1 Î n Cezareea era un om pe nume Corneliu, un centurion din cohorta numită „Italiana“.

Na i Hiharia tetahi tangata, ko Koroniria te ingoa, he keneturio no te pu i kiia nei ko to Itari;

2 E ra evlavios şi temător de Dumnezeu, împreună cu toată casa lui. El făcea multe milostenii poporului şi se ruga mereu lui Dumnezeu.

He tangata karakia ia, e wehi ana i te Atua, ratou ko tona whare katoa, he maha ana mahi atawhai ki te iwi, me te inoi tonu ki te Atua.

3 Î ntr-o zi, cam pe la ceasul al nouălea, a văzut clar, într-o viziune, pe un înger al lui Dumnezeu intrând la el şi spunându-i: – Corneliu!

I kite nui ia, he whakarehu, i te mea ka tata ki te iwa o nga haora o te ra, i tetahi anahera a te Atua, e haere mai ana ki a ia, e mea ana hoki ki a ia, E Koroniria.

4 C orneliu s-a uitat ţintă la el şi s-a înspăimântat. El a zis: – Ce este, domnule? Îngerul i-a spus: – Rugăciunile şi milosteniile tale s-au suit înaintea lui Dumnezeu, ca o jertfă de aducere-aminte.

Na ka titiro matatau atu ia ki a ia, ka wehi, ka mea, he aha, e te Ariki? Ka ki tera ki a ia, Kua puta ake au inoi me au mahi atawhai, hei whakamahara ki te aroaro o te Atua.

5 A cum, trimite nişte bărbaţi la Iafo şi cheamă-l pe Simon, cel care mai este numit şi Petru.

Na tonoa aianei he tangata ki Hopa, ki te tiki i a Haimona, ko te rua nei o ona ingoa ko Pita.

6 E l găzduieşte la Simon, un tăbăcar, a cărui casă este lângă mare.

He manuhiri ia na Haimona kaimahi hiako, i te taha nei o te moana tona whare.

7 C um a plecat îngerul care-i vorbise, Corneliu a chemat doi din slujitorii săi din casă şi un soldat evlavios, care-i era devotat tot timpul,

A, no te rironga atu o te anahera i korero nei ki a ia, ka karangatia e ia tokorua o ana pononga tane, me tetahi hoia karakia no te hunga e mahi tonu ana ki a ia;

8 ş i, după ce le-a istorisit totul, i-a trimis la Iafo. Viziunea lui Petru

A, ka oti nga mea katoa te korero ki a ratou, ka tonoa ratou e ia ki Hopa.

9 Î n ziua următoare, în timp ce ei erau pe drum şi se apropiau de cetate, Petru s-a suit pe acoperiş să se roage pe la ceasul al şaselea.

Na i te aonga ake, i a ratou e haere ana, e whakatata atu ana ki te pa, ka kake a Pita ki runga ki te tuanui, i te ono o nga haora, ki te inoi:

10 I s-a făcut foame şi a vrut să mănânce. În timp ce-i pregăteau masa, a căzut într-o răpire sufletească.

Na ka pa ki a ia te matekai, ka mea ki te kai: otira i a ratou e taka mai ana, ka tau iho te wairua matakite ki a ia;

11 A văzut cerul deschis şi ceva ca o pânză mare fiind coborâtă pe pământ de cele patru colţuri.

Na ka kite ia i te rangi kua tuwhera, me tetahi mea e heke iho ana, he mea tuku iho ma nga pito e wha, ki te whenua:

12 Î n ea se aflau tot felul de patrupede, animale mici ale pământului şi păsări ale cerului.

I roto i taua mea nga momo kararehe waewae wha katoa, nga mea ngokingoki katoa o te whenua, me nga manu o te rangi.

13 U n glas i-a vorbit astfel: – Petru, ridică-te, înjunghie şi mănâncă!

I reira ka puta mai he reo ki a ia, Whakatika, e Pita; patua, kainga.

14 Î nsă Petru a zis: – În nici un caz, Doamne! Căci niciodată n-am mâncat ceva pângărit sau necurat!

Ko Pita ia i mea, Kahore, e te Ariki; kiano ahau i kai i te mea noa, i te mea poke ranei.

15 G lasul i-a vorbit din nou, a doua oară: – Ceea ce a curăţit Dumnezeu, să nu numeşti pângărit!

Ka puta mai ano he reo ki a ia, ka tuaruatia, Ko a te Atua i mea ai kia ma, kaua e whakanoatia e koe.

16 L ucrul acesta s-a întâmplat de trei ori; apoi, imediat pânza a fost luată la cer.

E toru meatanga o tenei: a i reira tonu ka tangohia atu taua mea ki te rangi.

17 Î n timp ce Petru era preocupat de înţelesul acestei viziuni, iată că bărbaţii trimişi de Corneliu aflaseră unde este casa lui Simon şi stăteau la poartă,

I taua wa tonu, i a Pita e whakaaroaro ana i roto i a ia ki te tikanga o tenei whakakitenga, na, ko nga tangata i tonoa mai ra e Koroniria, tera kua uiui ki te whare o Haimona, tu ana i mua i te kuwaha,

18 î ntrebând cu glas tare dacă Simon, care mai este numit şi Petru, găzduieşte acolo.

Karanga ana mai, ui ana, kei reira ranei e noho ana a Pita, te rua nei o ona ingoa ko Haimona.

19 Î n timp ce Petru încă se gândea la viziune, Duhul i-a zis: „Iată că te caută trei bărbaţi;

A, i a Pita e whakaaro ana mo taua whakakitenga, ka mea te Wairua ki a ia, Nana, tokotoru enei tangata e rapu ana i a koe.

20 r idică-te deci, coboară şi du-te cu ei fără să faci deosebire, pentru că Eu i-am trimis.“

Na whakatika, heke atu, haere tahi koutou, kei ruarua; naku hoki ratou i tono mai.

21 A şadar, Petru a coborât la bărbaţii aceia şi le-a zis: – Eu sunt cel pe care-l căutaţi. Care este motivul pentru care aţi venit?

Na ka heke atu a Pita ki aua tangata, ka mea, Na, ko ahau tenei e rapu nei koutou: he aha te take o ta koutou haere mai?

22 E i i-au răspuns: – Centurionul Corneliu, om drept, temător de Dumnezeu şi vorbit de bine prin tot neamul iudeilor, a fost înştiinţat printr-un înger sfânt să trimită să te cheme în casa lui şi să audă cuvinte de la tine.

Na ka mea ratou, Ko Koroniria ra, he keneturio, he tangata tika, e wehi ana i te Atua, e korerotia paitia ana e te iwi katoa o nga Hurai, kua whakamaharatia ia e te Atua na tetahi anahera tapu kia tikina atu koe ki tona whare, kia rongo ia ki et ahi kupu i a koe.

23 P etru deci i-a invitat înăuntru şi i-a găzduit. Petru, acasă la Corneliu În ziua următoare s-a sculat şi a plecat împreună cu ei; l-au însoţit şi unii dintre fraţii din Iafo.

Na karanga ana ia i a ratou ki roto hei manuhiri mana. A, i te aonga ake, ka whakatika ia ka haere atu me ratou, a ko etahi o nga teina no Hopa i haere tahi me ia.

24 O zi mai târziu au ajuns în Cezareea. Corneliu îi aştepta împreună cu rudele şi prietenii apropiaţi pe care-i invitase.

A ao ake ka tomo ratou ki Hiharia. Na ko Koronira e tatari mai ana ki a ratou, he mea karanga nana kia huihui mai ona whanaunga me ona hoa tupu.

25 P e când dădea Petru să intre în casă, Corneliu l-a întâmpinat, a căzut la picioarele lui şi i s-a închinat.

A, no ka tomo atu a Pita, ka tutaki a Koroniria ki a ia, ka hinga ki ona waewae, ka koropiko ki a ia.

26 P etru însă l-a ridicat, zicând: – Ridică-te! Şi eu sunt tot om!

Otira ka whakaara ake a Pita i a ia, ka mea, E tu ki runga; he tangata nei ano ahau.

27 Ş i, continuând să vorbească cu el, a intrat înăuntru, unde a găsit mulţi oameni care se adunaseră.

Na i a ia e korero ana ki a ia, ka tomo atu ia ki roto, ka kite i te menenga tokomaha,

28 E l le-a zis: – Ştiţi că unui iudeu îi este interzis de Lege să se asocieze sau să viziteze un străin, dar Dumnezeu mi-a arătat să nu numesc pe nici un om pângărit sau necurat.

Ka mea atu ki a ratou, E matau ana koutou e kore e tika kia huihui te tangata o nga Hurai, kia haere atu ranei ki te tangata iwi ke: otiia kua whakakitea e te Atua ki ahau kia kaua e kiia tetahi tangata he noa, he poke.

29 D e aceea am venit fără ezitare când s-a trimis după mine. Vă întreb deci, cu ce scop aţi trimis după mine?

Koia ahau i haere mai ai, kihai i aha i te tikinga ake i ahau. Na ka ui nei ahau, he aha te take i tikina ake ai ahau?

30 C orneliu a zis: – Cu patru zile în urmă, eram în casa mea şi mă rugam chiar în ceasul acesta, ceasul al nouălea. Şi iată că un om îmbrăcat în haine strălucitoare a stat înaintea mea

Ka mea a Koroniria, Ka wha nga ra inaianei tae mai ki tenei haora, e whakarite ana ahau i te inoinga o te iwa o nga haora i roto i toku whare; na, ko te tangata e tu ana i toku aroaro, kanapa tonu te kakahu,

31 ş i a zis: „Corneliu, rugăciunea ta a fost ascultată şi milosteniile tale au fost amintite înaintea lui Dumnezeu.

E mea ana, E Koroniria, kua rangona tau inoi, a e maharatia ana au mahi atawhai i te aroaro o te Atua.

32 P rin urmare, trimite la Iafo şi cheamă-l pe Simon, care mai este numit şi Petru; el găzduieşte în casa lui Simon, un tăbăcar, lângă mare (; când va veni el, îţi va vorbi).

Na, tonoa he tangata ki Hopa, ka karanga ki a koe i a Haimona, te rua nei o ona ingoa ko Pita: he manuhiri ia i roto i te whare o Haimona kaimahi hiako, i te taha moana.

33 A m trimis deci imediat la tine şi ai făcut bine că ai venit. Acum deci noi toţi suntem prezenţi aici, înaintea lui Dumnezeu, ca să auzim tot ce ţi-a poruncit Domnul!

I reira tonu ka tono tangata atu ahau ki a koe; na he pai rawa tou haerenga mai. No reira kei konei katoa matou kei te aroaro o te Atua, whakarongo ai ki nga mea katoa kua whakahaua e te Ariki ki a koe.

34 A tunci Petru a luat cuvântul şi a zis: – Într-adevăr, înţeleg acum că Dumnezeu nu este părtinitor,

Na ka puaki te mangai o Pita, ka mea, he pono ka kite ahau kahore a te Atua whakapai kanohi:

35 c i că, în orice neam, cel ce se teme de El şi lucrează dreptate este primit de El.

Otiia i roto i nga tini iwi ko te tangata e wehi ana ki a ia, a e mahi ana i te tika, ka paingia e ia.

36 E l a trimis fiilor lui Israel Cuvântul, vestind Evanghelia păcii prin Isus Cristos, Care este Domnul tuturor.

Ko te kupu i tukua mai e ia ki nga tamariki a Iharaira, he kauwhau i te rongopai o te rangimarie na Ihu Karaiti: ko ia nei te Ariki o te katoa:

37 V oi ştiţi ce s-a întâmplat prin toată Iudeea, începând din Galileea, după botezul predicat de Ioan:

Ko taua kupu, kei te mohio koutou, i kauwhautia ra puta noa i Huria katoa, i timata mai i Kariri, i muri o te iriiri i kauwhautia e Hoani;

38 c um Dumnezeu L-a uns cu Duhul Sfânt şi cu putere pe Isus din Nazaret, Care mergea pretutindeni, făcând bine şi vindecându-i pe toţi cei ce erau asupriţi de diavolul, căci Dumnezeu era cu El.

Ara ko Ihu o Nahareta, ta te Atua whakawahinga i a ia ki te Wairua Tapu, ki te kaha: a haereere ana ia ki te mahi i te pai, ki te whakaora i te hunga katoa i pehia e te rewera; no te mea i a ia te Atua.

39 N oi suntem martori ai tuturor lucrurilor pe care le-a făcut El în ţara iudeilor şi în Ierusalim; El este Cel pe Care ei L-au omorât, atârnându-L pe lemn.

Ko matou hoki nga kaiwhakaatu o nga mea katoa i mea ai ia ki te whenua o nga Hurai, ki Hiruharama hoki: a whakamatea ana ia e ratou, he mea whakairi ki runga ki te rakau.

40 P e El, Dumnezeu L-a înviat a treia zi şi a îngăduit să Se facă văzut,

Na ko ia i whakaarahia ake e te Atua i te toru o nga ra, a meinga ana ia kia kitea nuitia,

41 n u întregului popor, ci nouă, martorilor aleşi mai dinainte de Dumnezeu, nouă, care am mâncat şi am băut împreună cu El după ce a înviat dintre cei morţi.

Ehara i te mea e te iwi katoa, engari e te hunga i whiriwhiria i mua e te Atua, ara e matou, i kai tahi nei, i inu tahi nei me ia, i muri i tona aranga ake i te hunga mate.

42 E l ne-a poruncit să predicăm poporului şi să depunem mărturie că El este Cel desemnat de Dumnezeu ca Judecător al celor vii şi al celor morţi.

I whai kupu hoki ia ki a matou kia kauwhau ki te iwi, kia whakaatu, ko ia ta te Atua i whakarite ai hei kaiwhakawa mo nga tangata ora, mo nga tangata mate.

43 T oţi profeţii depun mărturie despre El, şi anume că oricine crede în El primeşte, prin Numele Lui, iertarea de păcate.

He kaiwhakaatu nga poropiti katoa mona, ara ma tona ingoa ka whiwhi ai ki te murunga hara nga tangata katoa e whakarongo ana ki a ia.

44 Î n timp ce rostea Petru aceste cuvinte, Duhul Sfânt S-a coborât peste toţi cei ce ascultau Cuvântul.

I a Pita ano e korero ana i enei kupu, ka tau iho te Wairua Tapu ki te hunga katoa e whakarongo ana ki te kupu.

45 C redincioşii circumcişi care veniseră cu Petru au rămas uluiţi de faptul că darul Duhului Sfânt fusese turnat şi peste neamuri.

A, ko te hunga o te kotinga i whakapono nei, ko nga mea i haere tahi mai me Pita, miharo ana no te mea kua ringihia tahitia iho te Wairua Tapu ki nga Tauiwi.

46 C ăci îi auzeau vorbind în limbi şi preamărindu-L pe Dumnezeu. Atunci Petru a zis:

I rongo hoki ratou ki nga reo i korero ai ratou, i whakanui ai i te Atua. I reira ka whakahoki a Pita,

47 „ Oare poate opri cineva apa să nu fie botezaţi aceştia, care au primit Duhul Sfânt ca şi noi?!“

E ahei ranei te whakakahore e tetahi te wai, kei iriiria enei kua whiwhi tahi nei me tatou ki te Wairua Tapu?

48 Ş i a poruncit să fie botezaţi în Numele lui Isus Cristos. Atunci l-au rugat să mai rămână câteva zile la ei.

Na ka whakahau ia kia iriiria ratou i runga i te ingoa o Ihu Karaiti. I reira ka tohe ratou ki a ia kia noho mo etahi ra.