1 C ând a vrut Domnul să-l ridice pe Ilie la cer într-un vârtej de vânt, Ilie şi Elisei ieşeau împreună din Ghilgal.

Quando il Signore volle rapire in cielo Elia in un turbine, Elia se ne andò da Ghilgal con Eliseo.

2 I lie i-a zis lui Elisei: – Rămâi aici, te rog, pentru că Domnul mă trimite până la Betel. – Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi, i-a răspuns Elisei. Aşa că au coborât împreună la Betel.

Elia disse a Eliseo: «Fèrmati qui, ti prego, perché il Signore mi manda fino a Betel». Ma Eliseo rispose: «Com’è vero che il Signore vive, e che tu vivi, io non ti lascerò». Così scesero a Betel.

3 F iii profeţilor, care erau la Betel, l-au întâmpinat pe Elisei şi i-au zis: – Ştii că Domnul îl va răpi astăzi pe stăpânul tău de lângă tine ? – Da, ştiu, le-a răspuns Elisei, dar tăceţi!

I discepoli dei profeti che erano a Betel andarono a trovare Eliseo e gli dissero: «Sai che il Signore quest’oggi rapirà in alto il tuo signore?» Egli rispose: «Sì, lo so; tacete!»

4 A poi Ilie i-a zis lui Elisei: – Rămâi aici, te rog, pentru că Domnul mă trimite la Ierihon. – Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi, i-a răspuns Elisei. Aşa că s-au dus împreună la Ierihon.

Elia gli disse: «Eliseo, fèrmati qui, ti prego, perché il Signore mi manda a Gerico». Quegli rispose: «Com’è vero che il Signore vive, e che tu vivi, io non ti lascerò». Così se ne andarono a Gerico.

5 P rofeţii care erau la Ierihon l-au întâmpinat pe Elisei şi i-au zis: – Ştii că Domnul îl va răpi astăzi pe stăpânul tău de lângă tine? – Da, ştiu, a răspuns el, dar tăceţi!

I discepoli dei profeti che erano a Gerico si avvicinarono a Eliseo e gli dissero: «Sai che il Signore quest’oggi rapirà in alto il tuo signore?» Egli rispose: «Sì, lo so; tacete!»

6 A poi Ilie i-a zis: – Rămâi aici, te rog, pentru că Domnul mă trimite la Iordan. – Viu este Domnul şi viu este sufletul tău că nu te voi părăsi, i-a răspuns Elisei. Aşa că au plecat împreună.

Ed Elia gli disse: «Fèrmati qui, ti prego, perché il Signore mi manda al Giordano». Egli rispose: «Com’è vero che il Signore vive, e che tu vivi, io non ti lascerò». E proseguirono il cammino insieme.

7 C incizeci de bărbaţi dintre profeţi au venit şi s-au oprit la o anumită distanţă înaintea lor. Amândoi stăteau pe malul Iordanului.

Cinquanta discepoli dei profeti andarono dietro a loro e si fermarono di fronte al Giordano, da lontano, mentre Elia ed Eliseo si fermarono sulla riva del Giordano.

8 A tunci Ilie şi-a luat mantaua, a făcut-o sul şi a lovit cu ea apele, iar apele s-au despărţit într-o parte şi într-alta şi au trecut amândoi pe uscat.

Allora Elia prese il suo mantello, lo arrotolò e percosse le acque, le quali si divisero in due. Così attraversarono il fiume a piedi asciutti.

9 D upă ce au trecut, Ilie i-a zis lui Elisei: – Spune-mi ce pot să fac pentru tine înainte de a fi luat de la tine? – Te rog, aş vrea să-mi revină o îndoită măsură din duhul tău, i-a zis Elisei.

Quando furono passati, Elia disse a Eliseo: «Chiedi quello che vuoi che io faccia per te, prima che io ti sia tolto». Eliseo rispose: «Ti prego, mi sia data una parte doppia del tuo spirito!»

10 I lie i-a răspuns: – Ai cerut un lucru greu, dar dacă mă vei vedea când voi fi luat de lângă tine, aşa ţi se va întâmpla; dacă nu, nu ţi se va întâmpla aşa.

Elia disse: «Tu domandi una cosa difficile; tuttavia, se mi vedi quando io ti sarò rapito, ti sarà dato quello che chiedi; ma, se non mi vedi, non ti sarà dato».

11 Ş i în timp ce mergeau şi vorbeau unul cu altul, un car de foc şi nişte cai de foc i-au despărţit pe unul de celălalt şi Ilie s-a înălţat la cer într-un vârtej de vânt.

Essi continuarono a camminare discorrendo insieme, quand’ecco un carro di fuoco e dei cavalli di fuoco che li separarono l’uno dall’altro, ed Elia salì al cielo in un turbine. La missione di Eliseo; i suoi miracoli

12 E lisei privea şi striga: „Părintele meu! Părintele meu! Carul lui Israel şi călăreţii lui!“ După ce nu l-a mai văzut, Elisei şi-a luat hainele şi le-a rupt în două.

Eliseo lo vide e si mise a gridare: «Padre mio, padre mio! Carro e cavalleria d’Israele!» Poi non lo vide più. E, afferrate le proprie vesti, le strappò in due pezzi;

13 A poi a ridicat mantaua pe care o lăsase Ilie să cadă, s-a întors şi a stat pe malul Iordanului.

raccolse il mantello che era caduto di dosso a Elia, tornò indietro e si fermò sulla riva del Giordano;

14 D upă ce a luat mantaua pe care o lăsase Ilie să cadă, a lovit cu ea apele şi a zis: „Unde este acum Domnul, Dumnezeul lui Ilie?“ Şi de îndată ce a lovit apele, ele s-au despărţit într-o parte şi într-alta, şi Elisei a trecut dincolo.

e, preso il mantello che era caduto di dosso a Elia, percosse le acque e disse: «Dov’è il Signore, Dio di Elia?» Quando anch’egli ebbe percosso le acque, queste si divisero in due, ed Eliseo passò.

15 C ând au văzut lucrul acesta, profeţii care erau în faţa Ierihonului au zis: „Duhul lui Ilie a venit peste Elisei!“ I-au ieşit în întâmpinare şi i s-au închinat până la pământ.

Quando i discepoli dei profeti che stavano a Gerico, di fronte al Giordano, videro Eliseo, dissero: «Lo spirito di Elia si è posato sopra Eliseo». Gli andarono incontro, si prostrarono fino a terra davanti a lui

16 E i i-au zis: – Între slujitorii tăi sunt cincizeci de oameni curajoşi. Îngăduie-le, te rugăm, să-l caute pe stăpânul tău. Poate că Duhul Domnului l-a dus şi l-a aruncat pe vreun munte sau în vreo vale. – Să nu-i trimiteţi, le-a răspuns el.

e gli dissero: «Ecco qui fra i tuoi servi cinquanta uomini robusti; lascia che vadano in cerca del tuo signore, se mai lo Spirito del Signore lo avesse preso e gettato su qualche monte o in qualche valle». Eliseo rispose: «Non li mandate».

17 Î nsă ei au stăruit până când acesta, stânjenit, le-a zis: – Trimiteţi-i! I-au trimis deci pe cei cincizeci de oameni care l-au căutat timp de trei zile fără să-l găsească.

Ma insistettero tanto con lui, che egli ne fu confuso e disse: «Mandateli». Allora quelli mandarono cinquanta uomini, i quali cercarono Elia per tre giorni, ma non lo trovarono.

18 E lisei îi aştepta la Ierihon şi când s-au întors la el, le-a zis: – Nu v-am spus să nu vă duceţi? Vindecarea apelor de la Ierihon

Quando tornarono da lui, che si era fermato a Gerico, egli disse loro: «Non vi avevo detto di non andare?»

19 D upă aceea, bărbaţii din cetate i-au zis lui Elisei: – Stăpâne, după cum vezi, aşezarea cetăţii este bună, dar apele sunt rele şi pământul este sterp.

Gli abitanti della città dissero a Eliseo: «Ecco, il soggiorno in questa città è gradevole, come vede il mio signore; ma le acque sono cattive, e il paese è sterile».

20 – Aduceţi-mi un vas nou şi puneţi sare în el, le-a zis el. Şi ei i-au adus.

Egli disse: «Portatemi una scodella nuova e mettetevi del sale». Quelli gliela portarono.

21 A poi Elisei s-a dus la izvorul apelor, a aruncat în el sare şi a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Vindec aceste ape şi niciodată nu vor mai cauza moartea, nici nu vor mai face pământul neroditor!»“

Egli andò alla sorgente delle acque, vi gettò il sale e disse: «Così dice il Signore: “Io rendo sane queste acque, ed esse non saranno più causa di morte né di sterilità”».

22 Ş i apele au rămas vindecate până în ziua de azi, potrivit cuvântului rostit de Elisei. Pedepsirea tinerilor batjocoritori

Così le acque furono rese sane e tali sono rimaste fino a oggi, secondo la parola che Eliseo aveva pronunciata.

23 D e acolo Elisei s-a dus la Betel. În timp ce mergea pe drum, nişte băieţaşi au ieşit din cetate şi şi-au bătut joc de el, strigându-i: „Suie-te, pleşuvule! Suie-te, pleşuvule!“

Poi di là Eliseo salì a Betel; e, mentre camminava per la via, uscirono dalla città dei ragazzi, i quali lo beffeggiavano, dicendo: «Sali, calvo! Sali, calvo!»

24 E l s-a uitat în spate, i-a văzut şi i-a blestemat în Numele Domnului. Atunci au ieşit din pădure două ursoaice şi au sfâşiat patruzeci şi doi dintre aceşti copii.

Egli si voltò, li vide e li maledisse nel nome del Signore. Allora due orse uscirono dal bosco e sbranarono quarantadue di quei ragazzi.

25 D e acolo Elisei s-a dus la muntele Carmel, iar după aceea s-a întors în Samaria.

Di là Eliseo si recò sul monte Carmelo, da dove poi tornò a Samaria.