1 Î n al patrulea an al lui Iehoiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, a venit următorul cuvânt din partea Domnului la Ieremia:

Na i te wha o nga tau o Iehoiakimi tama a Hohia kingi o Hura, ka puta mai tenei kupu ki a Heremaia na Ihowa; i mea ia,

2 „ Ia un sul şi scrie pe el toate cuvintele pe care ţi le-am spus cu privire la Israel, la Iuda şi la toate celelalte neamuri, din ziua când am început să-ţi vorbesc, din perioada lui Iosia şi până în ziua de azi.

Tikina tetahi pukapuka mau, ka tuhituhi ki reira i nga kupu katoa i korerotia e ahau ki a koe mo Iharaira, mo Hura, mo nga iwi katoa hoki, o te ra ano i korero ai ahau ki a koe, o nga ra i a Hohia a tae noa ki tenei ra.

3 P oate când Casa lui Iuda va auzi toate nenorocirile pe care Eu plănuiesc să le aduc asupra lor, se vor întoarce fiecare de la căile lor rele şi le voi ierta astfel nelegiuirea şi păcatul.“

Tera pea te whare o Hura e rongo ki te kino katoa e whakaaro nei ahau kia meatia ki a ratou; kia tahuri ratou, ia tangata, ia tangata, i o ratou ara kino; a tera e murua e ahau to ratou he, to ratou hara.

4 I eremia l-a chemat pe Baruc, fiul lui Neria, şi acesta a început să scrie într-un sul, după cum îi dicta Ieremia, toate cuvintele pe care Domnul i le spusese lui Ieremia.

Katahi a Heremaia ka karanga ki a Paruku, tama a Neria: na ka tuhituhia e Paruku ki te pukapuka no te mangai o Heremaia, nga kupu katoa a Ihowa i korero ai ki a ia.

5 A poi Ieremia i-a dat lui Baruc următoarea poruncă: „Eu sunt împiedicat să pot să intru în Casa Domnului.

Na ka whakahau a Heremaia i a Paruku, ka mea, Kua tutakina ahau: e kore e ahei i ahau te haere ki te whare o Ihowa.

6 D e aceea, du-te tu în Casa Domnului, în ziua postului, şi citeşte în auzul poporului cuvintele Domnului, pe care le-ai scris pe sul întocmai cum ţi le-am dictat. Citeşte-le şi în auzul tuturor celor din Iuda care vin din cetăţile lor.

No reira haere koe, ka korero i te pukapuka i tuhituhia e koe, ko taku i korero ai, ko nga kupu a Ihowa, ki nga taringa o te iwi i te whare o Ihowa i te ra nohopuku: me korero ano e koe ki nga taringa o Hura katoa e haere mai ana i o ratou pa.

7 P oate vor înălţa o rugăciune înaintea Domnului şi se vor întoarce fiecare de la căile lor rele, căci mare este mânia şi furia pe care le-a rostit Domnul împotriva acestui popor.“

Tera pea ka takoto ta ratou inoi ki te aroaro o Ihowa, a ka hoki ratou i tona ara kino, i tona ara kino: he nui hoki te riri, he nui te weriweri i korerotia e Ihowa mo tenei iwi.

8 B aruc, fiul lui Neria, a făcut tot ce i-a poruncit profetul Ieremia; el a citit din sul cuvintele Domnului, în Casa Domnului.

Na meatia ana e Paruku tama a Neria nga mea katoa i whakahaua ai ia e Heremaia poropiti, korerotia ana e ia i roto i te pukapuka nga kupu a Ihowa i te whare o Ihowa.

9 Î n al cincilea an al domniei lui Iehoiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, în luna a noua, tot poporul Ierusalimului şi tot poporul care venise din cetăţile lui Iuda la Ierusalim a fost chemat la un post înaintea Domnului.

Na i te rima o nga tau o Iehoiakimi tama a Hohia kingi o Hura, i te iwa o nga marama, ka karangatia e ratou he nohopuku ki te aroaro o Ihowa mo te iwi katoa i Hiruharama, mo te iwi katoa hoki i haere mai i nga pa o Hura ki Hiruharama.

10 A tunci, din Casa Domnului, din odaia scribului Ghemaria, fiul lui Şafan, care era în curtea de sus, la intrarea Porţii Noi a Casei Domnului, Baruc a citit din sul cuvintele lui Ieremia în auzul întregului popor.

Katahi ka korerotia e Paruku i roto i te pukapuka nga kupu a Heremaia i roto i te whare o Ihowa, i te ruma o te kaituhituhi, o Kemaria tama a Hapana, i te marae o runga, i te kuwaha o te keti hou o te whare o Ihowa, me te whakarongo ano te iwi k atoa.

11 C ând Mica, fiul lui Ghemaria, fiul lui Şafan, a auzit toate cuvintele Domnului scrise pe sul,

A, no te rongonga o Mikaia tama a Kemaria, tama a Hapana, ki nga kupu katoa a Ihowa i roto i te pukapuka,

12 s -a dus la palatul regelui, în odaia scribului. Toţi conducătorii erau acolo: scribul Elişama, Delaia, fiul lui Şemaia, Elnatan, fiul lui Acbor, Ghemaria, fiul lui Şafan, Zedechia, fiul lui Hanania, şi toţi ceilalţi conducători.

Ka haere ia ki raro, ki te whare o te kingi, ki te ruma o te kaituhituhi, na, i reira nga rangatira katoa e noho ana, a Erihama kaituhituhi, ratou ko Teraia tama a Hemaia, ko Erenatana tama a Akaporo, ko Kemaria tama a Hapana, ko Terekia tama a Hanania, ko nga rangatira katoa ano hoki.

13 M ica i-a înştiinţat de toate cuvintele pe care le-a auzit, tot ce citise Baruc din sul în auzul poporului.

Katahi a Mikaia ka whakaatu ki a ratou i nga kupu katoa i rongo ai ia, i te korerotanga a Paruku i te pukapuka ki nga taringa o te iwi.

14 A tunci toţi conducătorii l-au trimis pe Iehudi, fiul lui Netania, fiul lui Şelemia, fiul lui Cuşi, la Baruc ca să-i spună: – Ia sulul din care ai citit înaintea poporului şi vino! Baruc, fiul lui Neria, a luat sulul în mâini şi s-a dus la ei.

Na reira ka unga atu e nga rangatira katoa a Iehuri, tama a Netania, tama a Heremia, tama a Kuhi, ki a Paruku, hei ki atu, Mauria mai e koe i tou ringa te pukapuka i korerotia na e koe ki nga taringa o te iwi, a ka haere mai. Na mauria ana e Par uku tama a Neria te pukapuka i tona ringa, a haere ana ki a ratou.

15 E i i-au zis: – Aşază-te, te rugăm, şi citeşte-ne şi nouă. Baruc le-a citit şi lor.

Na ka mea ratou ki a ia, Tena, e noho, korerotia hoki ki o matou taringa. Heoi korerotia ana e Paruku ki o ratou taringa.

16 C ând au auzit ei toate cuvintele, s-au uitat unii la alţii cu groază şi i-au zis lui Baruc: – Trebuie să-l înştiinţăm pe rege în legătură cu aceste cuvinte!

Na, i to ratou rongonga ki nga kupu katoa, ka wehi ratou, ka tahuri tetahi ki tetahi, a ka mea atu ki a Paruku, Ka korerotia marietia e matou enei kupu katoa ki te kingi.

17 S pune-ne cum ai scris toate aceste cuvinte? Ţi le-a dictat Ieremia? l-au întrebat ei.

A ka ui ratou ki a Paruku, ka mea, Tena koa, whakaaturia mai ki a matou, I pehea tau tuhituhi i enei kupu katoa a tona mangai?

18 B aruc le-a răspuns: – Da, el mi-a dictat toate aceste cuvinte, iar eu le-am scris pe sulul acesta cu cerneală.

Ano ra ko Paruku ki a ratou, Na tona mangai enei kupu katoa i korero ki ahau, a tuhituhia iho e ahau ki te mangumangu ki te pukapuka.

19 A tunci conducătorii i-au zis lui Baruc: – Tu şi Ieremia duceţi-vă şi ascundeţi-vă şi nu spuneţi nimănui unde sunteţi.

Katahi nga rangatira ka mea ki a Paruku, Haere, e huna i a koe, korua ko Heremaia, kaua hoki tetahi e mohio kei hea korua.

20 D upă ce au pus sulul în odaia scribului Elişama, s-au dus la rege, în curte şi l-au înştiinţat în legătură cu toate cuvintele din sul.

Na haere ana ratou ki te kingi ki te marae; otiia i waiho e ratou te pukapuka i te ruma o Erihama kaituhituhi; a korerotia ana e ratou nga kupu katoa ki nga taringa o te kingi.

21 R egele l-a trimis pe Iehudi ca să aducă sulul. Iehudi s-a dus şi a adus sulul din odaia scribului Elişama şi l-a citit înaintea regelui şi înaintea tuturor conducătorilor care stăteau lângă rege.

Heoi ka unga e te kingi a Iehuri ki te tiki i te pukapuka. Na tikina ana e ia i te ruma o Erihama kaituhituhi; a korerotia ana e Iehuri ki nga taringa o te kingi, ki nga taringa hoki o nga rangatira katoa e tu ana i te taha o te kingi.

22 R egele locuia în reşedinţa de iarnă, fiindcă era luna a noua, iar în faţa lui, în vatră, era aprins un foc.

Na, i te noho te kingi i te whare hotoke i te iwa o nga marama: a he ahi i te kanga ahi e ka ana i tona aroaro.

23 D upă ce Iehudi citea trei sau patru coloane din sul, regele le tăia cu un cuţitaş de răzuit şi le arunca în focul din vatră, până ce întregul sul a ars în întregime.

Na, ka toru, ka wha nga wharangi i korerotia e Iehuri, ka tapahia e te kingi ki te maripi a te kaituhituhi, maka atu ana ki te ahi i te kanga ahi, a pau noa te pukapuka katoa i te ahi i roto i te kanga ahi.

24 R egele şi toţi slujitorii lui au ascultat toate cuvintele acestea, dar nu s-au îngrozit şi nu şi-au sfâşiat hainele.

Na kahore ratou i wehi, kahore hoki i haehae i o ratou kakahu, te kingi ranei, tetahi ranei o ana pononga i rongo i enei kupu katoa.

25 C hiar dacă Elnatan, Delaia şi Ghemaria au stăruit pe lângă rege să nu ardă sulul, el nu i-a ascultat,

Na tera a Eranatana ratou ko Teraia, ko Kemaria, kua tohe ki te kingi kia kaua e tahuna te pukapuka: otiia kihai ia i rongo ki a ratou.

26 c i i-a poruncit lui Ierahmeel, fiul regelui, lui Seraia, fiul lui Azriel şi lui Şelemia, fiul lui Abdeel, să pună mâna pe scribul Baruc şi pe profetul Ieremia. Dar Domnul îi ascunsese.

Na ka whakahaua e te kingi a Ierameere tama a te kingi, ratou ko Heraia tama a Atariere, ko Heremia tama a Apareere kite hopu i a Paruku kaituhituhi, raua ko Heremaia poropiti; otira i huna raua e Ihowa.

27 D upă ce regele a ars sulul care conţinea cuvintele scrise de Baruc, aşa cum i le dictase Ieremia, Cuvântul Domnului a venit la Ieremia şi i-a zis:

Katahi ka puta mai te kupu a Ihowa ki a Heremaia, i muri i te tahunga a te kingi i te pukapuka, i nga kupu hoki i tuhituhia ra e Paruku i te mangai o Heremaia; i mea ia,

28 „ Ia un alt sul şi scrie pe el toate cuvintele care erau pe primul sul, pe care Iehoiachim, regele lui Iuda, l-a ars.

Tikina ano tetahi atu pukapuka, tuhituhia ki reira nga kupu katoa o mua ra, o te pukapuka tuatahi i tahuna ra e Iehoiakimi kingi o Hura.

29 I ar lui Iehoiachim, regele lui Iuda, să-i spui că aşa vorbeşte Domnul: «Ai ars sulul acela şi ai întrebat: ‘De ce ai scris pe el că împăratul Babilonului va veni, va distruge ţara aceasta şi va nimici din mijlocul ei oamenii şi animalele?’»

Na, ko te kupu mau mo Iehoiakimi kingi o Hura, Ko te kupu tenei a Ihowa: I tahuna e koe te pukapuka nei, i ki koe, He aha i tuhituhia ai e koe ki konei, i ki ai, Ka tino haere mai te kingi o Papurona, ka whakangaro i tenei whenua, ka moti ano i a ia te tangata me te kararehe o konei?

30 D e aceea, aşa vorbeşte Domnul despre Iehoiachim, regele lui Iuda: «Nimeni dintre ai lui nu va mai şedea pe tronul lui David. Hoitul lui va fi aruncat şi va fi lăsat ziua la căldură şi noaptea la frig.

Mo reira ko te kupu tenei a Ihowa mo Iehoiakimi kingi o Hura; E kore ia e whai tangata hei noho ki te torona o Rawiri: a ka maka atu tona tinana ki te werawera i te awatea, ki te huka i te po.

31 Î l voi pedepsi atât pe el, cât şi pe urmaşii lui şi pe slujitorii lui, din cauza nelegiuirilor lor. Voi aduce peste ei, peste locuitorii Ierusalimului şi peste poporul din Iuda, toate nenorocirile pe care le-am rostit împotriva lor şi cărora ei nu le-au dat atenţie.»“

Ka whiua hoki ia e ahau, ratou ko ona uri, ko ana tangata mo to ratou he; a ka kawea mai e ahau ki a ratou, ki nga tangata o Hiruharama, ki nga tangata hoki o Hura, te kino katoa i korerotia e ahau mo ratou, a kihai nei ratou i whakarongo.

32 I eremia a luat un alt sul şi i l-a dat scribului Baruc, fiul lui Neria. Baruc a scris pe sul, după cum i-a dictat Ieremia, toate cuvintele care fuseseră scrise pe sulul pe care Iehoiachim, regele lui Iuda, îl arsese în foc. Pe acest al doilea sul au mai fost adăugate multe alte asemenea cuvinte.

Na ka tangohia e Heremaia tetahi atu pukapuka, a hoatu ana e ia ki te kaituhituhi, ki a Paruku tama a Neria; nana i tuhituhi ki reira no te mangai o Heremaia nga kupu katoa o te pukapuka i tahuna ra e Iehoiakimi kingi o Hura ki te ahi: a tapirit ia atu ana ki era etahi atu kupu maha pera.