.

16 D acă L-aş chema la judecată şi mi-ar răspunde, n-aş crede că mi-a ascultat glasul.

Ni aun si lo invocara y él me respondiera, creería yo que ha escuchado mi voz.

17 E l mă zdrobeşte printr-o furtună şi-mi înmulţeşte rănile fără motiv.

Porque él me quebranta con tempestad, aumenta sin causa mis heridas

18 N u mă lasă să-mi trag suflarea, ci mă umple de amărăciune.

y no me concede que tome aliento, sino que me llena de amarguras.

19 D acă e vorba de putere, El e puternic; dacă e vorba de judecată, cine-L poate convoca la judecată?

Si hablamos de su fuerza, por cierto que es poderosa; si de juicio, ¿quién lo emplazará?

20 C hiar dacă aş fi drept, gura mea mă va condamna; oricât de nevinovat aş fi, El mă va dovedi vinovat.

Aunque yo me justificara, mi propia boca me condenaría; aunque fuera perfecto, él me declararía culpable.

21 S unt nevinovat, dar nu mai ţin la mine. Îmi dispreţuiesc viaţa.

Aun siendo yo íntegro, él no me tomaría en cuenta, ¡despreciaría mi vida!

22 Î mi e tot una, de aceea zic: «El îl nimiceşte şi pe cel nevinovat şi pe cel rău deopotrivă.»

Una cosa me resta por decir: que al perfecto y al impío él los destruye.

23 Ş i măcar de ar aduce biciul imediat moartea, … dar El râde de durerea celui nevinovat.

Si un azote mata de repente, él se ríe del sufrimiento de los inocentes.

24 C ând o ţară e dată pe mâna celui rău, El acoperă ochii judecătorilor lui. Dacă nu El, atunci cine?

La tierra es entregada en manos de los impíos, y él cubre el rostro de sus jueces. Y si no es él, ¿quién es?, ¿dónde está?

25 Z ilele mele sunt mai iuţi decât alergătorul; zboară fără să fi văzut fericirea.

Mis días han sido más ligeros que un correo; huyeron sin haber visto el bien.

26 T rec ca o luntre de papirus pe apă, ca un vultur care se repede asupra prăzii.

Pasaron cual naves veloces, como el águila que se arroja sobre la presa.

27 D acă zic: «Îmi voi uita plângerea, îmi voi schimba înfăţişarea şi voi fi voios!»,

Si digo: “Olvidaré mi queja, cambiaré mi triste semblante y me esforzaré”,

28 a tunci mă cuprinde spaima de toate durerile mele, pentru că ştiu că nu mă vei găsi nevinovat.

entonces me turban todos mis dolores, pues sé que no me tienes por inocente.

29 D acă tot voi fi condamnat, de ce să mă mai trudesc degeaba?

Y si soy culpable, ¿para qué trabajar en vano?

30 C hiar dacă m-aş spăla cu săpun şi mi-aş curăţa mâinile cu leşie,

Aun cuando me lave con agua de nieve y limpie mis manos con lejía,

31 T u tot m-ai cufunda în mocirlă, de s-ar scârbi şi hainele de mine.

aun así me hundirás en el hoyo, y hasta mis propios vestidos me aborrecerán.

32 C ăci El nu este un om ca mine, ca să-I pot răspunde şi să putem merge împreună la judecată.

ȃl no es un hombre como yo, para que yo le replique y comparezcamos juntos en un juicio.

33 Ş i nu se află nici măcar un mijlocitor între noi, care să-şi pună mâinile peste noi amândoi,

No hay entre nosotros árbitro que ponga su mano sobre ambos,

34 c a astfel El să-Şi dea la o parte nuiaua şi să nu mă mai înspăimânte cu groaza Lui.

para que él aparte de mí su vara, y su terror no me espante.

35 A tunci aş vorbi fără să mă mai tem de El, însă nu aşa mi se întâmplă.

Con todo, yo le hablaré sin temor, porque me consta que no soy así.