1 I sus i-a chemat la El pe cei doisprezece ucenici ai Săi şi le-a dat autoritate să scoată afară duhurile necurate şi să vindece orice boală şi orice neputinţă.

A, ka oti te karanga e ia ana akonga tekau ma rua, ka hoatu ki a ratou he mana hei pei i nga wairua poke, hei whakaora hoki i nga mate katoa me nga turorotanga katoa.

2 I ată care sunt numele celor doisprezece apostoli: cel dintâi, Simon, care este numit Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacov, fiul lui Zebedei, şi Ioan, fratele lui;

Na ko nga ingoa enei o nga apotoro kotahi tekau ma rua; te tuatahi ko Haimona, e kiia nei ko Pita, raua ko tona teina ko Anaru; ko Hemi tama a Heperi raua ko tona teina ko Hoani;

3 F ilip şi Bartolomeu; Toma şi Matei, colectorul de taxe; Iacov, fiul lui Alfeu, şi Tadeu;

Ko Piripi raua ko Patoromu; ko Tamati raua ko Matiu pupirikana; ko Hemi tama a Arapiu, ko Tariu;

4 S imon, zelotul, şi Iuda Iscarioteanul, cel care L-a trădat pe Isus.

Ko Haimona Kanaani raua ko Hura Ikariote, nana nei ia i tuku.

5 P e aceştia doisprezece i-a trimis Isus, poruncindu-le următoarele: „Să nu mergeţi printre neamuri şi să nu intraţi în vreo cetate de-a samaritenilor,

Ko tenei tekau ma rua i tonoa e Ihu, i ako ia i a ratou, i mea, Kaua e haere ki tetahi ara o nga tauiwi, kaua ano hoki e tomo ki tetahi pa o nga Hamari:

6 c i mergeţi, mai degrabă, la oile pierdute ale casei lui Israel!

Engari me haere ki nga hipi ngaro o te whare o Iharaira.

7 I ar în timp ce mergeţi, vestiţi şi ziceţi: «Împărăţia Cerurilor este aproape!»

Me kauwhau haere hoki, me ki, Kua tata te rangatiratanga o te rangi.

8 V indecaţi-i pe cei bolnavi, înviaţi-i pe cei morţi, curăţiţi-i pe cei leproşi, scoateţi afară demonii! Fără plată aţi primit, fără plată să daţi!

Whakaorangia nga turoro, meinga kia ma nga repera, whakaarahia nga tupapaku, peia nga rewera; ka riro noa nei i a koutou, me hoatu noa e koutou.

9 S ă nu luaţi nici aur, nici argint, nici aramă în brâiele voastre,

Kaua he koura ma koutou, kaua he hiriwa, kaua he parahi ki roto ki o koutou whitiki;

10 n ici traistă de călătorie, nici două tunici, nici sandale şi nici toiag, căci vrednic este lucrătorul de hrana lui!

Kaua ano he putea mo te ara; kaua e takiruatia nga koti, kaua he hu, kaua ano he tokotoko; ka ea hoki i te kaimahi tana kai.

11 Î n orice cetate sau sat intraţi, interesaţi-vă cine de acolo este vrednic şi rămâneţi la el până veţi pleca.

A, ka tomo koutou ki tetahi pa, ki tetahi kainga ranei, ui atu, ko wai te tangata pai o reira; a hei reira noho ai a haere noa.

12 L a intrarea voastră în casă, salutaţi-l!

A, no ka tomo ki tetahi whare, me oha atu.

13 D acă familia aceea este vrednică, pacea voastră să vină peste ea, dar dacă nu este vrednică, pacea voastră să se întoarcă la voi!

A, ki te pai te whare, kia tau ta koutou rangimarie ki reira; a, ki te kahore e pai, kia hoki ta koutou rangimarie ki a koutou.

14 D acă cineva nu vă va primi, nici nu va asculta cuvintele voastre, scuturaţi-vă praful de pe picioare când ieşiţi din casa sau din cetatea aceea!

Ki te kahore hoki tetahi e manako ki a koutou, ki te kore e whakarongo ki a koutou kupu, ka haere koutou ki waho o taua whare, o taua pa ranei, ka whakangahoro i te puehu o o koutou waewae.

15 A devărat vă spun că, în Ziua Judecăţii, va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei şi al Gomorei decât pentru cetatea aceea! Ucenicii vor fi persecutaţi

He pono taku e mea nei ki a koutou, Erangi to te whenua o Horoma raua ko Komora a te ra whakawa e mama i to taua pa.

16 I ată, Eu vă trimit ca pe nişte oi în mijlocul lupilor! Fiţi deci înţelepţi ca şerpii şi fără pată ca porumbeii.

Nana, ka tonoa nei koutou e ahau ano he hipi ki roto ki nga wuruhi: na, kia rite ki te nakahi te mahara, ki te kukupa hoki te mahaki.

17 P ăziţi-vă de oameni, pentru că vă vor da pe mâna sinedriilor şi vă vor biciui în sinagogile lor.

Kia tupato ia i nga tangata: tera hoki koutou e tukua e ratou ki nga runanga, a tera koutou e whiua i roto i o ratou whare karakia;

18 D in pricina Mea veţi fi duşi înaintea guvernatorilor şi înaintea regilor, ca să slujiţi drept mărturie pentru ei şi pentru neamuri.

A ka kawea koutou ki nga kawana, ki nga kingi, mo te whakaaro ki ahau, hei mea whakaatu ki a ratou, ki nga tauiwi hoki.

19 D ar când vă vor da pe mâna lor, să nu vă îngrijoraţi cu privire la cum sau ce veţi spune, pentru că ce va trebui să spuneţi vă va fi dat chiar în ceasul acela!

A, no ka tukua koutou e ratou, kaua e manukanuka ki te pehea, ki te aha, e korero ai koutou; ka hoatu ki a koutou i taua wa ta koutou e korero ai.

20 C ăci nu voi sunteţi cei care veţi vorbi, ci Duhul Tatălui vostru este Cel Care va vorbi prin voi.

Ehara hoki i a koutou nga korero, engari ko te Wairua o to koutou Matua te korero ana i roto i a koutou.

21 F ratele îl va trăda şi-l va da la moarte pe fratele său, iar tatăl, pe copilul său; copiii se vor ridica împotriva părinţilor şi-i vor da la moarte.

Na ka tukua te tuakana e te teina ki te mate, te tama hoki e te papa; ka whakatika nga tamariki ki nga matua, ka mea kia whakamatea.

22 V eţi fi urâţi de toţi din pricina Numelui Meu, dar cel ce va răbda până la sfârşit va fi mântuit.

A ka kinongia koutou e nga tangata katoa, he mea hoki mo toku ingoa; ko te tangata ia e u ana a taea noatia te mutunga, ka ora ia.

23 C ând vă vor persecuta într-o cetate, să fugiţi în alta! Adevărat vă spun că nu veţi termina de străbătut cetăţile lui Israel înainte să vină Fiul Omului!

Na, ki te whakatoia koutou i tenei pa, rere atu ki tetahi: he pono hoki taku e mea nei ki a koutou, E kore e poto i a koutou nga pa o Iharaira te haere, ko te Tama a te tangata kua tae mai.

24 U n ucenic nu este mai presus de învăţătorul său şi un sclav nu este mai presus de stăpânul său.

Kahore e nui ake te akonga i tona kaiwhakaako, kahore hoki te pononga e nui ake i tona rangatira.

25 Î i este de ajuns ucenicului să fie ca învăţătorul său şi sclavului – ca stăpânul său. Dacă pe stăpânul casei l-au numit « Beelzebul », cu cât mai mult îi vor numi aşa pe cei din casa Lui! Teamă de Dumnezeu, nu de oameni

Heoi ma te akonga ko ia kia rite ki tona kaiwhakaako, ma te pononga kia rite ki tona rangatira. Ki te kiia e ratou te rangatira o te whare ko Perehepura, tera noa ake ta ratou mo nga tangata o tona whare.

26 A şadar, să nu vă temeţi de ei! Căci nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, şi nimic ascuns, care nu va fi făcut cunoscut!

Na kaua e wehi i a ratou: kahore hoki he mea i hipokina e mahue te hura; he mea ranei i huna e mahue te mohio.

27 C eea ce vă spun Eu la întuneric voi să spuneţi la lumină şi ceea ce auziţi şoptindu -se la urechile voastre să vestiţi de pe acoperişurile caselor!

Ko taku e korero nei ki a koutou i te pouri, me korero e koutou i te marama: ko ta o koutou taringa e rongo ai, me kauwhau ki runga i nga whare.

28 N u vă temeţi de cei ce omoară trupul, dar care nu pot omorî sufletul! Ci temeţi-vă mai degrabă de Cel Ce poate să distrugă şi sufletul, şi trupul, în Gheenă.

A kaua e wehi i te hunga e whakamate nei i te tinana, a e kore nei e ahei te whakamate i te wairua; engari ia ko ta koutou e wehi ai, ko ia e kaha nei ki te whakangaro i te wairua raua tahi ko te tinana ki roto ki Kehena.

29 N u se vând oare două vrăbii pe un assarion ? Şi totuşi, nici măcar una dintre ele nu cade la pământ fără voia Tatălui vostru!

Kahore ianei e hokona nga pihoihoi e rua ki te patene kotahi? a, ki te kahore to koutou Matua e mea, e kore tetahi o raua e taka ki te whenua:

30 C ât despre voi, chiar şi firele de păr din cap, toate vă sunt numărate!

Otiia ko nga makawe o o koutou matenga kua oti katoa te tatau.

31 D eci nu vă temeţi! Voi sunteţi mai valoroşi decât multe vrăbii!

No reira kaua e wehi: erangi ra koutou i nga pihoihoi maha.

32 A şadar, pe oricine Mă va mărturisi în faţa oamenilor îl voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri.

Na, ki te whakaae tetahi ki ahau i te aroaro o nga tangata, ka whakaaetia ia e ahau i te aroaro o toku Matua i te rangi.

33 Î nsă de oricine se va lepăda de Mine în faţa oamenilor mă voi lepăda şi Eu înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. Costul uceniciei

A, ki te whakakahore tetahi i ahau i te aroaro o nga tangata, ka whakakahoretia hoki ia e ahau i te aroaro o toku Matua i te rangi.

34 S ă nu credeţi că am venit să aduc pacea pe pământ; n-am venit să aduc pacea, ci sabia.

Kei mea i haere mai ahau ki te kawe mai i te rangimarie ki te whenua: kihai ahau i haere mai ki te kawe mai i te rangimarie, engari i te hoari.

35 C ăci am venit să-i întorc «pe fiu împotriva tatălui său, pe fiică împotriva mamei ei şi pe noră împotriva soacrei sale,

I haere mai hoki ahau ki te mea i te tangata kia whawhai ki tona papa, i te tamahine ki tona whaea, i te hunaonga wahine ki tona hungawai wahine:

36 a şa încât duşmanii unui om vor fi chiar cei din familia lui».

A ko o te tangata hoariri ko nga tangata ano o tona whare.

37 C el ce iubeşte pe tată sau pe mamă mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine, şi cel ce iubeşte pe fiu sau pe fiică mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine.

Ki te nui ake te aroha o tetahi ki tona papa, whaea ranei, i tona ki ahau, e kore ia e tikangatia maku; ki te nui ake hoki te aroha o tetahi ki tana tama, tamahine ranei, i tona ki ahau, e kore ia e tikangatia maku.

38 O ricine nu-şi ia crucea şi nu Mă urmează, nu este vrednic de Mine.

Ki te kore hoki tetahi e mau ki tona ripeka, e aru i muri i ahau, e kore ia e tikangatia maku.

39 C el ce-şi va găsi viaţa, o va pierde, dar cel ce-şi va pierde viaţa de dragul Meu, o va găsi. Răsplătiri

Ko te tangata i whiwhi ki te ora e mate ano ia: a, kite mate tetahi mona i whakaaro ki ahau, ka whiwhi ano ia ki te ora.

40 C el ce vă primeşte pe voi Mă primeşte pe Mine, iar cel ce Mă primeşte pe Mine Îl primeşte, de fapt, pe Cel Ce M-a trimis pe Mine.

Ki te manako tetahi ki a koutou, e manako ana ia ki ahau, a, ki te manako tetahi ki ahau, e manako ana ia ki toku kaitono mai.

41 C el ce primeşte un profet, în numele unui profet, va primi răsplata unui profet, iar cel ce primeşte un om drept, în numele unui om drept, va primi răsplata unui om drept.

Ki te manako tetahi ki te poropiti i runga i te ingoa o te poropiti, ka riro i a ia te utu o te poropiti; a, ki te manako tetahi ki te tangata tika i runga i te ingoa o te tangata tika, e riro i a ia te utu o te tangata tika.

42 Ş i oricine-i va da chiar şi un pahar cu apă rece unuia dintre aceşti micuţi, în numele unui ucenic, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata.“

A, ki te whakainumia e tetahi tetahi o enei mea nonohi, ahakoa kotahi ano te kapu wai matao, i runga i te ingoa o te akonga, he pono taku e mea nei ki a koutou, e kore rawa ia e hapa i tona utu.