1 C u siguranţă, argintul are o mină din care este scos, iar aurul are un loc unde este curăţit.
»Ciertamente la plata tiene sus criaderos, y el oro, lugar donde se refina.
2 F ierul este luat din pământ şi arama este scoasă din minereu.
El hierro se saca del polvo y de la piedra se funde el cobre.
3 O mul pune capăt întunericului şi caută până în locurile cele mai adânci după minereurile ascunse în cel mai negru întuneric.
Los hombres ponen término a las tinieblas, lo examinan todo perfectamente, hasta las piedras que hay en oscuridad y en sombra de muerte.
4 E l sapă un puţ departe de locuinţa oamenilor, în locuri necălcate de piciorul omului; el stă atârnat şi se clatină, departe de oameni.
Abren minas lejos de lo habitado, en lugares olvidados donde nadie pone el pie. Allí están suspendidos, balanceándose lejos de los demás hombres.
5 P ământul din care vine hrana este răscolit pe dedesubt ca de foc.
De la tierra proviene el pan, pero en su interior está como convertida en fuego,
6 S afirul iese din pietrele lui şi colbul lui are pulbere de aur.
y en ella hay lugar donde las piedras son zafiro y el polvo es de oro.
7 N ici o pasăre de pradă nu ştie acea cărare ascunsă, nici ochiul şoimului n-a văzut-o.
Es una senda que nunca la conoció ave ni ojo de buitre la vio;
8 N ici fiarele cele mai mândre n-au călcat pe ea, leul n-a trecut niciodată pe acolo.
que nunca la pisaron animales fieros ni león pasó por ella.
9 O mul pune mâna pe stânca de cremene şi răstoarnă munţii din rădăcini.
El hombre pone su mano en el pedernal y trastorna de raíz los montes.
10 E l sapă şanţuri în stâncă şi ochii lui îi văd toate bogăţiile.
En los peñascos abre corrientes de aguas, y sus ojos ven todo lo preciado.
11 E l caută izvoarele râurilor şi aduce la lumină lucruri ascunse.
Detiene los ríos en su nacimiento y saca a la luz lo escondido.
12 D ar unde poate fi găsită înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?
»Mas, ¿dónde se halla la sabiduría? ¿Dónde se encuentra el lugar de la inteligencia?
13 O mul nu-i cunoaşte locuinţa; ea nu poate fi găsită pe pământul celor vii.
No conoce su valor el hombre, ni se halla en la tierra de los seres vivientes.
14 A dâncul zice: «Nu este în mine!», iar marea zice: «Nu este la mine!»
El abismo dice: “No está en mí”, y dice el mar: “Tampoco está conmigo.”
15 E a nu se dă în schimbul aurului ales, nici preţul ei nu poate fi cântărit în argint.
No se dará a cambio de oro ni su precio será a peso de plata.
16 E a nu poate fi cumpărată cu aur de Ofir şi nici cu onix preţios sau cu safir.
No puede ser pagada con oro de Ofir, con ónice precioso ni con zafiro.
17 N ici aurul, nici diamantul nu se pot compara cu ea, nici nu poate fi schimbată pe bijuterii de aur.
No se le pueden comparar el oro ni el diamante, ni se la cambiará por alhajas de oro fino.
18 C oralul şi cristalul nu merită a fi amintite; preţul înţelepciunii este dincolo de al mărgăritarelor.
¿Y qué decir del coral o de las perlas? ¡La sabiduría vale más que las piedras preciosas!
19 T opazul de Cuş nu se poate compara cu ea, ea nu poate fi cumpărată cu aur curat.
No se iguala con ella el topacio de Etiopía, ni puede pagarse con oro fino.
20 D e unde vine atunci înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?
»¿De dónde, pues, procede la sabiduría y dónde se encuentra el lugar de la inteligencia?
21 E a este ascunsă de ochii tuturor celor vii, ascunsă chiar şi de păsările cerului.
¡Encubierta está a los ojos de todo viviente, y a toda ave del cielo le es oculta!
22 L ocul Nimicirii şi Moartea zic: «Am auzit doar vorbindu-se despre ea.»
El Abadón y la muerte dicen: “Su fama ha llegado hasta nuestros oídos.”
23 D umnezeu cunoaşte calea spre ea şi doar El ştie unde locuieşte,
»Dios es quien conoce el camino de ella y sabe dónde está su lugar,
24 p entru că El se uită până la marginile pământului, vede tot ce se întâmplă sub ceruri.
porque él observa hasta los confines de la tierra y ve cuanto hay bajo los cielos.
25 C ând i-a dat vântului puterea şi a hotărât mărimea apelor,
Al darle peso al viento y fijar la medida de las aguas;
26 c ând a dat o lege pentru ploaie şi o cărare pentru trăsnet,
al darle ley a la lluvia y camino al relámpago de los truenos,
27 a tunci s-a uitat la înţelepciune şi a lăudat-o; a aşezat-o şi a încercat-o.
ya entonces la vio él y la puso de manifiesto, la preparó y también la escudriñó.
28 A poi i-a zis omului: «Frica de Domnul – acesta este înţelepciune şi depărtarea de rău este pricepere.»“
Y dijo al hombre: “El temor del Señor es la sabiduría, y el apartarse del mal, la inteligencia.”»