1 A doni-Ţedek, regele Ierusalimului, a auzit că Iosua capturase cetatea Ai şi o distrusese de tot, că-i făcuse cetăţii Ai şi regelui ei la fel cum îi făcuse Ierihonului şi regelui lui şi că locuitorii Ghivonului încheiaseră pace cu Israel şi erau în mijlocul lor.

Quando Adoni-Sedec, re di Gerusalemme, udì che Giosuè aveva preso Ai e l’aveva votata allo sterminio, che aveva trattato Ai e il suo re nel modo in cui aveva trattato Gerico e il suo re, che gli abitanti di Gabaon avevano fatto la pace con gli Israeliti ed erano in mezzo a loro,

2 A tunci a fost cuprins de frică, fiindcă Ghivon era o cetate mare, asemenea unei cetăţi regale. Era mai mare chiar decât Ai şi toţi bărbaţii ei erau războinici.

fu tutto spaventato. Infatti Gabaon era una città grande come una delle città regali, anche più grande di Ai, e tutti gli uomini suoi erano valorosi.

3 A doni-Ţedek, regele Ierusalimului, le-a trimis un mesaj lui Hoham, regele Hebronului, lui Piram, regele Iarmutului, lui Iafia, regele Lachişului şi lui Debir, regele Eglonului, spunându-le:

Perciò Adoni-Sedec, re di Gerusalemme, mandò a dire a Oam, re di Ebron, a Piram, re di Iarmut, a Iafia, re di Lachis e a Debir, re di Eglon:

4 „ Veniţi şi ajutaţi-mă să atac Ghivonul, fiindcă a făcut pace cu Iosua şi cu israeliţii.“

«Salite da me, soccorretemi e noi batteremo Gabaon, perché ha fatto la pace con Giosuè e con i figli d’Israele».

5 C ei cinci regi ai amoriţilor – regele Ierusalimului, regele Hebronului, regele Iarmutului, regele Lachişului şi regele Eglonului – şi-au unit forţele şi, împreună cu toată oştirea lor, şi-au aşezat tabăra lângă Ghivon şi au început lupta împotriva lui.

Cinque re degli Amorei, il re di Gerusalemme, il re di Ebron, il re di Iarmut, il re di Lachis e il re di Eglon si radunarono, salirono con tutti i loro eserciti, si accamparono di fronte a Gabaon e l’attaccarono.

6 G hivoniţii au apelat atunci la Iosua, aflat în tabăra de la Ghilgal: „Nu-i părăsi pe slujitorii tăi!“ au trimis ei să i se spună lui Iosua. „Grăbeşte-te şi salvează-ne! Ajută-ne, căci toţi regii amoriţi care locuiesc în regiunea muntoasă şi-au unit forţele împotriva noastră!“

Allora i Gabaoniti mandarono a dire a Giosuè, all’accampamento di Ghilgal: «Non negare ai tuoi servi il tuo aiuto; affrèttati a salire da noi, liberaci, soccorrici, perché tutti i re degli Amorei che abitano la regione montuosa si sono radunati contro di noi».

7 I osua a pornit din Ghilgal în fruntea întregii oştiri şi a tuturor vitejilor.

Giosuè dunque salì da Ghilgal, con tutta la gente di guerra e con tutti gli uomini segnalati per valore.

8 „ Nu te teme de ei, i-a spus Domnul lui Iosua, căci i-am dat în mâna ta şi nici unul nu-ţi va putea sta împotrivă!“

E il Signore disse a Giosuè: «Non li temere, perché io li ho dati in tuo potere; nessuno di loro potrà resistere di fronte a te».

9 I osua i-a atacat pe neaşteptate, după ce a mărşăluit toată noaptea de la Ghilgal.

Così Giosuè piombò loro addosso all’improvviso: aveva marciato tutta la notte da Ghilgal.

10 D omnul i-a făcut să intre în panică înaintea lui Israel, care i-a învins şi a reuşit astfel o mare victorie la Ghivon. Israeliţii i-au urmărit pe drumul care urcă la Bet-Horon, nimicindu-i pe drum până la Azeka şi pâna la Makkeda.

E il Signore li mise in rotta davanti a Israele, che inflisse loro una grande sconfitta presso Gabaon, li inseguì per la via che sale a Bet-Oron, e li batté fino ad Azeca e a Maccheda.

11 Î n timp ce fugeau dinaintea lui Israel, pe drumul care cobora de la Bet-Horon spre Azeka, Domnul a făcut să cadă din cer asupra lor pietre mari de grindină şi ei au murit. Cei care au fost nimiciţi de pietrele grindinei au fost în număr mai mare decât cei ucişi cu sabia de către israeliţi.

Mentre fuggivano davanti a Israele ed erano alla discesa di Bet-Oron, il Signore fece cadere dal cielo su di loro delle grosse pietre fino ad Azeca, ed essi perirono: quelli che morirono per le pietre della grandinata furono più numerosi di quelli che i figli d’Israele uccisero con la spada.

12 Î n ziua în care Domnul i-a dat pe amoriţi în mâna lui Israel, Iosua s-a adresat Domnului în prezenţa lui Israel: „Soare, rămâi nemişcat deasupra Ghivonului şi lună, rămâi peste valea Aialon.“

Allora Giosuè parlò al Signore, il giorno che il Signore diede gli Amorei in mano ai figli d’Israele, e disse in presenza d’Israele: «Sole, fermati su Gabaon, e tu, luna, sulla valle di Aialon!»

13 S oarele a rămas nemişcat, iar luna s-a oprit până când poporul s-a răzbunat pe duşmanii lui. Nu este scris lucrul acesta şi în Cartea lui Iaşar ? Soarele a rămas nemişcat în mijlocul cerului şi nu s-a grăbit să apună timp de aproape o zi.

E il sole si fermò, e la luna rimase al suo posto, finché la nazione si fu vendicata dei suoi nemici. Questo non sta forse scritto nel libro del Giusto? E il sole si fermò in mezzo al cielo e non si affrettò a tramontare per quasi un giorno intero.

14 N u a mai fost nici o zi ca aceea, nici înainte, nici după, o zi în care Domnul să fi ascultat glasul unui om; fiindcă Domnul lupta pentru Israel.

E mai, né prima né poi, c’è stato un giorno simile a quello, nel quale il Signore abbia esaudito la voce di un uomo; perché il Signore combatteva per Israele.

15 A poi Iosua şi oştirea lui Israel s-au întors în tabăra de la Ghilgal.

Poi Giosuè, con tutto Israele, tornò all’accampamento di Ghilgal.

16 C ei cinci regi însă fugiseră şi se ascunseseră într-o peşteră la Makkeda.

Or i cinque re erano fuggiti, e si erano nascosti nella caverna di Maccheda.

17 C ând i s-a spus lui Iosua că cei cinci regi au fost găsiţi ascunşi într-o peşteră la Makkeda,

La cosa fu riferita a Giosuè e gli fu detto: «I cinque re sono stati trovati nascosti nella caverna di Maccheda».

18 a cesta a zis: „Rostogoliţi nişte pietre mari la gura peşterii şi puneţi acolo nişte oameni ca să-i păzească!

Allora Giosuè disse: «Rotolate delle grosse pietre all’imboccatura della caverna, e mettetevi degli uomini per far loro la guardia;

19 V oi însă nu vă opriţi, ci continuaţi să-i urmăriţi pe duşmanii voştri şi să-i loviţi din urmă până îi veţi nimici! Nu-i lăsaţi să intre în cetăţile lor, căci Domnul, Dumnezeul vostru, a hotărât să îi dea în mâna voastră.“

ma voi non vi fermate; inseguite i vostri nemici e colpite le retroguardie; non li lasciate entrare nelle loro città, perché il Signore, il vostro Dio, li ha dati in vostro potere».

20 I osua şi israeliţii au reuşit nimicirea lor, lovindu-i până i-au distrus de tot. Au scăpat doar câţiva, aceştia adăpostindu-se în cetăţile fortificate.

Quando Giosuè e i figli d’Israele ebbero finito d’infliggere loro una completa disfatta, e quelli che scamparono si furono rifugiati nelle città fortificate,

21 Î ntreaga oştire s-a întors apoi în siguranţă la Iosua, în tabăra de la Makkeda şi nimeni nu a îndrăznit să rostească nici măcar un cuvânt împotriva israeliţilor.

tutto il popolo tornò tranquillamente a Giosuè, all’accampamento di Maccheda, senza che nessuno osasse fiatare contro i figli d’Israele.

22 I osua a zis atunci: „Eliberaţi intrarea peşterii şi scoateţi-i afară la mine pe cei cinci regi dinăuntrul ei!“

Allora Giosuè disse: «Aprite l’imboccatura della caverna e conducetemi fuori quei cinque re».

23 E i au făcut întocmai: i-au scos afară din peşteră pe cei cinci regi, şi anume pe regele Ierusalimului, pe regele Hebronului, pe regele Iarmutului, pe regele Lachişului şi pe regele Eglonului.

Quelli agirono così: fecero uscire dalla caverna quei cinque re, il re di Gerusalemme, il re di Ebron, il re di Iarmut, il re di Lachis, il re di Eglon, e glieli condussero.

24 D upă ce au fost aduşi aceşti regi înaintea lui Iosua, acesta a convocat oştirea lui Israel şi le-a zis conducătorilor oştirii care fuseseră cu el la luptă: „Apropiaţi-vă şi puneţi-vă picioarele pe gâturile acestor regi!“ Ei s-au apropiat şi şi-au pus picioarele pe gâturile lor.

E quando quei re furono tolti dalla caverna e condotti da Giosuè, Giosuè chiamò tutti gli uomini d’Israele e disse ai capi dei guerrieri che erano andati con lui: «Avvicinatevi, mettete il piede sul collo di questi re». Quelli si avvicinarono e misero il piede sul loro collo.

25 I osua le-a mai zis: „Nu vă temeţi şi nu vă descurajaţi! Fiţi tari şi curajoşi, fiindcă astfel va face Domnul tuturor duşmanilor voştri împotriva cărora veţi lupta.“

Giosuè disse loro: «Non temete, non vi sgomentate, siate forti e coraggiosi, perché così farà il Signore a tutti i vostri nemici contro i quali dovrete combattere».

26 A poi Iosua i-a lovit şi i-a omorât, după care i-a spânzurat de cinci copaci şi i-a lăsat atârnaţi acolo până seara.

Dopo ciò Giosuè li colpì e li uccise; quindi li appese a cinque alberi; e quelli rimasero appesi agli alberi fino alla sera.

27 L a apusul soarelui Iosua a poruncit să fie coborâţi din copaci şi să fie aruncaţi în peştera în care se ascunseseră. La gura peşterii au pus nişte pietre mari care au rămas acolo până în ziua de azi.

Al tramonto, Giosuè ordinò che fossero calati dagli alberi e gettati nella caverna dove si erano nascosti, e che all’imboccatura della caverna fossero messe delle grosse pietre. Esse sono rimaste lì fino a oggi.

28 Î n aceeaşi zi, Iosua a cucerit Makkeda şi a trecut-o prin ascuţişul sabiei. L-a ucis pe regele ei şi i-a nimicit cu desăvârşire pe toţi oamenii care erau în ea, nelăsând nici un supravieţuitor. I-a făcut regelui din Makkeda la fel cum îi făcuse regelui din Ierihon.

In quel medesimo giorno Giosuè prese Maccheda e fece passare a fil di spada la città e il suo re; li votò allo sterminio con tutte le persone che vi si trovavano; non ne lasciò scampare una, e trattò il re di Maccheda come aveva trattato il re di Gerico. Conquiste nel mezzogiorno

29 A poi, din Makkeda, Iosua împreună cu toată oştirea au pornit spre Libna şi au început lupta împotriva Libnei.

Poi Giosuè con tutto Israele passò da Maccheda a Libna, e l’attaccò.

30 D omnul, de asemenea, a dat-o în mâna lui Israel împreună cu regele ei. Israel a trecut cetatea şi pe oamenii care erau în ea prin ascuţişul sabiei, nelăsând nici un supravieţuitor şi i-a făcut regelui ei la fel cum îi făcuse regelui Ierihonului.

Il Signore diede anche quella città con il suo re nelle mani d’Israele, e Giosuè la mise a fil di spada con tutte le persone che vi si trovavano; non ne lasciò scampare una, e trattò il suo re come aveva trattato il re di Gerico.

31 D in Libna, Iosua împreună cu toată oştirea lui Israel au pornit spre Lachiş; şi-au aşezat tabăra în apropierea cetăţii şi au început lupta împotriva ei.

Poi Giosuè con tutto Israele passò da Libna a Lachis; si accampò di fronte a questa e l’attaccò.

32 D omnul a dat cetatea Lachiş în mâna lui Israel. El a capturat-o în cea de-a doua zi a asediului, trecând prin ascuţişul sabiei pe toţi oamenii care se aflau în ea, la fel cum făcuse şi în Libna.

Il Signore diede Lachis nelle mani d’Israele, che la prese il secondo giorno, e la mise a fil di spada, con tutte le persone che vi si trovavano, esattamente come aveva fatto a Libna. Allora Oram, re di Ghezer, salì in soccorso di Lachis.

33 Î ntre timp Horam, regele Ghezerului, venise în ajutorul cetăţii Lachiş, dar Iosua l-a învins, pe el şi oştirea lui, fără să lase vreun supravieţuitor.

Ma Giosuè batté lui e il suo popolo senza lasciarne scampare alcuno.

34 D in Lachiş, Iosua împreună cu toată oştirea lui Israel au pornit spre Eglon; şi-au aşezat tabăra în apropierea cetăţii şi au început lupta împotriva ei.

Poi Giosuè con tutto Israele passò da Lachis a Eglon; si accamparono di fronte a questa e l’attaccarono.

35 A u capturat cetatea în aceeaşi zi, trecând-o prin ascuţişul sabiei şi i-au nimicit cu desăvârşire pe toţi oamenii care se aflau în ea, la fel cum făcuseră cu cetatea Lachiş.

La presero quel medesimo giorno e la misero a fil di spada. In quel giorno Giosuè votò allo sterminio tutte le persone che vi si trovavano, esattamente come aveva fatto a Lachis.

36 D in Eglon, Iosua împreună cu oştirea lui Israel au pornit spre cetatea Hebron şi au început lupta împotriva ei.

Poi Giosuè con tutto Israele salì da Eglon a Ebron e l’attaccarono.

37 A u capturat-o şi au trecut-o prin ascuţişul sabiei împreună cu regele ei, toate satele din împrejurimile ei şi toţi oamenii care se aflau în ea, nelăsând nici un supravieţuitor. Au nimicit cu desăvârşire Hebronul împreună cu toţi oamenii care se aflau în el, la fel cum făcuseră cu Eglonul.

La presero, la misero a fil di spada insieme con il suo re, con tutte le sue città e con tutte le persone che vi si trovavano; non ne lasciò sfuggire una, esattamente come aveva fatto a Eglon; la votò allo sterminio con tutte le persone che vi si trovavano.

38 A poi Iosua împreună cu oştirea lui Israel s-au întors înspre cetatea Debir şi au început lupta împotriva ei.

Poi Giosuè con tutto Israele tornò verso Debir e l’attaccò.

39 A u capturat-o şi au trecut-o prin ascuţişul sabiei împreună cu regele ei şi toate satele din împrejurimile ei, nimicind cu desăvârşire pe toţi oamenii care se aflau în ea, nelăsând nici un supravieţuitor. I-au făcut Debirului şi regelui lui aşa cum i-au făcut Hebronului şi aşa cum i-au făcut Libnei şi regelui ei.

La prese con il suo re e con tutte le sue città; la misero a fil di spada e votarono allo sterminio tutte le persone che vi si trovavano, senza che ne scampasse una. Egli trattò Debir e il suo re come aveva trattato Ebron, come aveva trattato Libna e il suo re.

40 I osua i-a învins astfel pe toţi regii din întreaga regiune: din zona muntoasă, din Neghev, din zona deluroasă şi de la poalele munţilor. Nu a lăsat nici un supravieţuitor, nimicind întreaga populaţie, aşa cum poruncise Domnul, Dumnezeul lui Israel.

Giosuè dunque batté tutto il paese, la contrada montuosa, la regione meridionale, la regione bassa, le pendici e tutti i loro re; non lasciò scampare nessuno, ma votò allo sterminio tutto ciò che aveva vita, come il Signore, il Dio d’Israele, aveva comandato.

41 I osua a cucerit de la Kadeş-Barnea până la Gaza şi întreaga regiune Goşen până la Ghivon.

Così Giosuè li batté da Cades-Barnea fino a Gaza, e batté tutto il paese di Goscen fino a Gabaon.

42 I osua i-a învins pe toţi aceşti regi şi a cucerit regatele lor într-o singură campanie, deoarece Domnul, Dumnezeul lui Israel, lupta pentru Israel.

Giosuè prese in una volta sola tutti quei re e i loro paesi, perché il Signore, il Dio d’Israele, combatteva per Israele.

43 Î n cele din urmă, Iosua şi oştirea lui Israel s-au reîntors în tabăra de la Ghilgal.

Poi Giosuè, con tutto Israele, tornò all’accampamento di Ghilgal.