1 A tunci Bildad din Şuah i-a zis:

Allora Bildad di Suac rispose e disse:

2 „ Când vei înceta să mai vorbeşti? Vino-ţi în fire! şi vom putea vorbi!

«Quando porrete fine alle parole? Riflettete, e poi parleremo.

3 D e ce suntem priviţi ca nişte vite? De ce suntem proşti în ochii tăi?

Perché siamo considerati come bestie e perché siamo agli occhi vostri degli esseri impuri ?

4 P entru tine, care te sfâşii în mânia ta, să fie uitat pământul? Sau să fie mutate stâncile din locul lor?

O tu, che nel tuo cruccio laceri te stesso, dovrà la terra, per causa tua, essere abbandonata e la roccia essere rimossa dal suo luogo?

5 C u siguranţă, lumina celui rău se va stinge şi flacăra focului său nu va mai străluci.

Sì, la luce dell’empio si spegne, e la fiamma del suo fuoco non brilla.

6 Î n cortul lui lumina devine întuneric, se stinge candela deasupra lui.

La luce si oscura nella sua tenda, e la lampada che gli sta sopra si spegne.

7 P uterea paşilor săi e slăbită. Propriile-i planuri îl trântesc la pământ.

I passi che faceva nella sua forza si raccorciano, i suoi disegni lo conducono a rovina.

8 P icioarele îl împing în laţ şi el umblă deasupra unei capcane.

Poiché i suoi piedi lo traggono nel tranello, va camminando sulle reti.

9 O cursă îl prinde de călcâi, o prinzătoare îl ţine tare.

Il laccio lo afferra per il tallone, la trappola lo ghermisce.

10 U n laţ în care cade prins este ascuns în pământ, o cursă este pe cărarea lui.

Sta nascosta in terra per lui un’insidia, sul sentiero lo aspetta un agguato.

11 S paime se năpustesc asupra lui din toate părţile şi-l urmăresc la fiecare pas.

Paure lo atterriscono tutto intorno, lo inseguono, gli stanno alle calcagna.

12 P uterea lui e slăbită de foame, nenorocirea e pregătită pentru momentul căderii lui.

La sua forza viene meno dalla fame, la calamità gli sta pronta al fianco.

13 E le îi mănâncă părţi din piele; întâiul născut al morţii îi mănâncă mădularele.

Gli divora a pezzo a pezzo la pelle, gli divora le membra il primogenito della morte.

14 E smuls din siguranţa cortului său şi e târât spre împăratul spaimelor.

Egli è strappato dalla sua tenda che credeva sicura, è fatto scendere verso il re degli spaventi.

15 Î n cortul său locuieşte focul şi pucioasă este presărată peste locuinţa lui.

Nella sua tenda abita chi non è dei suoi, la sua casa è cosparsa di zolfo.

16 J os i se usucă rădăcinile, iar sus i se ofilesc ramurile.

In basso s’inaridiscono le sue radici, in alto sono tagliati i suoi rami.

17 A mintirea lui e ştearsă de pe pământ; nu mai are nici un nume pe întinderea ţării.

La sua memoria scompare dal paese, più non si ode il suo nome per le campagne.

18 E tras de la lumină în întuneric şi este alungat din lume.

È scacciato dalla luce nelle tenebre, è bandito dal mondo.

19 E l nu mai lasă nici moştenitori, nici urmaşi şi nici vreo altă rămăşiţă acolo unde a trăit.

Non lascia tra il suo popolo né figli né nipoti, nessun superstite dov’egli soggiornava.

20 O amenii din apus sunt uimiţi de soarta lui; oamenii din răsărit sunt cuprinşi de groază.

Quelli di occidente sono stupiti della sua sorte, quelli di oriente ne sono inorriditi.

21 A şa este locuinţa celui nelegiuit, aşa este locul celui ce nu-L cunoaşte pe Dumnezeu.“

Certo, sono tali le dimore dei perversi, tale è il luogo di chi non conosce Dio».