1 R ubeniţii şi gadiţii, care aveau foarte multe turme, au văzut că pământurile Iazerului şi Ghiladului erau locuri bune pentru vite.

I figli di Ruben e i figli di Gad avevano del bestiame in grandissimo numero; e quando videro che il paese di Iazer e il paese di Galaad erano luoghi da bestiame,

2 A u venit la Moise, la preotul Elazar şi la conducătorii adunării şi le-au zis:

i figli di Gad e i figli di Ruben vennero a parlare a Mosè, al sacerdote Eleazar e ai prìncipi della comunità, e dissero:

3 – Atarot, Dibon, Iazer, Nimra, Heşbon, Eleale, Sebam, Nebo şi Beon

«Atarot, Dibon, Iazer, Nimra, Chesbon, Eleale, Sebam, Nebo e Beon,

4 – ţinuturile pe care Domnul le-a lovit înaintea poporului Israel – sunt ţinuturi bune pentru vite, iar robii tăi au vite.

terre che il Signore ha colpito davanti alla comunità d’Israele, sono terre da bestiame, e i tuoi servi hanno del bestiame».

5 D acă am găsit bunăvoinţă la tine, au adăugat ei, dă ţinuturile acestea în proprietatea robilor tăi şi nu ne trece peste Iordan.

Dissero ancora: «Se abbiamo trovato grazia agli occhi tuoi, sia concesso ai tuoi servi di possedere questo paese. Non ci far passare il Giordano».

6 M oise le-a răspuns gadiţilor şi rubeniţilor: – Fraţii voştri se pregătesc de război, iar voi vreţi să rămâneţi aici?

Ma Mosè rispose ai figli di Gad e ai figli di Ruben: «I vostri fratelli andranno dunque a combattere e voi ve ne starete qui?

7 D e ce vreţi să le descurajaţi inima israeliţilor şi să nu mai meargă în ţara pe care Domnul le-a dat-o?

Perché volete scoraggiare i figli d’Israele dal passare nel paese che il Signore ha loro dato?

8 A şa au făcut şi părinţii voştri pe care i-am trimis din Kadeş-Barnea să iscodească ţara.

Così fecero i vostri padri quando li mandai da Cades-Barnea per esplorare il paese.

9 D upă ce au mers în valea Eşcol şi au văzut ţara, au descurajat poporul ca să nu mai meargă în ţara pe care Domnul le-a dat-o.

Salirono fino alla valle di Escol; e, dopo aver esplorato il paese, scoraggiarono i figli d’Israele dall’entrare nel paese che il Signore aveva dato loro.

10 D omnul s-a aprins de mânie în ziua aceea şi a jurat:

L’ira del Signore si accese in quel giorno, ed egli giurò:

11 „ Pentru că nu M-au urmat din toată inima lor, nici un bărbat peste douăzeci de ani care a ieşit din Egipt nu va vedea ţara pe care am promis-o prin jurământ lui Avraam, Isaac şi Iacov,

“Gli uomini che sono saliti dall’Egitto, dall’età di vent’anni in su, non vedranno mai il paese che promisi con giuramento ad Abraamo, a Isacco e a Giacobbe, perché non mi hanno seguito fedelmente,

12 î n afară de Caleb, fiul chenizitului Iefune, şi Iosua, fiul lui Nun, căci ei L-au urmat din toată inima pe Domnul.“

salvo Caleb, figlio di Gefunne, il Chenizeo, e Giosuè, figlio di Nun, che hanno seguito il Signore fedelmente”.

13 A tunci s-a aprins mânia Domnului împotriva lui Israel şi i-a făcut să rătăcească în pustie timp de patruzeci de ani, până când toată generaţia care făcuse rău înaintea Lui a murit.

L’ira del Signore si accese contro Israele; ed egli lo fece andare vagando per il deserto durante quarant’anni, finché tutta la generazione che aveva fatto ciò che è male agli occhi del Signore fu consumata.

14 Ş i iată că acum vă ridicaţi voi, copii de păcătoşi, şi luaţi locul părinţilor voştri ca să aprindeţi şi mai tare mânia Domnului împotriva lui Israel.

Ed ecco che voi prendete il posto dei vostri padri, razza di uomini peccatori, per rendere l’ira del Signore ancora più ardente contro Israele.

15 D acă vă întoarceţi de la El, El va părăsi iarăşi pe poporul Său în pustie, iar cauza distrugerii lor veţi fi voi.

Perché se voi vi sviate da lui, egli continuerà a lasciare Israele nel deserto e voi farete perire tutto questo popolo».

16 A tunci ei s-au apropiat de Moise şi i-au zis: – Vom zidi aici ţarcuri pentru turmele noastre şi cetăţi pentru copiii noştri.

Ma quelli si avvicinarono a Mosè e gli dissero: «Noi costruiremo qui dei recinti per il nostro bestiame e delle città per i nostri figli;

17 A poi ne vom înarma în grabă şi vom merge înaintea israeliţilor până îi vom duce pe fiecare la locul lui. În acest timp copiii noştri vor locui în cetăţi fortificate pentru a fi protejaţi de locuitorii ţării.

ma, quanto a noi, ci terremo pronti, in armi, per marciare alla testa dei figli d’Israele, finché li abbiamo condotti al luogo loro destinato; intanto i nostri figli abiteranno nelle città fortificate a causa degli abitanti del paese.

18 N u ne vom întoarce la familiile noastre înainte ca fiecare israelit să-şi fi primit moştenirea.

Non torneremo alle nostre case finché ciascuno dei figli d’Israele non abbia preso possesso della sua eredità;

19 N u vom mai moşteni nimic împreună cu ei dincolo de Iordan, nici mai departe, pentru că moştenirea noastră este la răsărit de Iordan.

e non possederemo nulla con loro di là dal Giordano e più oltre, poiché la nostra eredità ci è toccata da questa parte del Giordano, a oriente».

20 A tunci Moise le-a răspuns: – Dacă veţi face aşa, dacă vă veţi înarma ca să luptaţi înaintea Domnului,

E Mosè disse loro: «Se fate questo, se vi armate per andare a combattere davanti al Signore,

21 d acă veţi trece cu toţi cei înarmaţi dincolo de Iordan, înaintea Domnului, până ce El Îşi va izgoni dinainte toţi duşmanii Lui,

se le vostre truppe passeranno il Giordano davanti al Signore finché egli abbia cacciato i suoi nemici dalla sua presenza,

22 ş i dacă vă veţi întoarce numai după ce ţara va fi supusă Domnului, atunci veţi fi fără vină înaintea Domnului şi înaintea lui Israel, iar ţinutul acesta va fi proprietatea voastră înaintea Domnului.

e se tornate solo quando il paese vi sarà sottomesso davanti al Signore, voi non sarete colpevoli di fronte al Signore e di fronte a Israele, e questo paese sarà vostra proprietà davanti al Signore.

23 D ar dacă nu veţi face aşa, atunci veţi păcătui înaintea Domnului şi puteţi fi siguri că păcatul vostru vă va ajunge.

Ma se non fate così, voi avrete peccato contro il Signore; e sappiate che il vostro peccato vi ritroverà.

24 C onstruiţi cetăţi pentru copiii voştri şi ţarcuri pentru turmele voastre, dar împliniţi ce aţi promis cu gura voastră.

Costruite dunque delle città per i vostri figli e dei recinti per le vostre greggi, ma fate quello che avete promesso».

25 G adiţii şi rubeniţii i-au zis lui Moise: – Noi, robii tăi, vom face întocmai după poruncile stăpânului nostru.

E i figli di Gad e i figli di Ruben dissero a Mosè: «I tuoi servi faranno quello che il mio signore comanda.

26 C opiii şi soţiile noastre, turmele şi vitele noastre vor rămâne aici în fortificaţiile Ghiladului.

I nostri bambini, le nostre mogli, le nostre greggi e tutto il nostro bestiame rimarranno qui nella città di Galaad;

27 D ar robii tăi, toţi cei pregătiţi pentru război, vor trece dincolo să lupte înaintea Domnului, cum zice stăpânul nostru.

ma i tuoi servi, tutti quanti armati per la guerra, andranno a combattere davanti al Signore, come dice il mio signore».

28 A tunci Moise le-a dat porunci cu privire la ei, preotului Elazar, lui Iosua, fiul lui Nun, şi conducătorilor familiilor din seminţiile israeliţilor.

Allora Mosè diede per loro degli ordini al sacerdote Eleazar, a Giosuè figlio di Nun e ai capi famiglia delle tribù dei figli d’Israele.

29 E l le-a zis: – Dacă gadiţii şi rubeniţii, toţi cei pregătiţi pentru război, vor trece cu voi Iordanul înaintea Domnului şi veţi supune ţara, atunci să le daţi Ghiladul în stăpânire.

Mosè disse loro: «Se i figli di Gad e i figli di Ruben passano con voi il Giordano tutti armati per combattere davanti al Signore e se il paese sarà sottomesso davanti a voi, darete loro come proprietà il paese di Galaad.

30 D ar dacă nu vor trece dincolo înarmaţi împreună cu voi, atunci să li se dea o proprietate în mijlocul vostru în Canaan.

Ma se non passano armati con voi, avranno la loro proprietà tra di voi nel paese di Canaan».

31 G adiţii şi rubeniţii au răspuns: – Robii tăi vor face aşa cum a spus Domnul.

I figli di Gad e i figli di Ruben risposero dicendo: «Faremo come il Signore ha detto ai tuoi servi.

32 V om trece înarmaţi în Canaan înaintea Domnului, iar proprietatea pe care o moştenim să fie de partea aceasta a Iordanului.

Passeremo in armi, davanti al Signore, nel paese di Canaan; ma il possesso della nostra eredità resti, per noi, di qua dal Giordano».

33 A tunci Moise a dat gadiţilor, rubeniţilor şi la jumătate din seminţia lui Manase, fiul lui Iosif, regatul lui Sihon, regele amoriţilor, şi regatul lui Og, regele Başanului – ţara cu cetăţile ei, cetăţile cu teritoriile din jurul lor.

Mosè dunque diede ai figli di Gad, ai figli di Ruben e alla metà della tribù di Manasse, figlio di Giuseppe, il regno di Sicon, re degli Amorei, e il regno di Og, re di Basan: il paese, le sue città e i territori delle città del paese all’intorno.

34 G adiţii au zidit Dibonul, Atarotul, Aroerul,

I figli di Gad costruirono Dibon, Atarot, Aroer,

35 A trot-Şofanul, Iazerul, Iogbeha,

Atrot-Sofan, Iazer, Iogbea,

36 B et-Nimra şi Bet-Haranul ca cetăţi fortificate şi au construit şi ţarcuri pentru turme.

Bet-Nimra e Bet-Aran, città fortificate, e fecero dei recinti per le greggi.

37 R ubeniţii au rezidit Heşbonul, Eleale, Chiriatayim,

I figli di Ruben costruirono Chesbon, Eleale, Chiriataim,

38 p recum şi Nebo şi Baal-Meon (aceste nume au fost schimbate) şi Sibma. Ei au pus alte nume cetăţilor pe care le-au construit.

Nebo e Baal-Meon, i cui nomi furono mutati, e Sibma. Essi diedero il nome alle città che costruirono.

39 U rmaşii lui Machir, fiul lui Manase, s-au îndreptat către Ghilad, l-au cucerit şi i-au izgonit pe amoriţii care locuiau acolo.

I figli di Machir, figlio di Manasse, andarono nel paese di Galaad, lo presero e ne cacciarono gli Amorei che vi stavano.

40 A tunci Moise i-a dat Ghiladul lui Machir, fiul lui Manase, şi el a locuit acolo.

Mosè dunque diede Galaad a Machir, figlio di Manasse, che vi si stabilì.

41 I air, urmaşul lui Manase, a luat în stăpânire şi el câteva aşezări şi le-a numit Havot-Iair.

Iair, figlio di Manasse, andò anche lui e prese i borghi, che chiamò Borghi di Iair.

42 N obah a cucerit Chenatul şi satele din împrejurimile lui şi l-a numit Nobah, după numele lui.

Noba andò e prese Chenat con i suoi villaggi, e la chiamò Noba, secondo il proprio nome.