1 P oporul meu, ascultă învăţătura mea! Deschideţi-vă urechile la cuvintele gurii mele!

Escucha, pueblo mío, mi enseñanza; Inclinad vuestro oído a las palabras de mi boca.

2 Î mi voi deschide gura cu pilde, voi rosti lucruri ascunse din vremuri străvechi,

Abriré mi boca en parábolas; Evocaré los arcanos del pasado,

3 l ucruri pe care le-am auzit, lucrurile pe care le-am învăţat, pe care ni le-au povestit strămoşii noştri.

Las cosas que hemos oído y entendido; Que nuestros padres nos las contaron.

4 N u le vom ascunde de fiii noştri, ci vom spune generaţiei următoare isprăvile demne de laudă ale Domnului, puterea şi minunile Lui pe care le-a săvârşit.

No las ocultaremos a sus hijos, Contando a la generación venidera las alabanzas de Jehová, Y su potencia, y las maravillas que hizo.

5 E l a ridicat o mărturie în Iacov, a pus o Lege în Israel şi a poruncit strămoşilor noştri să-şi înveţe fiii din ea,

Él estableció un testimonio en Jacob, Y puso una ley en Israel, La cual mandó a nuestros padres Que la comunicasen a sus hijos;

6 p entru ca generaţia următoare, fiii care se vor naşte, să o cunoască, şi ei, la rândul lor, să o povestească fiilor lor;

Para que lo sepa la generación venidera, y los hijos que nacerán; Y los que se levantarán lo cuenten a sus hijos,

7 s ă-şi pună încrederea în Dumnezeu, să nu uite lucrările lui Dumnezeu, ci să-I împlinească poruncile;

A fin de que pongan en Dios su confianza, Y no se olviden de las obras de Dios; Que guarden sus mandamientos,

8 s ă nu fie ca strămoşii lor, o generaţie neascultătoare şi răzvrătită, o generaţie care nu şi-a pregătit inima şi al cărei duh nu a fost credincios lui Dumnezeu.

Y no sean como sus padres, Generación contumaz y rebelde; Generación que no dispuso su corazón, Ni fue fiel para con Dios su espíritu.

9 F iii lui Efraim, înarmaţi, trăgători cu arcul, au dat înapoi în ziua bătăliei:

Los hijos de Efraín, arqueros armados, Volvieron las espaldas en el día de la batalla.

10 n u păziseră legământul lui Dumnezeu, refuzând să umble în Legea Lui;

No guardaron el pacto de Dios, Ni quisieron andar en su ley;

11 I -au uitat faptele şi minunile pe care El le arătase,

Sino que se olvidaron de sus obras, Y de sus maravillas que les había mostrado.

12 m inunile pe care le înfăptuise înaintea strămoşilor lor în regiunea Ţoan din ţara Egiptului.

A la vista de sus padres hizo portentos En la tierra de Egipto, en el campo de Zoán.

13 A despărţit marea şi i-a trecut prin ea, punând apele să stea ca un zid.

Dividió el mar y los hizo pasar; Detuvo las aguas como en un montón.

14 I -a călăuzit printr-un nor ziua, şi toată noaptea – prin lumina focului.

Les guió de día con nube, Y toda la noche con resplandor de fuego.

15 A despicat stânci în pustie, ca să le dea să bea ape, cât adâncul de multe.

Hendió las peñas en el desierto, Y les dio a beber raudales de agua,

16 A făcut ca din stânci să izvorască torente şi să curgă apa râuri-râuri.

Pues sacó de la peña arroyos, E hizo correr las aguas como ríos.

17 D ar ei şi-au înmulţit păcatele faţă de El, răzvrătindu-se împotriva Celui Preaînalt în pustie.

Pero aún volvieron a pecar contra él, Rebelándose contra el Altísimo en el desierto;

18 L -au ispitit pe Dumnezeu în inimile lor, cerând mâncare după poftele lor.

Pues tentaron a Dios en su corazón, Pidiendo una comida a su gusto.

19 A u vorbit împotriva lui Dumnezeu, zicând: „Oare va putea Dumnezeu să ne întindă masa în pustie?

Y hablaron contra Dios, Diciendo: ¿Podrá poner mesa en el desierto?

20 D esigur, El a lovit stânca din care a ţâşnit apa şi s-au revărsat ueduri, însă va putea El oare să ne dea şi pâine, va putea El să dea carne poporului Său?“

He aquí ha herido la peña, brotaron aguas, Y torrentes inundaron la tierra; ¿Podrá dar también pan? ¿Proveerá de carne a su pueblo?

21 A uzind aceasta, Domnul a străbătut tabăra. S-a aprins un foc împotriva lui Iacov şi a izbucnit mânia Sa împotriva lui Israel.

Por esto, lo oyó Jehová, y se indignó; Se encendió el fuego contra Jacob, Y el furor estalló contra Israel,

22 A ceasta pentru că nu s-au încrezut în Dumnezeu şi pentru că nu şi-au pus încrederea în mântuirea Lui.

Por cuanto no habían creído a Dios, Ni habían confiado en su salvación.

23 T otuşi El a dat porunci norilor de sus şi a deschis porţile cerului.

Sin embargo, mandó a las nubes de arriba, Y abrió las puertas de los cielos,

24 A făcut să plouă asupra lor cu mană ca să aibă de mâncare şi le-a dat grâu ceresc.

E hizo llover sobre ellos maná para que comiesen, Y les dio trigo de los cielos.

25 A u mâncat cu toţii pâinea celor puternici şi le-a trimis hrană pe săturate.

Pan de los fuertes comió el hombre; Les envió comida hasta saciarles.

26 A stârnit în ceruri vântul de răsărit şi a condus cu puterea Lui vântul din sud.

Movió el solano en el cielo, Y trajo con su poder el viento sur,

27 A plouat peste ei cu carne ca pulberea de multă şi cu înaripate multe cât nisipul mării.

E hizo llover sobre ellos carne como polvo, Como arena del mar, aves volátiles.

28 L e-a făcut să cadă în mijlocul taberei, împrejurul locuinţelor lor.

Las hizo caer en medio del campamento, Alrededor de sus tiendas.

29 A u mâncat şi s-au îmbuibat, căci El le dăduse după poftele lor.

Comieron, y se saciaron; Les cumplió, pues, su deseo.

30 D ar înainte ca ei să-şi astâmpere pofta, chiar în timp ce aveau mâncarea în gură,

Aún no habían quitado de sí su anhelo, Aún estaba la comida en su boca,

31 m ânia lui Dumnezeu a şi izbucnit împotriva lor, omorând pe cei mai viguroşi dintre ei şi doborând pe tinerii lui Israel.

Cuando vino sobre ellos el furor de Dios, Hizo morir a los más robustos de ellos, Y derribó a los escogidos de Israel.

32 C u toate acestea, ei au continuat să păcătuiască şi, în pofida minunilor Lui, ei tot nu au crezut.

Con todo esto, pecaron aún, Y no dieron crédito a sus maravillas.

33 D e aceea le-a pus El capăt zilelor în deşertăciune şi anilor lor în teroare.

Entonces consumió sus días como un soplo, Y sus años en tribulación.

34 C ând îi pedepsea cu moartea, ei Îl căutau, se întorceau şi-L căutau pe Dumnezeu cu râvnă;

Si los hacía morir, entonces buscaban a Dios; Entonces se volvían solícitos en busca suya,

35 î şi aminteau din nou că Dumnezeu fusese stânca lor, că Dumnezeul Preaînalt fusese răscumpărătorul lor.

Y se acordaban de que Dios era su refugio, Y el Dios Altísimo su redentor.

36 D ar Îl înşelau cu gurile lor şi cu limba lor Îl minţeau.

Pero le lisonjeaban con su boca, Y con su lengua le mentían;

37 I nima lor nu era în întregime a Lui şi nu se încredeau în legământul Lui.

Pues sus corazones no eran rectos con él, Ni se mantuvieron firmes en su pacto.

38 T otuşi El a fost milos; le-a iertat nelegiuirea şi nu i-a nimicit. De multe ori Şi-a retras mânia şi nu Şi-a aprins întreaga Lui furie.

Pero él, misericordioso, perdonaba la maldad, y no los exterminaba; Sino que apartó muchas veces su ira, Y no despertó todo su enojo.

39 Ş i-a adus aminte că sunt doar carne, doar o suflare care trece fără să se mai întoarcă.

Se acordó de que eran carne, Un soplo que se va y no vuelve.

40 D e câte ori s-au răzvrătit împotriva Lui în deşert şi L-au întristat în pustie!

¡Cuántas veces se rebelaron contra él en el desierto, Lo enojaron en el yermo!

41 S -au abătut din nou şi L-au ispitit pe Dumnezeu, îndurerând astfel pe Sfântul lui Israel.

Y volvían a tentar a Dios, Y provocaban al Santo de Israel.

42 N u şi-au amintit de mâna Lui – de ziua când i-a izbăvit de duşman,

No se acordaron de su mano, Del día que los redimió de la angustia;

43 c ând Şi-a înfăptuit semnele în Egipt şi minunile Sale în regiunea Ţoan:

Cuando puso en Egipto sus prodigios, Y sus maravillas en el campo de Zoán;

44 c um le-a prefăcut râurile în sânge şi apa din pâraie cu neputinţă de băut;

Y convirtió sus ríos en sangre, Para que no pudiesen beber en sus canales.

45 c um a trimis împotriva lor roiuri de muşte care i-a mâncat şi broaşte care i-au prăpădit;

Envió entre ellos enjambres de moscas que los devoraban, Y ranas que los destruían.

46 c um le-a dat roadele pradă omizii şi munca lor pradă lăcustei;

Dio también a la oruga sus frutos, Y sus labores a la langosta.

47 c um le-a ruinat viile cu grindină şi sicomorii cu lapoviţă;

Sus viñas destruyó con granizo, Y sus higuerales con escarcha;

48 c um le-a dat vitele pradă grindinei şi cirezile pradă fulgerului;

Entregó al pedrisco sus bestias, Y sus ganados a los rayos.

49 c um Şi-a trimis împotriva lor mânia Lui aprinsă, furia, indignarea şi necazul, îngeri aducători de nenorociri;

Envió sobre ellos el ardor de su ira; Enojo, indignación y angustia, Un ejército de ángeles destructores.

50 c um Şi-a dat frâu liber mâniei, fără să le scape sufletul de la moarte, dându-le viaţa pe mâna molimei;

Dio libre curso a su furor; No eximió la vida de ellos de la muerte, Sino que entregó su vida a la mortandad.

51 c um i-a ucis pe toţi întâii născuţi ai Egiptului, pârga puterii din corturile lui Ham;

Hizo morir a todo primogénito en Egipto, Las primicias de su fuerza en las tiendas de Cam.

52 c um Şi-a condus poporul ca pe o turmă, i-a călăuzit prin pustie ca pe o turmă de oi;

Hizo salir a su pueblo como ovejas, Y los llevó por el desierto como un rebaño.

53 c um i-a condus spre locuri sigure, fără ca ei să se teamă, în timp ce pe duşmanii lor i-a acoperit marea;

Los guió con seguridad, de modo que no tuvieran temor; Mientras a sus enemigos los cubría el mar.

54 c um i-a adus la hotarul ţării Lui sfinte, la muntele pe care l-a câştigat dreapta Sa;

Los trajo después a las fronteras de su tierra santa, A este monte que ganó su mano derecha.

55 c um a izgonit dinaintea lor neamuri, cum le-a dat teritoriul în moştenire şi a pus seminţiile lui Israel să le locuiască corturile.

Echó las naciones de delante de ellos; Con cuerdas repartió sus tierras en heredad, E hizo habitar en sus moradas a las tribus de Israel.

56 D ar ei L-au ispitit pe Dumnezeul cel Preaînalt şi s-au răzvrătit împotriva Lui; nu au păzit mărturiile Lui.

Pero ellos tentaron y enojaron al Dios Altísimo, Y no guardaron sus testimonios;

57 S -au depărtat şi au fost necredincioşi asemenea părinţilor lor; s-au schimbat devenind ca un arc defectuos.

Sino que volvieron las espaldas y se rebelaron como sus padres; Se desviaron como arco indócil.

58 L -au întărâtat la mânie prin înălţimile lor, prin idolii lor I-au stârnit gelozia.

Le enojaron con sus lugares altos, Y le provocaron a celo con sus imágenes de talla.

59 D umnezeu a auzit, a trecut prin tabără şi l-a respins în întregime pe Israel.

Lo oyó Dios y se enojó, Y en gran manera aborreció a Israel.

60 A poi Şi-a părăsit Locuinţa din Şilo, Cortul în care locuia printre oameni.

Dejó, por tanto, el tabernáculo de Siló, La tienda en que habitó entre los hombres,

61 Ş i-a lăsat tăria în captivitate şi slava – în mâna duşmanului.

Y entregó a cautiverio a sus valientes, Y su gloria en manos del enemigo.

62 Ş i-a dat poporul pradă sabiei; Şi-a dezlănţuit mânia asupra moştenirii Lui.

Entregó también su pueblo a la espada, Y se irritó contra su heredad.

63 T inerii Lui au fost mistuiţi de foc, iar fecioarele Lui nu au mai fost lăudate.

El fuego devoró a sus jóvenes, Y no hubo cantos nupciales para sus doncellas.

64 P reoţii Lui au căzut răpuşi de sabie, iar văduvele Lui nu s-au mai bocit.

Sus sacerdotes cayeron a espada, Y sus viudas no hicieron lamentación.

65 A tunci Stăpânul S-a trezit ca unul care dormise, ca viteazul înveselit de vin.

Entonces despertó el Señor como si se hubiese dormido, Como un guerrero aturdido por el vino,

66 Ş i-a înlăturat duşmanii; i-a făcut de batjocură pentru totdeauna.

E hirió a sus enemigos en las partes posteriores; Les dio perpetua afrenta.

67 T otuşi El a lepădat cortul lui Iosif şi nu a ales seminţia lui Efraim.

Desechó la tienda de José, Y no escogió la tribu de Efraín,

68 A ales însă seminţia lui Iuda şi muntele Sion, pe care-l iubeşte.

Sino que escogió la tribu de Judá, El monte de Sión, al cual amó.

69 Ş i-a zidit Sfântul Lăcaş precum înălţimile şi precum pământul pe care l-a întărit pe vecie.

Edificó su santuario como un lugar excelso, Como la tierra que cimentó para siempre.

70 L -a ales pe David, robul Lui, l-a luat de la staulele oilor,

Eligió a David su siervo, Lo sacó de los apriscos del rebaño;

71 l -a adus dinapoia mieilor ca să păstorească pe poporul Său, Iacov, şi pe Israel, moştenirea Sa.

De detrás de las ovejas lo trajo, Para que apacentase a Jacob su pueblo, Y a Israel su heredad.

72 I ar el i-a păstorit în curăţie de inimă şi i-a condus cu mâini pricepute.

Y los apacentó conforme a la integridad de su corazón, Los pastoreó con la pericia de sus manos.