1 D acă un om fură un bou sau o oaie şi taie animalul sau îl vinde, să restituie cinci boi pentru fiecare bou furat şi patru oi pentru fiecare oaie.

Ki te tahae te tangata i te kau, i te hipi ranei, a ka patua, ka hokona ranei e ia; kia rima nga kau e homai e ia hei utu mo te kau kotahi, kia wha hoki nga hipi mo te hipi kotahi.

2 D acă hoţul este prins spărgând şi este lovit, iar în cele din urmă moare, cel care l-a lovit nu va fi vinovat de moartea lui.

Ki te mau te tahae e poka ara ana, a ka patua, ka mate, kahore he toto e heke mona.

3 D ar, dacă primeşte lovitura după răsăritul soarelui, atunci cel care l-a lovit va fi vinovat de moartea sa. Hoţul prins trebuie să restituie ceea ce este dator să dea; dacă nu are ce să dea, să fie vândut ca sclav pentru a plăti ceea ce a furat.

Ki te mea kua whiti te ra ki a ia, ka heke he toto mona; me homai hoki e ia he utu; ki te kahore ana mea, na, me hoko ia mo tana tahae.

4 C ând animalul – fie el bou, măgar sau oaie – este găsit viu în proprietatea hoţului, acesta să plătească dublu.

Ki te mau pu ki tona ringa te mea i tahaetia, he kau, he kaihe ranei, he hipi ranei, a e ora ana; kia rua nga utu e homai e ia.

5 D acă un om îşi lasă turma să pască într-un ogor sau într-o vie ori îşi lasă vitele să facă stricăciuni în ogorul altuia, să dea ca despăgubire din ce are mai bun în ogorul sau în via sa.

Ki te mea tetahi tangata kia kainga tetahi mara, tetahi kari waina ranei, a ka tukua atu e ia tana kararehe hei kai i te mara a tetahi; me utu e ia ki nga hua papai rawa o tana mara, ki nga hua papai rawa hoki o tana kari waina.

6 D acă izbucneşte un foc care cuprinde spinii şi incendiază grânele adunate în snopi, grânele aflate încă în picioare sau întreg ogorul, cel ce a aprins focul să plătească întreaga despăgubire.

Ki te toro atu te ahi, a ka pono ki nga tataramoa, a ka pau nga whakapu witi, te witi ranei e tu ana, te mara ranei; me ata whakautu e te tangata nana i tahu te ahi.

7 D acă un om încredinţează semenului său argint sau bunuri spre păstrare şi acestea sunt furate din casa celui din urmă, dacă este prins, hoţul trebuie să plătească dublu.

Ki te homai e te tangata tetahi moni, etahi mea ranei, ki tona hoa kia tiakina, a ka tahaetia i roto i te whare o taua tangata; ki te kitea te tahae, kia rua nga utu e homai e ia.

8 D acă hoţul nu este prins, stăpânul casei să fie cercetat de judecători, ca să se vadă dacă nu cumva şi-a însuşit el bunurile semenului său.

Ki te kahore i kitea te tahae, na, me kawe te rangatira o te whare ki te Atua, kia kitea me kahore i totoro tona ringaringa ki nga taonga a tona hoa.

9 Î n orice dispută cu privire la vreun bou, măgar, îmbrăcăminte sau orice altă pierdere despre care una din părţi spune: ‘Este a mea’, cauza ambelor părţi să fie cercetată de judecători; cel pe care-l vor condamna judecătorii să plătească celuilalt dublu.

I nga whakawakanga hara katoa mo te kau, kaihe, hipi, kakahu, mo te ngaromanga o tetahi mea e kiia ana e tetahi nona, me haere te korero a te tokorua ki te Atua; ko te tangata kua whakataua te he ki a ia e te Atua, kia rua nga utu e homai e ia ki tona hoa.

10 C ând cineva încredinţează altcuiva un măgar, un bou, o oaie sau orice alt animal spre păstrare şi animalul moare, este vătămat sau este luat de la el fără să vadă cineva,

Ki te homai e tetahi he kaihe ki tona hoa, he kau ranei, he hipi ranei, tetahi ranei o nga tini kararehe, kia tiakina; a ka mate, ka whara ranei, ka pahuatia ranei, kihai ano hoki i kitea:

11 s ă se facă un jurământ în Numele Domnului între cele două părţi. Cel căruia i se încredinţase animalul va mărturisi că n-a pus mâna pe bunurile celuilalt; stăpânul va accepta jurământul şi celălalt nu va fi dator să-i restituie nimic.

Ka waiho i waenganui i a raua te oati a Ihowa, mo tona ringa kihai i totoro atu ki te taonga o tona hoa: a me whakaae mai e te rangatira o taua mea, e kore ano hoki e utua.

12 D acă animalul a fost furat de la el, trebuie să-l restituie stăpânului.

Otiia ki te mea kua tahaetia atu i a ia, me hoatu he utu ki tona rangatira.

13 D acă a fost sfâşiat de fiare, hoitul animalului să fie adus ca dovadă, iar cel căruia i-a fost încredinţat nu va trebui să restituie nimic pentru rămăşiţele sfâşiate.

Ki te mea kua haehaea, me kawe mai e ia hei whakaatu, a e kore e utua e ia te mea i haea.

14 C ând cineva împrumută un animal de la semenul său, iar animalul se loveşte sau moare în lipsa stăpânului, cel ce l-a împrumutat va trebui să-l înlocuiască.

Ki te tikina ano hoki e te tangata tetahi mea a tona hoa, a ka whara, ka mate ranei, me te ngaro ano te rangatira o taua mea, me ata whakautu ano e ia.

15 D acă stăpânul a fost de faţă, nu va trebui să-l înlocuiască; dacă animalul a fost închiriat, preţul chiriei va acoperi pierderea. Legi privind relaţiile sociale şi respectul faţă de Dumnezeu

Kei reira te rangatira, e kore e utua: ki te mea e utua ana tona tukunga, i haere mai hoki mo tona utu.

16 D acă un om înşală o fecioară care nu este logodită şi se culcă cu ea, va trebui să-i plătească zestrea şi să o ia de soţie.

Ki te whakawai te tangata i te kotiro kihai i taumautia, a ka moe raua, me whakarite he tapakuha, a me marena e ia hei wahine mana.

17 D acă tatăl ei refuză să i-o dea de soţie, el îi va plăti în argint preţul zestrei unei fecioare.

Ki te tino whakakahore rawa tona papa, a e kore e tukua ki a ia, me homai e ia nga moni e rite ana ki te kaireperepe mo nga kotiro.

18 P e vrăjitoare să n-o laşi să trăiască.

Kei tukua e koe te wahine makutu kia ora.

19 O ricine se culcă cu un animal să fie imediat pedepsit cu moartea.

Ko te tangata i takotoria e ia he kararehe, me whakamate rawa.

20 O ricine aduce jertfe zeilor, şi nu Domnului, să fie nimicit.

Me whakangaro rawa te tangata e patu whakahere ana ma tetahi atua ke; engari ma Ihowa anake.

21 S ă nu-l asupreşti pe străin şi să nu-i faci rău, pentru că şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.

Kaua hoki e whakatoia te manene, kaua ano hoki ia e tukinotia: he manene hoki koutou i mua, i te whenua o Ihipa.

22 S ă nu îi asupreşti pe văduvă sau pe orfan.

Kaua e whakatupuria kinotia te pouaru, te pani ranei.

23 D acă îi asupreşti şi ei strigă la Mine după ajutor, Eu le voi asculta strigătul;

Ki te anga koe ki te whakatupukino i a raua, a ka tangi raua ki ahau, ina, ka whakarongo ahau ki ta raua karanga;

24 m ânia Mea se va aprinde şi vă voi omorî cu sabia, soţiile voastre vor ajunge văduve, iar copiii voştri, orfani.

A ka mura toku riri, ka patua ano hoki koutou ki te hoari; a ka pouarutia a koutou wahine, ka pania ano hoki a koutou tamariki.

25 D acă împrumuţi argint vreunuia din poporul Meu care este în nevoie, să nu te porţi cu el ca un cămătar şi să nu ceri de la el dobândă.

Ki te whakatarewa koe i te moni ki tetahi o taku iwi, ki tetahi o ou rawakore, kei rite tau ki a ia ki ta te kaiwhakatuputupu moni, kei tangohia i a ia te moni whakatuputupu.

26 D acă iei haina semenului tău drept garanţie, să i-o dai înapoi înainte de apusul soarelui,

Ki te tangohia e koe te kakahu o tou hoa hei taunaha, kaua e tukua kia rere te ra ka whakahoki ai ki a ia:

27 c ăci este singura lui învelitoare, este mantaua cu care îşi înveleşte trupul. Altfel, cu ce se va culca? Dacă semenul tău strigă către Mine, Eu îl voi asculta, căci sunt milostiv.

Ko tena anake na hoki hei uhi mona, hei kakahu mona, mo tona kiri: a ko te aha hei moenga iho mona? ki te karanga mai hoki ia ki ahau, na ka whakarongo atu ahau; no te mea he mahi tohu tangata taku.

28 S ă nu-L huleşti pe Dumnezeu şi să nu-l blestemi pe conducătorul poporului tău.

Kaua e kohukohu ki te Atua, kaua ano hoki e kanga ki te ariki o tou iwi.

29 S ă nu întârzii să-Mi aduci jertfe din pârga secerişului tău şi a viei tale. De asemenea, să-Mi dai pe întâiul născut dintre fiii tăi.

Kei whakaroa koe ki te homai i nga matamua o ou hua, o ou wai: me homai e koe te matamua o au tamariki ki ahau.

30 S ă faci la fel cu boii şi cu oile tale: şapte zile să rămână cu mama sa, iar în a opta zi să Mi-l dai Mie.

Kia pera ano tau e mea ai ki au kau, ki au hipi: e whitu nga ra e noho ai ia ki tona whaea; i te waru o nga ra me homai ki ahau.

31 S ă-Mi fiţi nişte oameni sfinţi. Să nu mâncaţi nici un fel de carne sfâşiată de fiare pe câmp, ci s-o aruncaţi la câini.

Hei tangata tapu hoki koutou maku: kaua ano e kai i te kikokiko i haea ki te parae; me maka ma te kuri.