1 Î ntr-o zi de Sabat, Isus a intrat să mănânce în casa unuia dintre conducătorii fariseilor. Ei îl urmăreau îndeaproape.

A, i tona haerenga ki te whare o tetahi o nga rangatira, he Parihi, ki te kai taro i te hapati, na titiro pu mai ana ratou ki a ia.

2 Ş i iată că înaintea Lui era un om bolnav de dropică.

Na, ko tetahi tangata i tona aroaro, he kopu tetere tona mate.

3 I sus i-a întrebat pe experţii în Lege şi pe farisei: „Este voie să vindeci în ziua de Sabat sau nu?“

Na ka oho a Ihu, ka korero ki nga kaiwhakaako o te ture, ki nga Parihi, ka mea, he mea tika ranei te whakaora i te hapati?

4 E i însă tăceau. Isus l-a luat de mână, l-a vindecat şi l-a lăsat să plece,

A kihai ratou i kiki. Na ka mau ia ki a ia, a whakaorangia ana, tukua ana kia haere;

5 i ar lor le-a zis: „Care dintre voi, dacă îi cade copilul sau boul într-o fântână în ziua de Sabat, nu-l va scoate imediat afară?“

Na ka whakahoki ia ki a ratou, ka mea, Ki te taka te kaihe, te kau ranei, a tetahi o koutou ki te poka, e kore ianei e hutia ake e ia i reira pu ano i te ra hapati?

6 N -au putut să-I răspundă nimic la aceste vorbe. Smerenie şi ospitalitate

A kihai i taea e ratou te utu enei kupu ana.

7 C ând i-a văzut pe cei invitaţi cum îşi aleg scaunele de onoare, le-a spus următoarea pildă:

Na ka korerotia e ia tetahi kupu whakarite ki te hunga i karangatia, i tona kitenga i a ratou e whiriwhiri ana i nga nohoanga rangatira; i mea ia ki a ratou.

8 „ Când eşti invitat de cineva la o nuntă, să nu te aşezi să mănânci pe locul de onoare, ca nu cumva să fi fost invitat de către gazdă cineva mai de seamă decât tine,

Ki te karangatia koe e tetahi ki te marena, kaua e noho ki te nohoanga rangatira; kei karangatia hoki e ia tetahi he nui atu i a koe;

9 i ar cel ce v-a invitat şi pe tine, şi pe el să vină să-ţi spună: «Dă locul tău acestui om!» Atunci, cu ruşine, va trebui să ocupi ultimul loc.

A ka haere mai te tangata i karangatia ai korua, ka mea ki a koe, Tukua he nohoanga mo tenei; a ka whakama koe, ka haere ki to muri rawa nohoanga noho ai.

10 C i tu, când eşti invitat, du-te şi aşază-te pe ultimul loc, pentru ca atunci când vine cel ce te-a invitat, să-ţi spună: «Prietene, mută-te mai în faţă!» Lucrul acesta îţi va face cinste înaintea tuturor celor ce stau la masă împreună cu tine.

Engari ka karangatia koe, haere, e noho ki to muri rawa nohoanga; mo te tae rawa mai o te tangata nana koe i karanga, na ka mea ia ki a koe whai kororia ai i te aroaro o nga tangata e noho tahi ana koutou.

11 C ăci oricine se înalţă pe sine va fi smerit şi oricine se smereşte va fi înălţat.“

Ki te whakanui hoki tetahi i a ia, ka whakaititia; ki te whakaiti tetahi i a ia, ka whakanuia.

12 A poi i-a zis şi celui ce-L invitase: „Când dai un prânz sau o cină, nu-ţi invita nici prietenii, nici fraţii, nici rudele, nici vecinii bogaţi, ca nu cumva să te invite şi ei pe tine şi să fii astfel răsplătit.

Na ka mea ia ki te tangata nana nei ia i karanga, E taka koe i te tina, i te hapa ranei, kaua e karangatia ou hoa, kaua hoki ou teina, kaua hoki ou whanaunga, kaua ano nga tangata taonga e noho tata ana; kei karangatia ano koe, a ka whai utu koe.

13 C i tu, când dai un ospăţ, invită-i pe cei săraci, pe cei infirmi, pe cei şchiopi şi pe cei orbi.

Engari ka taka hakari koe, karangatia nga rawakore, nga haua, nga kopa, nga matapo:

14 Ş i vei fi fericit, pentru că ei nu au cu ce să te răsplătească, dar vei fi răsplătit la învierea celor drepţi.“ Pilda celor invitaţi la cină

A ka koa koe; kahore hoki a ratou utu ki a koe: engari ka utua koe a te aranga o te hunga tika.

15 C ând a auzit aceste vorbe, unul dintre cei ce stăteau la masă cu El I-a zis: – Ferice de acela care va mânca în Împărăţia lui Dumnezeu!

A, no ka rongo tetahi o te hunga e noho tahi ana ki te kai ki enei mea, ka mea ki a ia, Ka koa te tangata kai taro i te rangatiratanga o te Atua.

16 Î nsă Isus i-a răspuns: – Un om a dat o cină mare şi a invitat pe mulţi.

Na ka mea ia ki a ia, I taka he hapa nui e tetahi tangata, a he tokomaha i karangatia:

17 L a ora cinei, şi-a trimis sclavul să le spună celor invitaţi: „Veniţi, căci acum toate sunt gata!»

A ka tonoa tana pononga i te haora o te hapa, hei mea ki te hunga i karangatia, haere mai; kua rite hoki nga mea katoa.

18 D ar toţi, unul după altul, au început să se scuze. Primul i-a zis: „Am cumpărat un ogor şi trebuie să mă duc să-l văd. Te rog, scuză-mă!“

Na ka anga ratou katoa ka whakakahore ngatahi. Ka mea to mua ki a ia, Kua hokona e ahau he mara, me haere ahau kia kite: e mea ana ahau ki a koe, kia tukua ahau kia whakakahore.

19 A ltul i-a zis: „Am cumpărat cinci perechi de boi şi mă duc să-i încerc. Te rog, scuză-mă!“

Na ko te meatanga a tetahi, E rima takirua nga okiha kua hokona e ahau, ka haere ahau ki te whakamatau: e mea ana ahau ki a koe, kia tukua ahau kia whakakahore.

20 A ltul i-a zis: „Tocmai m-am însurat şi de aceea nu pot să vin!“

I mea ano tetahi, Kua marenatia ahau ki te wahine, he mea tenei e kore ai ahau e ahei te haere atu.

21 C ând sclavul s-a întors, l-a înştiinţat pe stăpânul său de aceste lucruri. Atunci stăpânul casei s-a înfuriat şi i-a zis sclavului său: „Ieşi repede pe străzile şi pe aleile cetăţii şi adu-i aici pe cei săraci, pe cei infirmi, pe cei orbi şi pe cei şchiopi!“

A, ko te haerenga mai o taua pononga, ka korerotia enei mea ki tona rangatira, na ka riri te tangata i te whare, ka mea ki tana pononga, Hohoro te haere ki nga ara, ki nga huarahi o te pa, arahina mai ki konei nga rawakore, nga ngongengonge, nga matapo, me nga kopa.

22 L a urmă, sclavul a zis: „Stăpâne, s-a făcut ce ai poruncit şi tot mai este loc!“

Na ka mea te pononga, E kara, kua rite tau i mea ai, a tenei ano he wahi takoto noa.

23 S tăpânul i-a zis atunci sclavului: „Ieşi pe drumuri şi pe cărări şi sileşte-i pe oameni să vină, ca să mi se umple casa!

A ka mea te rangatira ki te pononga, haere ki nga huarahi, ki nga taiepa, toia mai ki roto nei, kia ki ai toku whare.

24 C ăci vă spun că nici unul din acei oameni care fuseseră invitaţi nu va gusta din cina mea!“ Costul uceniciei

Ko taku kupu hoki tenei ki a koutou, E kore tetahi o aua tangata i karangatia ra e kai i taku hapa.

25 Î mpreună cu El mergeau mulţimi mari de oameni. El S-a întors şi le-a zis:

Na he tini te tangata i haere tahi me ia; a ka tahuri ia, ka mea ki a ratou,

26 „ Dacă vine cineva la Mine şi nu-şi urăşte tatăl, mama, soţia, copiii, fraţii, surorile, ba chiar însăşi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu.

Ki te haere mai tetahi ki ahau, a ka kore e whakakino ki tona papa, whaea, wahine, tamariki, teina, tuahine, ae ra ki te ora ano mona ake, e kore ia e ahei hei akonga maku.

27 O ricine nu-şi duce crucea lui însuşi şi nu vine după Mine nu poate fi ucenicul Meu.

Ki te kore tetahi e mau ki tona ripeka, e haere mai i muri i ahau, e kore ia e ahei hei akonga maku.

28 C ăci cine dintre voi, dacă vrea să construiască un turn, nu stă mai întâi să calculeze costul, ca să vadă dacă are cu ce să-l termine?

Ko wai hoki o koutou, ki te mea ia ki te hanga taumaihi, e kore e matua noho ki te tatau i nga utu, mehemea e ranea ana ana mea hei whakaoti?

29 P entru ca nu cumva, după ce-i pune temelia, să nu-l poată termina şi toţi cei care văd aceasta să înceapă să-şi bată joc de el

Kei whakatakoto ia i te turanga, ka kore e taea te whakaoti, a ka tawai mai ki a ia te hunga katoa e matakitaki ana,

30 ş i să zică: «Omul acesta a început să construiască şi n-a putut să termine!»

Ka mea, i timata te tangata nei te hanga whare, a kihai i taea te whakaoti.

31 S au care rege, când porneşte la război împotriva altui rege, nu stă mai întâi să se gândească bine dacă poate să i se opună cu zece mii de oameni celui ce vine împotriva lui cu douăzeci de mii?!

Ko tehea kingi ranei e haere ana ki te whawhai ki tetahi atu kingi, e kore e matua noho, e whakaaro, e taea ranei e ia me nga mano kotahi tekau te tu kite riri ki tera e haere mai ra ki a ia me nga mano e rua tekau?

32 D acă nu poate, atunci, în timp ce acesta este încă departe, el îi va trimite un sol ca să ceară pace.

A, ki te kahore, i te mea i tawhiti ano tera, ka tukua atu e ia he karere, ka mea ki nga kaupapa e houhia ai te rongo.

33 T ot aşa, oricine dintre voi care nu renunţă la toate bunurile lui, nu poate fi ucenicul Meu.

Waihoki, ko te tangata o koutou e kore e whakarere i ana mea katoa, e kore e ahei hei akonga maku.

34 S area este bună. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce va fi făcută din nou sărată?!

No reira he pai te tote: otira ki te hemo te ha o te tote, ma te aha ka whai ha ai?

35 N u mai este de folos nici pentru pământ şi nici pentru grămada de gunoi, ci oamenii o aruncă afară. Cel ce are urechi de auzit, să audă!“

E kore e pai mo te whenua, e kore ano hei whakawairakau; a ka akiritia ai e te tangata ki waho. ko ia he taringa ona hei whakarongo, kia rongo ia.