1 C u siguranţă, argintul are o mină din care este scos, iar aurul are un loc unde este curăţit.

«Ha una miniera l’argento, e l’oro un luogo dove lo si affina.

2 F ierul este luat din pământ şi arama este scoasă din minereu.

Il ferro si cava dal suolo, e la pietra fusa dà il rame.

3 O mul pune capăt întunericului şi caută până în locurile cele mai adânci după minereurile ascunse în cel mai negru întuneric.

L’uomo ha posto fine alle tenebre, egli esplora i più profondi recessi per trovare le pietre che sono nel buio, nell’ombra di morte.

4 E l sapă un puţ departe de locuinţa oamenilor, în locuri necălcate de piciorul omului; el stă atârnat şi se clatină, departe de oameni.

Scava un pozzo lontano dall’abitato; il piede più non serve a quelli che vi lavorano; sono sospesi, oscillano lontano dai mortali.

5 P ământul din care vine hrana este răscolit pe dedesubt ca de foc.

Dalla terra esce il pane, ma, nelle sue viscere, è sconvolta come dal fuoco.

6 S afirul iese din pietrele lui şi colbul lui are pulbere de aur.

Le sue rocce sono la sede dello zaffiro e vi si trova la polvere d’oro.

7 N ici o pasăre de pradă nu ştie acea cărare ascunsă, nici ochiul şoimului n-a văzut-o.

L’uccello rapace non conosce il sentiero che vi conduce, né l’ha mai scorto l’occhio del falco.

8 N ici fiarele cele mai mândre n-au călcat pe ea, leul n-a trecut niciodată pe acolo.

Le fiere superbe non vi hanno messo piede, il leone non c’è mai passato.

9 O mul pune mâna pe stânca de cremene şi răstoarnă munţii din rădăcini.

L’uomo stende la mano sul granito, rovescia dalle radici le montagne.

10 E l sapă şanţuri în stâncă şi ochii lui îi văd toate bogăţiile.

Pratica trafori dentro le rocce e l’occhio suo scorge quanto c’è di prezioso.

11 E l caută izvoarele râurilor şi aduce la lumină lucruri ascunse.

Frena le acque perché non gemano e le cose nascoste trae fuori alla luce.

12 D ar unde poate fi găsită înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?

Ma la saggezza, dove trovarla? Dov’è il luogo dell’intelligenza?

13 O mul nu-i cunoaşte locuinţa; ea nu poate fi găsită pe pământul celor vii.

L’uomo non ne sa la via, non la si trova sulla terra dei viventi.

14 A dâncul zice: «Nu este în mine!», iar marea zice: «Nu este la mine!»

L’abisso dice: “Non è in me”; il mare dice: “Non sta da me”.

15 E a nu se dă în schimbul aurului ales, nici preţul ei nu poate fi cântărit în argint.

Non la si ottiene in cambio d’oro, né la si compra a peso d’argento.

16 E a nu poate fi cumpărată cu aur de Ofir şi nici cu onix preţios sau cu safir.

Non la si acquista con l’oro di Ofir, con l’ònice prezioso e con lo zaffiro.

17 N ici aurul, nici diamantul nu se pot compara cu ea, nici nu poate fi schimbată pe bijuterii de aur.

L’oro e il vetro non reggono al suo confronto, non la si dà in cambio di vasi d’oro fino.

18 C oralul şi cristalul nu merită a fi amintite; preţul înţelepciunii este dincolo de al mărgăritarelor.

Non si parli di corallo, di cristallo; la saggezza vale più delle perle.

19 T opazul de Cuş nu se poate compara cu ea, ea nu poate fi cumpărată cu aur curat.

Il topazio d’Etiopia non può starle a confronto, l’oro puro non ne controbilancia il valore.

20 D e unde vine atunci înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?

Da dove viene dunque la saggezza? Dov’è il luogo dell’intelligenza?

21 E a este ascunsă de ochii tuturor celor vii, ascunsă chiar şi de păsările cerului.

Essa è nascosta agli occhi di ogni vivente, è celata agli uccelli del cielo.

22 L ocul Nimicirii şi Moartea zic: «Am auzit doar vorbindu-se despre ea.»

L’abisso e la morte dicono: “Ne abbiamo avuto qualche sentore”.

23 D umnezeu cunoaşte calea spre ea şi doar El ştie unde locuieşte,

Dio solo conosce la via che vi conduce, egli solo sa il luogo dove risiede,

24 p entru că El se uită până la marginile pământului, vede tot ce se întâmplă sub ceruri.

perché il suo sguardo giunge fino alle estremità della terra, perch’egli vede tutto quello che è sotto i cieli.

25 C ând i-a dat vântului puterea şi a hotărât mărimea apelor,

Quando regolò il peso del vento e fissò la misura delle acque,

26 c ând a dat o lege pentru ploaie şi o cărare pentru trăsnet,

quando diede una legge alla pioggia e tracciò la strada al lampo dei tuoni,

27 a tunci s-a uitat la înţelepciune şi a lăudat-o; a aşezat-o şi a încercat-o.

allora la vide e la rivelò, la stabilì e anche l’investigò.

28 A poi i-a zis omului: «Frica de Domnul – acesta este înţelepciune şi depărtarea de rău este pricepere.»“

E disse all’uomo: “Ecco, temere il Signore, questa è saggezza, fuggire il male è intelligenza!”».