1 D ar acum ascultă, Iacove, robul Meu, Israele, cel pe care te-am ales!

Agora, pois, ouve, ó Jacó, servo meu, ó Israel, a quem escolhi.

2 A şa vorbeşte Domnul – Cel Care te-a făcut, te-a ţesut în pântece şi te va ajuta: nu te teme, robul Meu Iacov, Ieşurun, cel pe care te-am ales!

Assim diz o Senhor que te criou e te formou desde o ventre, e que te ajudará: Não temas, ó Jacó, servo meu, e tu, Jesurum, a quem escolhi.

3 C ăci Eu voi turna apă peste pământul însetat şi râuri peste pământul uscat; voi turna Duhul Meu peste sămânţa ta şi binecuvântarea Mea peste urmaşii tăi.

Porque derramarei água sobre o sedento, e correntes sobre a terra seca; derramarei o meu Espírito sobre a tua posteridade, e a minha bênção sobre a tua descendência;

4 E i vor răsări ca iarba de pe pajişti şi ca sălciile lângă pâraiele de apă.

e brotarão como a erva, como salgueiros junto

5 U nul va zice: ‘Eu sunt al Domnului! ’, un altul se va numi cu numele lui Iacov, iar un altul îşi va scrie pe mână: ‘Al Domnului!’ şi va adopta numele de Israel.» Măreţia Domnului şi absurditatea idolilor

Este dirá: Eu sou do Senhor; e aquele se chamará do nome de Jacó; e aquele outro escreverá na própria mão: Eu sou do Senhor; e por sobrenome tomará o nome de Israel.

6 A şa vorbeşte Domnul, Împăratul lui Israel şi Răscumpărătorul său, Domnul Oştirilor: «Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă, iar în afară de Mine nu există alt Dumnezeu.

Assim diz o Senhor, Rei de Israel, seu Redentor, o Senhor dos exércitos: Eu sou o primeiro, e eu sou o último, e fora de mim não há Deus.

7 C ine este ca Mine? Să proclame, să vestească şi să înfăţişeze înaintea Mea ce s-a petrecut în vechime, de când Mi-am întemeiat poporul? Ce urmează să se mai întâmple? Să ne prezică ce se va întâmpla!

Quem há como eu? Que o proclame e o exponha perante mim! Quem tem anunciado desde os tempos antigos as coisas vindouras? Que nos anuncie as que ainda hão de vir.

8 N u vă temeţi, nu vă înspăimântaţi! Oare nu v-am vestit şi prezis aceste lucruri în trecut? Voi sunteţi martorii Mei! Există vreun alt Dumnezeu în afară de Mine? Nu există o altă Stâncă! Eu nu cunosc vreuna.»

Não vos assombreis, nem temais; porventura não vo-lo declarei há muito tempo, e não vo-lo anunciei? Vós sois as minhas testemunhas! Acaso há outro Deus além de mim? Não, não há Rocha; não conheço nenhuma.

9 T oţi cei ce fac idoli sunt nimic, iar lucrurile de care se bucură nu le sunt de vreun folos. Cei ce ar trebui să-i apere nu văd, nu cunosc şi, astfel, vor fi făcuţi de ruşine.

Todos os artífices de imagens esculpidas são nada; e as suas coisas mais desejáveis são de nenhum préstimo; e suas próprias testemunhas nada vêem nem entendem, para que eles sejam confundidos.

10 C ine a modelat vreun zeu sau a turnat vreun chip – ceva de la care să nu aibă nici un folos?

Quem forma um deus, e funde uma imagem de escultura, que é de nenhum préstimo?

11 I ată, acesta împreună cu toţi cei din breasla sa vor fi făcuţi de ruşine; artizanii nu sunt altceva decât oameni. Să se adune şi să stea în picioare! Vor fi înspăimântaţi, făcuţi de ruşine.

Eis que todos os seus seguidores ficarão confundidos; e os artífices são apenas homens; ajuntem-se todos, e se apresentem; assombrar-se-ão, e serão juntamente confundidos.

12 F ierarul ia o matriţă cu care lucrează în cărbunii aprinşi; o modelează cu lovituri de ciocan şi o forjează cu puterea mâinii lui. Apoi i se face foame şi îi slăbesc puterile, iar pentru că nu bea apă, rămâne fără vlagă.

O ferreiro faz o machado, e trabalha nas brasas, e o forja com martelos, e o forja com o seu forte braço; ademais ele tem fome, e a sua força falta; não bebe água, e desfalece.

13 T âmplarul măsoară cu o linie, însemnează măsura cu un stilet, apoi finisează lemnul cu o rindea şi îl măsoară cu compasul; îi dă formă de om, om în toată splendoarea lui, şi apoi îl pune într-o casă.

O carpinteiro estende a régua sobre um pau, e com lápis esboça um deus; dá-lhe forma com o cepilho; torna a esboçá-lo com o compasso; finalmente dá-lhe forma ã semelhança dum homem, segundo a beleza dum homem, para habitar numa casa.

14 T aie cedri sau îşi alege un gorun ori un stejar pe care îl lăsase să crească printre ceilalţi copaci ai pădurii sau taie un dafin pe care-l sădise, iar ploaia îl făcuse să crească.

Um homem corta para si cedros, ou toma um cipreste, ou um carvalho; assim escolhe dentre as árvores do bosque; planta uma faia, e a chuva a faz crescer.

15 A poi acesta slujeşte omului drept lemn de foc. Cu o parte din el se încălzeşte, aprinde un foc şi coace pâine. Cu o altă parte face un dumnezeu căruia i se închină, modelează un idol înaintea căruia se prosternă.

Então ela serve ao homem para queimar: da madeira toma uma parte e com isso se aquenta; acende um fogo e assa o pão; também faz um deus e se prostra diante dele; fabrica uma imagem de escultura, e se ajoelha diante dela.

16 J umătate din el îl pune pe foc; îşi prăjeşte carne, mănâncă şi se satură. De asemenea, se încălzeşte şi zice: «Ah! M-am încălzit stând aproape de foc!»

Ele queima a metade no fogo, e com isso prepara a carne para comer; faz um assado, e dele se farta; também se aquenta, e diz: Ah! já me aquentei, já vi o fogo.

17 D in ce îi rămâne face un dumnezeu, propriul său idol. Se prosternă înaintea lui şi i se închină; i se roagă zicându-i: «Mântuieşte-mă, căci tu eşti zeul meu!»

Então do resto faz para si um deus, uma imagem de escultura; ajoelha-se diante dela, prostra-se, e lhe dirige a sua súplica dizendo: Livra-me porquanto tu és o meu deus.

18 E i nu cunosc, nici nu înţeleg, căci ochii le sunt acoperiţi ca să nu poată vedea, iar minţile – întunecate, ca să nu poată lua aminte.

Nada sabem, nem entendem; porque se lhe untaram os olhos, para que não vejam, e o coração, para que não entendam.

19 N ici unul nu stă să cugete; nu are cunoaştere sau discernământ ca să-şi zică: «Jumătate l-am pus pe foc; pe cărbunii lui mi-am copt pâine, mi-am prăjit carne şi am mâncat. Voi face oare din ce a rămas o asemenea urâciune? Să mă prostern eu înaintea unei bucăţi de lemn?»

E nenhum deles reflete; e não têm conhecimento nem entendimento para dizer: Metade queimei no fogo, e assei pão sobre as suas brasas; fiz um assado e dele comi; e faria eu do resto uma abominação? ajoelhar-me-ei ao que saiu duma árvore?

20 E l se hrăneşte cu cenuşă şi o minte înşelătoare îl conduce greşit. Nu se poate salva singur, nu poate spune: «Ceea ce ţin în mână nu este oare o minciună?»

Apascenta-se de cinza. O seu coração enganado o desviou, de maneira que não pode livrar a sua alma, nem dizer: Porventura não há uma mentira na minha mão direita?

21 « Ţine minte aceste lucruri, Iacove, căci tu eşti robul Meu, Israele! Eu te-am modelat; eşti robul Meu. O, Israele, nu te voi uita!

Lembra-te destas coisas, ó Jacó, sim, tu ó Israel; porque tu és meu servo! Eu te formei, meu servo és tu; ó Israel não te esquecerei de ti.

22 Ţ i-am şters nelegiuirile cum s-ar duce un nor, şi păcatele cum dispare ceaţa. Întoarce-te la Mine, căci Eu te-am răscumpărat!»

Apagai as tuas transgressões como a névoa, e os teus pecados como a nuvem; torna-te para mim, porque eu te remi.

23 S trigaţi de bucurie, ceruri, căci Domnul a lucrat! Strigaţi, adâncimi ale pământului! Izbucniţi în cântec, munţilor! Şi voi, pădurilor, cu toţi copacii voştri! Căci Domnul l-a răscumpărat pe Iacov; El Şi-a arătat slava prin Israel. Ierusalimul, locuit din nou

Cantai alegres, vós, ó céus, porque o Senhor fez isso; exultai vós, as partes mais baixas da terra; vós, montes, retumbai com júbilo; também vós, bosques, e todas as árvores em vós; porque o Senhor remiu a Jacó, e se glorificará em Israel.

24 A şa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul tău, Cel Care te-a ţesut în pântece: «Eu sunt Domnul, Cel Care am făcut toate lucrurile, Cel Care, singur, a desfăşurat cerurile, Cel Care, singur, a întins pământul;

Assim diz o Senhor, teu Redentor, e que te formou desde o ventre: Eu sou o Senhor que faço todas as coisas, que sozinho estendi os céus, e espraiei a terra (quem estava comigo?);

25 C el Care dovedeşte drept false semnele profeţilor mincinoşi, îi arată drept proşti pe ghicitori, îi face pe înţelepţi să dea înapoi şi le dovedeşte cunoştinţa ca fiind prostie;

que desfaço os sinais dos profetas falsos, e torno loucos os adivinhos, que faço voltar para trás os sábios, e converto em loucura a sua ciência;

26 C el Care adevereşte cuvântul robului Său şi împlineşte prevestirea mesagerilor Săi; Cel Care zice despre Ierusalim: ‘Va fi locuit!’ şi despre cetăţile din Iuda: ‘Vor fi rezidite! Eu le voi reclădi din ruine!’;

sou eu que confirmo a palavra do meu servo, e cumpro o conselho dos meus mensageiros; que digo de Jerusalém: Ela será habitada; e das cidades de Judá: Elas serão edificadas, e eu levantarei as suas ruínas;

27 C el Care spune adâncului mării: ‘Fii uscat! Îţi voi usca izvoarele!’;

que digo ao abismo: Seca-te, eu secarei os teus rios;

28 C el Care spune despre Cirus: ‘El este păstorul Meu; el va împlini tot ce doresc Eu. El va porunci ca Ierusalimul să fie rezidit şi Templului să-i fie pusă temelia.’»

que digo de Ciro: Ele é meu pastor, e cumprira tudo o que me apraz; de modo que ele também diga de Jerusalém: Ela será edificada, e o fundamento do templo será lançado.