1 C u siguranţă, argintul are o mină din care este scos, iar aurul are un loc unde este curăţit.

He rua hoki to te hiriwa e puta mai ai, he wahi ano to te koura e whakarewaina ai.

2 F ierul este luat din pământ şi arama este scoasă din minereu.

He mea tango mai te rino no roto i te whenua; no te kamaka te parahi, he mea whakarewa.

3 O mul pune capăt întunericului şi caută până în locurile cele mai adânci după minereurile ascunse în cel mai negru întuneric.

E whakatakotoria ana e te tangata he mutunga mai mo te pouri, e rapua ana e ia ki te tino tutukitanga atu nga kohatu o te pouri, o te atarangi o te mate.

4 E l sapă un puţ departe de locuinţa oamenilor, în locuri necălcate de piciorul omului; el stă atârnat şi se clatină, departe de oameni.

E pakaruhia mai ana e ia he rua i ko ake o nga nohoanga tangata; kua wareware ratou i te waewae e haere ana; he tawhiti i te tangata to ratou tarenga, e piu atu ana, e piu ana mai.

5 P ământul din care vine hrana este răscolit pe dedesubt ca de foc.

Ko te whenua, e puta mai ana he taro i roto i a ia: a e hurihia ake ana a raro iho ano he ahi.

6 S afirul iese din pietrele lui şi colbul lui are pulbere de aur.

Hei wahi mo nga hapira ona kohatu, he puehu koura ano tona.

7 N ici o pasăre de pradă nu ştie acea cărare ascunsă, nici ochiul şoimului n-a văzut-o.

He ara tena kahore i mohiotia e te manu, kiano i kitea e te kanohi o te whatura.

8 N ici fiarele cele mai mândre n-au călcat pe ea, leul n-a trecut niciodată pe acolo.

Kahore nga kirehe whakahi kia takahi i taua ara kahore hoki a reira kia haerea e te raiona tutu.

9 O mul pune mâna pe stânca de cremene şi răstoarnă munţii din rădăcini.

E pa atu ana tona ringa ki te kiripaka; hurihia ake e ia nga take o nga maunga.

10 E l sapă şanţuri în stâncă şi ochii lui îi văd toate bogăţiile.

E tapahia ana e ia he awa i roto i nga kamaka, a e kite ana tona kanohi i nga mea utu nui katoa.

11 E l caută izvoarele râurilor şi aduce la lumină lucruri ascunse.

E herea ana e ia nga awa kei maturuturu; e whakaputa mai ana hoki i nga mea ngaro ki te marama.

12 D ar unde poate fi găsită înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?

E kitea ia ki hea te whakaaro nui? kei hea hoki te wahi o te mohio?

13 O mul nu-i cunoaşte locuinţa; ea nu poate fi găsită pe pământul celor vii.

E kore te tangata e mohio ki tona utu, e kore ano taua hanga e kitea ki te whenua o te ora.

14 A dâncul zice: «Nu este în mine!», iar marea zice: «Nu este la mine!»

E ki ake ana te rire, Kahore i ahau; e ki mai ana hoki te moana, Kahore i ahau.

15 E a nu se dă în schimbul aurului ales, nici preţul ei nu poate fi cântărit în argint.

E kore e hokona ki te koura, e kore ano hoki e taea te pauna te hiriwa hei utu mona.

16 E a nu poate fi cumpărată cu aur de Ofir şi nici cu onix preţios sau cu safir.

E kore e taea te whakarite ki te koura o Opira, ki te onika utu nui, ki te hapira.

17 N ici aurul, nici diamantul nu se pot compara cu ea, nici nu poate fi schimbată pe bijuterii de aur.

E kore e rite te koura, te kohatu piata ki a ia: e kore e hokona ki nga oko koura parakore.

18 C oralul şi cristalul nu merită a fi amintite; preţul înţelepciunii este dincolo de al mărgăritarelor.

E kore e whakahuatia te kaoa, nga peara ranei; hira ake hoki te utu o te whakaaro nui i to te rupi.

19 T opazul de Cuş nu se poate compara cu ea, ea nu poate fi cumpărată cu aur curat.

E kore te topaha o Etiopia e rite ki a ia, e kore e tau te koura parakore hei utu.

20 D e unde vine atunci înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?

Ka haere mai ra i hea te whakaaro nui? Kei hea te wahi o te matau?

21 E a este ascunsă de ochii tuturor celor vii, ascunsă chiar şi de păsările cerului.

He mea huna atu na hoki i nga kanohi o nga mea ora katoa, ngaro rawa i nga manu o te rangi.

22 L ocul Nimicirii şi Moartea zic: «Am auzit doar vorbindu-se despre ea.»

E ki ake ana te whakangaromanga raua ko te mate, i hakiri o maua taringa ki tona rongo.

23 D umnezeu cunoaşte calea spre ea şi doar El ştie unde locuieşte,

E mohio ana te Atua ki tona ara, kua kite ano ia i tona wahi.

24 p entru că El se uită până la marginile pământului, vede tot ce se întâmplă sub ceruri.

E titiro ana hoki ia ki nga pito o te whenua, e kite ana ia i nga mea i raro i te rangi, a puta noa;

25 C ând i-a dat vântului puterea şi a hotărât mărimea apelor,

E mea ana i te whakataimaha mo te hau; ae, e mehua ana ia i nga wai ki te mehua.

26 c ând a dat o lege pentru ploaie şi o cărare pentru trăsnet,

I a ia e whakatakoto ana i te tikanga mo te ua, i te huarahi mo te uira o te whatitiri,

27 a tunci s-a uitat la înţelepciune şi a lăudat-o; a aşezat-o şi a încercat-o.

Ka kitea e ia i reira, a whakapuakina mai ana; i whakaukia e ia, a ata rapua ana e ia.

28 A poi i-a zis omului: «Frica de Domnul – acesta este înţelepciune şi depărtarea de rău este pricepere.»“

A ka mea ia ki te tangata, Na, ko te wehi ki te Ariki, ko te whakaaro nui tena; a ko te mawehe atu i te kino, koia te matauranga.