1 U rmătoarele sunt tot nişte proverbe ale lui Solomon, copiate de oamenii lui Ezechia, regele lui Iuda.

He whakatauki ano enei na Horomona, he mea tuhi e nga tangata a Hetekia kingi o Hura.

2 E ste slava lui Dumnezeu să tăinuiască lucrurile şi este gloria regelui să le cerceteze.

Ko to te Atua whakakororia, he hunga mea; ko to nga kingi whakakororia he rapu mea.

3 Î nălţimea cerurilor, adâncimea pământului şi gândul regelui sunt de nepătruns.

Ko te rangi mo te tiketike, ko te whenua mo te hohonu, a ko te ngakau o nga kingi, te taea te rapu.

4 Î ndepărtează zgura din argint şi va ieşi material pentru argintar!

Tahia atu te para i te hiriwa, a ka puta mai he oko ma te kaitahi para:

5 Î ndepărtează-l pe cel rău dinaintea regelui şi tronul lui va fi întărit prin dreptate!

Tangohia atu te tangata kino i te aroaro o te kingi, a ka u tona torona i runga i te tika.

6 N u te lăuda înaintea regelui şi nu cere un loc printre oamenii mari,

Kei whakaputa i a koe ki mua i te aroaro o te kingi, kei tu hoki ki te wahi o nga metararahi.

7 c ăci este mai bine să ţi se spună: „Urcă aici!“, decât să fii umilit sub privirea unui nobil. Ceea ce ochii tăi au văzut

He pai he hoki kia kiia mai ki a koe, Haere mai ki runga nei; i te mea kia whakahokia iho koe ki raro i te aroaro o te rangatira i kitea nei e ou kanohi.

8 s ă nu aduci în grabă la judecată! Altfel, ce vei face la urmă, când semenul tău te va face de ruşine?

Kei hohoro te haere ki te ngangare, kei kore e kitea e koe tau e mea ai i tona mutunga iho, ina meinga koe e tou hoa kia whakama.

9 A pără-ţi cauza împotriva semenului tău, dar nu dezvălui secretul altuia,

Tohea tau tohe ki tou hoa tonu, a kaua e whakina te mea hunga a tetahi:

10 c a nu cumva cel ce îl aude să te facă de ruşine şi să ai o reputaţie proastă, care să nu se mai şteargă.

Kei kohukohutia koe e te tangata i rongo, a kore ake tou ingoa kino e tahuri atu.

11 U n cuvânt spus la timpul potrivit este ca nişte mere de aur într-un coşuleţ de argint.

He kupu i tika te korero, ko tona rite kei nga a poro koura i roto i nga kete hiriwa.

12 C a un cercel de aur şi ca un colier de aur curat este mustrarea înţeleaptă pentru o ureche ascultătoare.

He pera i te whakakai koura, i te whakapaipai koura parakore koia ano te ako a te whakaaro nui ki te taringa rongo.

13 C a răcoarea zăpezii în timpul secerişului este un mesager credincios pentru cel ce-l trimite; el înviorează sufletul stăpânilor lui.

Rite tonu ki te matao o te hukarere i te kotinga witi te karere pono ki ona kaingare; ka ora hoki i a ia te ngakau o ona ariki.

14 C a norii şi ca vântul fără ploaie este omul care se laudă cu darurile pe care nu le-a dat.

He pera i nga kapua me te hau uakore, koia ano te rite o te tangata e whakamanamana ana ki ana hakari horihori.

15 P rin răbdare poate fi convins un conducător, şi o vorbă blândă poate zdrobi oase.

Ma te roa e whakamanawanui ana ka whakaae mai ai te kingi, a ma te arero ngawarika mangungu ai te wheua.

16 D acă găseşti miere, mănâncă doar cât îţi trebuie, ca să nu te dezguşti de ea şi să o vomiţi.

Kua kitea e koe he honi? Kainga ko te wahi e makona ai koe; kei ki rawa koe i taua mea, ka ruakina e koe.

17 V izitează-l rar pe semenul tău, ca să nu se plictisească de tine şi să te urască.

Kia takitahi tou waewae ki te whare o tou hoa; kei hoha ia ki a koe, a ka kino ki a koe.

18 C a un ciomag, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită este omul care depune mărturie falsă împotriva semenului său.

Ko te tangata e whakaatu teka ana mo tona hoa, he patu ia, he hoari, a he pere koi.

19 C a un dinte stricat şi ca un picior olog este încrederea într-un om necredincios în ziua necazului.

Ko te whakawhirinaki ki te tangata tinihanga i te wa o te raru, e rite ana ki te niho whati, ki te waewae kua takoki.

20 C a unul care se dezbracă într-o zi rece şi ca oţetul turnat pe sodă este cel ce cântă cântări unei inimi în nenorocire.

Ko te tangata e waiata ana ki te ngakau pouri, e rite ana ki te tangata e whakarere ana i te kakahu i te rangi maeke, ki te winika hoki i runga i te houra.

21 D acă duşmanul tău este flămând, dă-i de mâncare, iar dacă-i este sete, dă-i să bea,

Ki te matekai tou hoariri whangaia ki te taro; ki te matewai whakainumia ki te wai;

22 c ăci făcând aşa, vei îngrămădi cărbuni aprinşi pe capul lui, iar Domnul îţi va răsplăti.

Ka purangatia hoki e koe he waro kapura ki tona mahunga, a ka utua tau e Ihowa.

23 D upă cum vântul de la nord aduce ploaie, tot astfel şi limba defăimătoare aduce priviri furioase.

E mauria ana mai e te hauraro he ua: e peratia ana hoki e te arero ngautuara, he kanohi pukuriri.

24 M ai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât să împarţi casa cu o soţie cicălitoare!

He pai ke te noho i te kokonga o te tuanui, i te noho tahi me te wahine ngangare i roto i te whare mahorahora.

25 C a apa rece pentru sufletul obosit este vestea bună venită dintr-o ţară îndepărtată.

He rongo pai no te whenua tawhiti, tona rite kei nga wai matao ki te wairua matewai.

26 C a un izvor noroios şi ca o fântână tulbure este omul drept care se pleacă înaintea celui rău.

Me te manawa whenua i takatakahia, me te puna i whakaparuparutia, koia ano te tangata tika e hinga ana i te aroaro o te tangata kino.

27 A şa cum nu este bine să mănânci prea multă miere, tot astfel nu este demn nici să-ţi cauţi propria slavă.

Ehara i te mea pai te kai nui i te honi; waihoki ko a te tangata rapu i to ratou ake kororia ehara i te kororia.

28 C a o cetate ale cărei ziduri sunt dărâmate, aşa este omul lipsit de stăpânire de sine.

Ko te tangata e kore nei e pehi i tona wairua, e rite ana ki te pa kua pakaru, kahore ona taiepa.