1 U n fiu înţelept acceptă disciplinarea tatălui său, dar cel batjocoritor nu ascultă mustrarea.

Ko te tama whakaaro nui ka rongo ki ta tona papa ako: ko te tangata whakahi ia e kore e rongo ki te riri.

2 P rin rodul gurii te bucuri de bunătăţi, dar dorinţa celor necredincioşi este violenţa.

E kai te tangata i te pai i te hua o tona mangai: ka kai ia te wairua o te hunga wanoke i te tutu.

3 C ine îşi păzeşte gura îşi păzeşte viaţa, dar cine se pripeşte în vorbire se ruinează.

Ko te tangata e tiaki ana i tona mangai e pupuri ana i tona ora: ko te tangata ia e hamama nui ana ona ngutu, ko te whakangaromanga mona.

4 L eneşul doreşte mult şi nu are nimic, dar dorinţa celor harnici este satisfăcută.

E hiahia ana te wairua o te tangata mangere, a kahore he mea mana: ka meinga ia kia momona te wairua o te hunga uaua.

5 C el drept urăşte ceea ce este fals, dar cel rău îşi aduce dezonoare şi ruşine.

E kino ana te tangata tika ki te korero teka: he mea whakarihariha ia te tangata kino, a whakama noa iho.

6 D reptatea îl protejează pe cel integru, dar răutatea îl doboară pe cel păcătos.

Ko te tika hei kaitiaki mo te tangata e tapatahi ana te ara: ka whakataka ano te tangata kino e te hara.

7 U nul pretinde că este bogat şi n-are nimic; altul pretinde că este sărac şi are mari bogăţii.

Tera tetahi kei te amene taonga mona, heoi kahore rawa he mea i a ia: tera tetahi kei te whakarawakore i a ia, heoi nui atu ona rawa.

8 B ogăţia omului îi poate răscumpăra viaţa, dar săracul nu ascultă ameninţarea.

Ko nga utu mo te tangata kia ora, ko ona rawa: tena ko te rawakore, e kore e rongo i te riri.

9 L umina celor drepţi străluceşte veselă, dar candela celor răi se stinge.

E koa ana te marama o te hunga tika: ka keto ia te rama o te hunga kino.

10 M ândria dă naştere doar la certuri, dar înţelepciunea se găseşte la cei ce primesc sfaturile.

He totohe anake i ahu mai i te whakapehapeha: he whakaaro nui ia kei te hunga i nga kupu tika.

11 B ogăţia câştigată fără trudă va scădea, dar cel ce strânge prin muncă se va îmbogăţi.

Ko nga taonga i puta mai i te whakamanamana ka iti haere: ko ta te tangata i whakaemi ai, he mea mahi, ka tupu haere.

12 O speranţă amânată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă.

He manako taringa roa, he patu ngakau: ka tae te koronga, ko te rakau ia o te ora.

13 C ine dispreţuieşte învăţătura va suferi pedeapsa, dar cine se teme de poruncă va fi răsplătit.

Ko te tangata e whakahawea ana ki te kupu, ka ngaro i a ia ano; ko te tangata ia e wehi ana i te whakahau, ka whiwhi ki te utu.

14 Î nvăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, îndepărtând pe om de la cursele morţii.

Ko te ture o te hunga whakaaro nui, he puna no te ora, e puta ai i nga reti o te mate.

15 O minte sănătoasă câştigă bunăvoinţă, dar calea celor necredincioşi duce la ruină.

Ko to te ngarahu pai he homai atawhai; he taikaha ia te ara o te hunga nanakia.

16 O rice om prudent lucrează cu cunoştinţă, dar cel prost îşi dă la iveală prostia.

He mahi mohio ta te tangata tupato; ko ta te wairangi he hora i te kuwaretanga.

17 U n mesager rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce vindecare.

Ka hinga te karere kino ki te kino; ko te karere pono ia, ano he rongoa.

18 C ine ignoră mustrarea merge spre sărăcie şi ruşine, dar cine ia seama la corectare va fi respectat.

Ko te tangata kahore e pai ki te papaki, mana te rawakore, te whakama; engari ko te tangata e whai mahara ana ki te ako, ka whakahonoretia.

19 O dorinţă împlinită este dulce sufletului, dar pentru cei proşti este o urâciune să se depărteze de rău.

Ko te hiahia kua rite, he reka ki te wairua: he whakarihariha ia ki nga kuware te whakarere i te kino.

20 C ine umblă cu înţelepţii va deveni înţelept, dar cine se asociază cu proştii va avea de suferit.

Haere i te taha o te hunga whakaaro nui, a ka whai whakaaro koe: ko te takahoa ia o nga kuware, ka mamae.

21 N enorocirea îi urmăreşte pe cei păcătoşi, dar cei drepţi sunt răsplătiţi cu fericire.

Ka whai te kino i te hunga hara; ko te utu ia ki te hunga tika, he pai.

22 O mul bun lasă moştenire nepoţilor săi, dar bogăţiile păcătosului sunt păstrate pentru cel drept.

He whakarerenga iho ta te tangata pai mo nga tamariki a nga tamariki; kei te rongoa mo te tangata tika nga taonga o te tangata hara.

23 O gorul omului sărac produce hrană din belşug, dar aceasta este distrusă datorită nedreptăţii.

He nui te kai kei te ngakinga a nga rawakore; tera ia te mea e ngaro ana i te kore o te tikanga pai.

24 C ine cruţă nuiaua îşi urăşte fiul, dar cine-l iubeşte are grijă să-l disciplineze.

Ko te tangata e kaiponu ana i tana whiu, e kino ana ia ki tana tama; ko te tangata ia e aroha ana ki a ia, ka papaki wawe i a ia.

25 C el drept mănâncă până se satură, dar stomacul celor răi va duce lipsă.

Kai ana te tangata tika, makona ana tona wairua; ka hapa ia te kopu o te tangata kino.