Proverbe 1 ~ Proverbios 1

picture

1 P roverbele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel,

Proverbios de Salomón, hijo de David, rey de Israel.

2 p entru a cunoaşte înţelepciunea şi învăţătura, pentru a înţelege cuvintele cunoaşterii,

Para aprender sabiduría e instrucción, Para entender los dichos inteligentes,

3 p entru a primi îndrumare în ce priveşte chibzuinţa, dreptatea, judecata şi nepărtinirea

Para recibir el consejo de prudencia, Justicia, juicio y equidad;

4 p entru a da agerime celui neştiutor, iar tânărului – cunoştinţă şi prudenţă,

Para dar sagacidad a los simples, Y a los jóvenes inteligencia y cordura.

5 p entru ca cel înţelept să asculte şi să-şi sporească cunoaşterea, iar cel cu discernământ să primească îndrumare

Oirá el sabio, y aumentará su saber, Y el entendido adquirirá destreza,

6 p entru a înţelege un proverb sau o pildă, pentru a pricepe cuvintele şi ghicitorile înţelepţilor.

Para entender proverbios y refranes, Máximas de sabios, y sus dichos enigmáticos.

7 F rica de Domnul este începutul cunoaşterii, dar nebunii dispreţuiesc înţelepciunea şi disciplinarea. Îndemnuri la a căuta înţelepciunea Avertizare împotriva ispitirii

El principio de la sabiduría es el temor de Jehová; Los insensatos desprecian la sabiduría y la enseñanza. Amonestaciones de la sabiduría

8 A scultă, fiul meu, învăţătura tatălui tău şi nu părăsi îndrumarea mamei tale.

Escucha, hijo mío, la reprensión de tu padre, Y no desprecies la instrucción de tu madre;

9 C ăci ele vor fi o cunună graţioasă pe capul tău şi un colier în jurul gâtului tău.

Porque guirnalda de gracia serán a tu cabeza, Y collares a tu cuello.

10 F iul meu, dacă nişte păcătoşi vor să te ademenească nu te lăsa înduplecat de ei.

Hijo mío, si los perversos intentan seducirte, No consientas.

11 D acă-ţi vor spune: „Vino cu noi! Haidem să stăm la pândă ca să vărsăm sânge, să întindem fără motiv curse celui nevinovat!

Si te dicen: Ven con nosotros; Pongamos asechanzas para derramar sangre, Acechemos sin motivo al inocente;

12 H aidem să-i înghiţim de vii ca Locuinţa Morţilor şi întregi ca pe cei ce se coboară în groapă!

Devorémoslos vivos como el Seol, Y enteros, como los que caen en la fosa;

13 V om câştiga tot felul de lucruri scumpe şi ne vom umple casele cu pradă.

Hallaremos riquezas de toda clase, Llenaremos nuestras casas de botín;

14 P une partea ta cu noi şi vom avea o pungă împreună!“

Echa tu suerte entre nosotros; Tengamos todos una bolsa;

15 F iul meu, să nu mergi împreună cu ei, abate-ţi piciorul de pe căile lor,

Hijo mío, no vayas de camino con ellos. Aparta tu pie de sus veredas,

16 c ăci picioarele lor aleargă spre rău şi se grăbesc să verse sânge.

Porque sus pies corren hacia la maldad, Y van presurosos a derramar sangre.

17 E ste însă atât de zadarnic să se arunce plasa în văzul tuturor păsărilor!

Porque en vano se tenderá la red Ante los ojos mismos de un ave;

18 C ăci aceştia îşi pândesc însăşi viaţa lor, îşi întind curse înseşi sufletelor lor.

Pero ellos su propia sangre ponen en peligro, Y a sus almas tienden lazo.

19 A ceasta este soarta tuturor celor ce umblă după câştig necinstit; el curmă viaţa celor ce şi-l însuşesc. Chemarea înţelepciunii şi consecinţele respingerii ei

Tales son las sendas de todo el que es dado a la codicia, La cual quita la vida a su propio dueño.

20 Î nţelepciunea strigă pe străzi, îşi înalţă glasul în locuri publice,

La sabiduría clama en las calles, Alza su voz en las plazas;

21 s trigă acolo unde e zarva mai mare, la porţile cetăţii îşi rosteşte cuvintele:

Clama en los lugares más concurridos; En las entradas de las puertas de la ciudad pronuncia sus discursos.

22 Nesăbuiţilor, până când veţi iubi prostia? Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura şi vor urî proştii cunoaşterea?

¿Hasta cuándo, oh simples, amaréis la simpleza, Y los insolentes se complacerán en la insolencia, Y los insensatos aborrecerán el conocimiento?

23 D acă v-aţi întoarce la mustrarea mea, aş revărsa duhul meu peste voi şi v-aş dezvălui cuvintele mele.

Volveos a mi reprensión; He aquí yo derramaré mi espíritu sobre vosotros, Y os daré a conocer mis palabras.

24 D ar pentru că mă respingeţi când vă chem, iar când îmi întind mâna, nimeni nu ia seama,

Por cuanto llamé, y no quisisteis oír. Extendí mi mano, y no hubo quien atendiese,

25 p entru că ignoraţi toate sfaturile mele şi nu primiţi mustrările mele,

Sino que desechasteis todo consejo mío Y no aceptasteis mi reprensión,

26 d e aceea şi eu voi râde când vă va lovi dezastrul, îmi voi bate joc de voi când groaza vă va ajunge,

También yo me reiré de vuestra desgracia, Y me burlaré cuando os sobrevenga lo que teméis;

27 c ând spaima vă va cuprinde ca o furtună şi nenorocirea va veni ca o rafală de vânt, când necazul şi suferinţa vă vor copleşi.

Cuando venga de repente lo que os asusta, Y vuestra desgracia llegue como un torbellino; Cuando sobre vosotros vengan la tribulación y la angustia.

28 A tunci mă vor chema dar nu voi răspunde, mă vor căuta dar nu mă vor găsi.

Entonces me llamarán, y no responderé; Me buscarán con afán, y no me hallarán.

29 P entru că au urât cunoştinţa şi n-au ales frica de Domnul,

Por cuanto aborrecieron la sabiduría, Y no escogieron el temor de Jehová,

30 p entru că n-au acceptat sfaturile mele şi au dispreţuit toate mustrările mele,

Ni quisieron mi consejo, Y menospreciaron toda reprensión mía,

31 d e aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor şi se vor sătura cu roada planurilor lor.

Comerán del fruto de su camino, Y se hartarán de sus propios planes.

32 C ăci încăpăţânarea îi ucide pe cei nesăbuiţi şi mulţumirea de sine îi distruge pe cei proşti;

Porque el extravío de los ignorantes los matará, Y la cómoda indolencia de los necios los echará a perder;

33 d ar cel ce mă ascultă va locui în siguranţă, va trăi liniştit, fără să-l apuce groaza de vreun rău.“

Mas el que me escuche, habitará confiadamente Y vivirá tranquilo, sin temor a la desgracia.