1 S e apropia Sărbătoarea Azimelor, căreia i se spune şi „Paştele“.

Na kua tata te hakari taro rewenakore e kiia nei ko te kapenga.

2 C onducătorii preoţilor şi cărturarii căutau o modalitate să-L omoare pe Isus, căci se temeau de popor.

A ka rapu nga tohunga nui me nga karaipi ki te pehea e whakamate ai ratou i a ia: i mataku hoki ratou i te iwi.

3 A tunci Satan a intrat în Iuda, numit „Iscarioteanul“, care era din numărul celor doisprezece.

Na ka uru a hatana ki a Hura, tona ingoa nei ko Ikariote, ko ia nei tetahi o te tekau ma rua.

4 A cesta s-a dus şi a discutat cu conducătorii preoţilor şi cu comandanţii gărzii Templului cum să-L dea pe mâna lor.

A ka haere ia, ka korero ki nga tohunga nui, ki nga rangatira hoia me pehea e tukua ai ia e ia ki a ratou.

5 E i s-au bucurat şi au stabilit să-i dea bani.

A ka hari ratou, ka whakaae kia hoatu he moni ki a ia.

6 E l a fost de acord şi a început să caute un prilej ca să-L dea pe mâna lor, în absenţa mulţimii. Masa pascală

Na ka whakaae ia, ka rapu i te wa pai hei tukunga i a ia ki a ratou i te mea e ngaro atu ana te mano.

7 A poi a venit ziua Sărbătorii Azimelor, zi în care trebuia să fie jertfit mielul de Paşte.

Na ka taka mai te ra o te taro rewenakore i tika nei kia patua te kapenga.

8 I sus i-a trimis pe Petru şi pe Ioan înainte şi le-a zis: – Duceţi-vă şi pregătiţi-ne mielul de Paşte ca să mâncăm!

Ka tonoa e ia a Pita raua ko Hoani ka mea, Tikina, taka te kapenga ma tatou, kia kai ai tatou.

9 E i L-au întrebat: – Unde vrei să -l pregătim?

Na ka mea raua ki a ia, Ko hea koe pai ai kia taka e maua?

10 I sus le-a răspuns: – Iată, când veţi intra în cetate, vă va întâlni un om care duce un vas cu apă. Urmaţi-l până la casa în care va intra

Ka mea ia ki a raua, na, ka tomo korua ki te pa, ka tutaki he tangata ki a korua e mau ana i te kahaka wai; e aru korua i a ia ki te whare e tomo ai ia.

11 ş i spuneţi-i stăpânului casei astfel: „Învăţătorul te întreabă: «Unde este camera de oaspeţi în care urmează să mănânc mielul de Paşte împreună cu ucenicii Mei?»“

Ka ki atu ki te tangata i te whare, E mea ana te Kaiwhakaako ki a koe, Kei hea te ruma e kai ai matou ko aku akonga i te kapenga?

12 E l vă va arăta sus o cameră mare şi aranjată. Acolo să faceţi pregătirile!

A ka whakaaturia e ia ki a korua he ruma nui i runga, oti rawa te whariki: me taka e korua ki reira.

13 E i s-au dus şi au găsit totul aşa cum le spusese Isus; şi au pregătit mielul de Paşte. Cina Domnului

Na haere ana raua, a rokohanga atu rite tonu ki tana i korero ai ki a raua: a taka ana e raua te kapenga.

14 C ând a sosit ceasul, Isus S-a aşezat la masă împreună cu apostolii.

A ka rite te haora, ka noho ia, ratou ko nga apotoro kotahi tekau ma rua.

15 E l le-a zis: „Am dorit mult să mănânc împreună cu voi această masă de Paşte, înainte de suferinţa Mea!

Na ka mea ia ki a ratou, Nui atu toku hiahia kia kai tahi tatou i tenei kapenga, i te mea kahore ano ahau i mate noa:

16 C ăci vă spun că nu voi mai mânca din ea până când nu îşi va găsi împlinirea în Împărăţia lui Dumnezeu!“

Ko taku kupu hoki tenei ki a koutou, E kore ahau e kai i tenei a muri ake nei, kia tino rite ra ano i te rangatiratanga o te Atua.

17 A luat apoi un pahar, a adus mulţumiri şi a zis: „Luaţi-l şi împărţiţi-l între voi!

Na ka mau ia ki te kapu, ka mutu te whakawhetai, ka mea ia, Tangohia tenei, tuwhaina ma koutou:

18 C ăci vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din rodul viţei până când va veni Împărăţia lui Dumnezeu.“

Ko taku kupu hoki tenei ki a koutou, E kore ahau e inu i te hua o te waina, kia tae mai ra ano te rangatiratanga o te Atua.

19 A poi a luat o pâine şi, după ce a adus mulţumiri, a frânt-o şi le-a dat-o zicând: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; să faceţi lucrul acesta în amintirea Mea!“

Na ka mau ia ki te taro, ka mutu te whakawhetai, ka whawhati, ka hoatu e ia ki a ratou, ka mea, Ko toku tinana tenei e hoatu ana mo koutou: meinga tenei hei whakamahara ki ahau.

20 Î n acelaşi fel, după ce au mâncat, a luat paharul şi a zis: „Acest pahar este Legământul cel Nou în sângele Meu, care se varsă pentru voi.

I peratia ano hoki te kapu, i muri iho i te hapa, a i mea ia, Ko te kawenata hou tenei kapu i runga i oku toto e ringihia nei mo koutou.

21 D ar iată că mâna trădătorului Meu este cu Mine la masă!

Otira, tenei kei ahau nei, kei te tepu, te ringa o te kaituku i ahau.

22 C ăci într-adevăr, Fiul Omului Se duce după cum a fost hotărât, dar vai de omul acela prin care El este trădat!“

E haere ana hoki ra te Tama a te tangata, e pera ana me te mea i whakaritea: otira, aue mo te tangata e tukua ai ia!

23 E i au început să se întrebe unii pe alţii cine să fie oare acela dintre ei care urmează să facă lucrul acesta. Cine este cel mai mare

Na ka anga ratou ka rapu ki a ratou ano, ma wai o ratou tenei e mea.

24 Î ntre ei s-a iscat şi o ceartă cu privire la care dintre ei ar trebui să fie considerat cel mai mare.

A ka ara ano he tautohe a ratou, ko wai o ratou e meinga ko te tangata tino nui.

25 I sus însă le-a zis: – Regii neamurilor stăpânesc peste ele, iar cei ce au autoritate asupra lor sunt numiţi „binefăcători“.

Na ka mea ia ki a ratou, Ko nga kingi o nga tauiwi e whakarangatira ana ki a ratou; ko te hunga whai mana ki runga i a ratou ka kiia, He hunga atawhai.

26 C u voi să nu fie aşa! Ci cel mai mare dintre voi să devină ca cel mai mic, iar cel care conduce să fie ca cel care slujeşte.

Otiia kaua koutou e pera: engari kia rite ki to muri te mea nui o koutou: kia rite ano te tino tangata ki te kaimahi.

27 C ăci cine este mai mare, cel care stă la masă sau cel care slujeşte? Oare nu cel care stă la masă? Eu însă sunt între voi ca cel care slujeşte!

Ko wai hoki te mea nui, ko ia e noho ana ki te kai, ko te kaimahi ranei? ehara ranei i te tangata e noho ana ki te kai? tenei raia ahau i roto i a koutou te rite nei ki te kaimahi.

28 V oi sunteţi cei care aţi rămas cu Mine în încercările Mele.

Otira ko koutou te hunga i noho tahi tonu me ahau i oku whakamatautauranga;

29 D e aceea şi Eu vă ofer o împărăţie, aşa cum şi Tatăl Meu Mi-a oferit-o Mie,

A ka whakarite ahau i te rangatiratanga mo koutou, i te pera me ta toku Matua i whakarite ai moku:

30 c a să mâncaţi şi să beţi la masa Mea, în Împărăţia Mea, şi să staţi pe tronuri judecând cele douăsprezece seminţii ale lui Israel. Isus prezice lepădarea lui Petru

Kia kai ai, kia inu ai koutou ki taku tepu i toku rangatiratanga; a ka noho koutou ki runga ki nga torona, whakawa ai i nga iwi kotahi tekau ma rua o Iharaira.

31 S imon, Simon, iată, Satan a cerut să vă cearnă aşa cum se cerne grâul,

E Haimona, e Haimona, na, kua inoi a Hatana kia riro koe i a ia, kia tataritia ai koe e ia, ano he witi:

32 d ar Eu m-am rugat pentru tine, ca să nu ţi se piardă credinţa. Iar când te vei întoarce, întăreşte-i pe fraţii tăi!

Otiia kua inoi ahau mou, kei hemo tou whakapono: a, kite tahuri mai ano koe, whakakahangia ou teina.

33 P etru I-a răspuns: – Doamne, sunt gata să merg cu Tine chiar şi la închisoare şi la moarte!

Na ka mea tera ki a ia, E te Ariki, e pai ana ahau kia haere hei hoa mou ki te whare herehere, ki te mate hoki.

34 I sus i-a zis: – Îţi spun, Petru, că nu va cânta cocoşul astăzi până când nu te vei lepăda de trei ori că nu Mă cunoşti! Îndemnuri pentru vremea încercării

Ano ra ko ia, Tenei taku kupu ki a koe, e Pita, e kore te tikaokao e tangi aianei, ka toru au whakakahoretanga i tou matau ki ahau.

35 A poi le-a zis: – Când v-am trimis fără pungă, fără traistă şi fără sandale, aţi dus voi lipsă de ceva? – De nimic! I-au răspuns ei.

A ka mea ia ki a ratou, I taku tononga i a koutou, kahore he peke moni, kahore he putea, kahore he hu, i hapa ranei koutou i tetahi mea? Ka mea ratou, Kahore.

36 E l le-a mai zis: – Acum, dimpotrivă, cel ce are o pungă, s-o ia! La fel şi traista! Iar cel ce nu are sabie, să-şi vândă haina şi să-şi cumpere una!

Ano ra ko ia ki a ratou, Tena ko tenei ki te mea he peke moni ta tetahi, mauria atu, me te putea ano: me ia hoki kahore ana hoari, hokona atu tona kakahu, ka hoko mai ai i tetahi.

37 C ăci vă spun că ceea ce este scris trebuie să se împlinească în Mine, şi anume: „El a fost numărat alături de cei nelegiuiţi.“ Da, ceea ce este scris despre Mine este gata să se împlinească.

Ko taku kupu hoki tenei ki a koutou, Ko te tikanga tenei, kia rite i ahau te mea kua oti nei te tuhituhi, ara, Kua huihuia ia ki te hunga hara: he tutukitanga hoki to nga mea moku.

38 E i au zis: – Doamne, iată aici două săbii! – De-ajuns! le-a zis El. Isus se roagă pe Muntele Măslinilor

Na ka mea ratou, E te Ariki, na, e rua enei hoari. ka mea ia ki a ratou, Kati ano.

39 A ieşit afară şi S-a dus, ca de obicei, spre Muntele Măslinilor. Ucenicii L-au urmat şi ei.

Na ka puta atu ia, ka haere ki Maunga Oriwa, ko tana hanga hoki tera; me te aru ano ana akonga i a ia.

40 C ând a ajuns în locul acela, le-a zis: „Rugaţi-vă să nu cădeţi în ispită!“

A, i ia i taua wahi, ka mea ia ki a ratou, Me inoi kei uru koutou ki te whakamatautauranga.

41 A poi S-a retras de lângă ei, cam la o distanţă de o aruncătură de piatră, s-a pus pe genunchi şi s-a rugat

Na ka mawehe atu ia i a ratou, kei to te taunga kamaka te matara, a ka tuku i ona turi ka inoi,

42 z icând: „Tată, dacă vrei, îndepărtează de la Mine paharul acesta! Totuşi facă-se nu voia Mea, ci a Ta!“

Ka mea, E Pa, ki te pai koe, tangohia atu tenei kapu i ahau: otira kauaka e waiho i taku e pai ai, engari i tau.

43 ( Atunci I s-a arătat un înger din cer, ca să-L întărească.

Na ka puta mai ki a ia tetahi anahera i te rangi, e whakakaha ana i a ia.

44 F iind în agonie, El se ruga cu şi mai multă ardoare, iar sudoarea Lui devenise ca nişte picături de sânge care cădeau pe pământ.)

A, i te oke o tona wairua, ka hohonu ake tana inoi: ko tona kakawa ka pena i te tepe toto e turuturu iho ana ki te whenua.

45 C ând S-a ridicat de la rugăciune şi a venit la ucenici, i-a găsit adormiţi de întristare.

Na ka ara ia i te inoi, a ka tae ki ana akonga, rokohanga atu e moe ana ratou, he ngakau pouri hoki.

46 E l le-a zis: „De ce dormiţi? Sculaţi-vă şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită!“ Arestarea lui Isus

Na ko tana meatanga ki a ratou, He aha koutou ka moe ai? Whakatika ki te inoi, kei uru koutou ki te whakamatautauranga.

47 Î n timp ce El încă vorbea, iată că au venit o mulţime de oameni, iar cel numit Iuda, unul din cei doisprezece, mergea înaintea lor. El s-a apropiat de Isus ca să-L sărute,

I a ia e korero ana, na, ko te huihuinga tangata, a ko tera e huaina ra ko Hura, ko tetahi o te tekau ma rua, e haere ana i mua i a ratou; a ka whakatata ia ki a Ihu ki te kihi i a ia.

48 d ar Isus i-a zis: „Iuda, cu un sărut Îl trădezi tu pe Fiul Omului?“

Ano ra ko Ihu ki a ia, E Hura, he kihi tau hei tuku mo te Tama a te tangata?

49 C ând cei din jurul lui Isus au văzut ce urma să se întâmple, au zis: – Doamne, să lovim cu sabia?

A, no te kitenga o te hunga i tona taha i nga mea tera e tupono, ka mea ratou, E te Ariki, me patu ranei e matou ki te hoari?

50 Ş i unul dintre ei l-a lovit cu sabia pe sclavul marelui preot, tăindu-i urechea dreaptă.

Na haua iho e tetahi o ratou te pononga a te tohunga nui, poroa ana tona taringa matau.

51 Î nsă Isus a zis: – Încetaţi cu aceasta! Şi a atins urechea acelui om şi l-a vindecat.

Na ka oho a Ihu, ka mea, Kati ra i tenei. Whakapakia ana tona taringa, na kua ora.

52 A poi Isus le-a zis conducătorilor preoţilor, comandanţilor gărzii Templului şi bătrânilor, care veniseră împotriva Lui: „Aţi ieşit cu săbii şi ciomege, ca după un tâlhar ?

Katahi a Ihu ka mea ki nga tohunga nui, ki nga rangatira o te temepara, ki nga kaumatua, i haere atu ki a ia, He tahae ahau i haere mai ai koutou me nga hoari, me nga patu?

53 C ând eram cu voi în fiecare zi în Templu, n-aţi pus mâna pe Mine! Însă acesta este ceasul vostru şi autoritatea întunericului!“ Lepădarea lui Petru

I ahau e noho ana i a koutou i te temepara i ia ra, i ia ra, kihai i totoro mai o koutou ringa ki ahau: otira no koutou tenei haora, ko te kaihanga hoki o te pouri.

54 A tunci L-au prins şi L-au dus şi L-au băgat în casa marelui preot. Petru L-a urmat de la distanţă.

Na ka hopukina ia e ratou, ka arahina atu, a kawea ana ki roto ki te whare o te tino tohunga. Ko Pita ia i aru mai i tawhiti.

55 A u aprins un foc în mijlocul curţii şi au şezut jos. Petru s-a aşezat şi el printre ei.

A, no ka oti i a ratou he kapura te tahu ki waenga marae, i a ratou e noho tahi ana, ka noho hoki a Pita i waenganui o ratou.

56 O slujnică, când l-a văzut şezând lângă foc, s-a uitat ţintă la el şi a zis: – Şi acesta era cu El!

Na ka kitea ia e tetahi kotiro, i a ia e noho ana i te marama o te kapura; a matatau tonu te titiro ki a ia, ka mea, I a ia ano hoki tenei.

57 Î nsă el s-a lepădat zicând: – Nu-L cunosc, femeie!

Na ka whakakahore ia ki a ia, ka mea, E ko, kahore ahau e mohio ki a ia.

58 D upă puţin timp, l-a văzut altcineva, care a zis: – Şi tu eşti dintre ei! Dar Petru a zis: – Nu sunt, omule!

A taro kau iho ka kite tetahi atu i a ia, ka mea, No ratou hoki koe. Na ka mea a Pita, E mara, kahore.

59 C am o oră mai târziu, un altul a susţinut cu tărie, zicând: – Cu siguranţă şi acesta era cu El, căci este galileean!

A, me te mea kotahi te haora i muri iho, ka tohe ano tetahi atu, ka mea, He pono i a ia ano hoki tenei: no Kariri hoki.

60 D ar Petru a zis: – Omule, nu ştiu despre ce vorbeşti! Şi imediat, în timp ce el încă vorbea, a cântat cocoşul.

A ka mea a Pita, E mara, kahore ahau e matau ki tau e mea na. A i reira pu ano, i a ia e korero ana, ka tangi te tikaokao.

61 D omnul S-a întors şi s-a uitat la Petru. Atunci Petru şi-a adus aminte de cuvântul pe care i-l spusese Domnul: „Astăzi, înainte de cântatul cocoşului, te vei lepăda de Mine de trei ori!“

Na ka tahuri te Ariki, ka titiro ki a Pita A ka mahara a Pita ki te kupu a te Ariki, ki tana meatanga ki a ia, E kore e tangi te tikaokao, ka toru au whakakahoretanga i ahau.

62 Ş i a ieşit afară şi a plâns cu amar. Isus, batjocorit de cei din garda Templului

Na haere atu ana a Pita ki waho, a nui atu tona tangi.

63 O amenii care-L păzeau pe Isus Îl batjocoreau şi-L băteau.

Na ka taunu nga kaipupuri o Ihu ki a ia, ka whiu i a ia.

64 E i L-au legat la ochi şi-L întrebau zicând: „Profeţeşte, cine este cel ce Te-a lovit?“

Ka koparea ona kanohi, a ka ui ratou ki a ia, ka mea, Poropiti mai, na wai koe i papaki?

65 Ş i rosteau multe alte blasfemii împotriva Lui. Isus înaintea Sinedriului

He maha hoki era atu kupu kino i korero ai ratou ki a ia.

66 C ând s-a făcut ziuă, sfatul bătrânilor poporului, conducătorii preoţilor şi cărturarii s-au adunat împreună şi L-au dus pe Isus în sinedriul lor.

A, i te aonga tonutanga o te ra, ka huihui nga kaumatua o te iwi, nga tohunga nui, me nga karaipi, a arahina atu ana ia ki to ratou runanga, ka mea ratou,

67 E i I-au zis: – Dacă Tu eşti Cristosul, spune-ne! Isus le-a răspuns: – Dacă vă voi spune, cu nici un chip nu veţi crede,

Ki te mea ko te Karaiti koe, korerotia mai ki a matou. Ano ra ko ia ki a ratou, Ki te korerotia e ahau ki a koutou, e kore koutou e whakapono;

68 i ar dacă vă voi întreba, cu nici un chip nu-Mi veţi răspunde, (nici nu- Mi veţi da drumul).

Ki te ui ahau, e kore koutou e whakahoki kupu mai ki ahau.

69 D e acum încolo, Fiul Omului va fi aşezat la dreapta puterii lui Dumnezeu.

Haere ake nei ka noho te Tama a te tangata ki matau o te kaha o te Atua.

70 T oţi au întrebat: – Eşti Tu deci Fiul lui Dumnezeu? El le-a răspuns: – Chiar voi înşivă spuneţi că Eu sunt.

Na ka mea ratou katoa, Ko te Tama ranei koe a te Atua? Ano ra ko ia ki a ratou, Kua korerotia mai na e koutou ko ahau ia.

71 A tunci ei au zis: – Ce nevoie mai avem de mărturie?! Căci noi înşine am auzit -o din gura Lui!

Na ka mea ratou, hei aha ake he kaiwhakaatu ma tatou? kua rongo nei hoki tatou i ta tona mangai.