1 P roverbele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel,
Proverbios de Salomón, hijo de David, rey de Israel.
2 p entru a cunoaşte înţelepciunea şi învăţătura, pentru a înţelege cuvintele cunoaşterii,
Para aprender sabiduría e instrucción, Para entender los dichos inteligentes,
3 p entru a primi îndrumare în ce priveşte chibzuinţa, dreptatea, judecata şi nepărtinirea
Para recibir el consejo de prudencia, Justicia, juicio y equidad;
4 p entru a da agerime celui neştiutor, iar tânărului – cunoştinţă şi prudenţă,
Para dar sagacidad a los simples, Y a los jóvenes inteligencia y cordura.
5 p entru ca cel înţelept să asculte şi să-şi sporească cunoaşterea, iar cel cu discernământ să primească îndrumare
Oirá el sabio, y aumentará su saber, Y el entendido adquirirá destreza,
6 p entru a înţelege un proverb sau o pildă, pentru a pricepe cuvintele şi ghicitorile înţelepţilor.
Para entender proverbios y refranes, Máximas de sabios, y sus dichos enigmáticos.
7 F rica de Domnul este începutul cunoaşterii, dar nebunii dispreţuiesc înţelepciunea şi disciplinarea. Îndemnuri la a căuta înţelepciunea Avertizare împotriva ispitirii
El principio de la sabiduría es el temor de Jehová; Los insensatos desprecian la sabiduría y la enseñanza. Amonestaciones de la sabiduría
8 A scultă, fiul meu, învăţătura tatălui tău şi nu părăsi îndrumarea mamei tale.
Escucha, hijo mío, la reprensión de tu padre, Y no desprecies la instrucción de tu madre;
9 C ăci ele vor fi o cunună graţioasă pe capul tău şi un colier în jurul gâtului tău.
Porque guirnalda de gracia serán a tu cabeza, Y collares a tu cuello.
10 F iul meu, dacă nişte păcătoşi vor să te ademenească nu te lăsa înduplecat de ei.
Hijo mío, si los perversos intentan seducirte, No consientas.
11 D acă-ţi vor spune: „Vino cu noi! Haidem să stăm la pândă ca să vărsăm sânge, să întindem fără motiv curse celui nevinovat!
Si te dicen: Ven con nosotros; Pongamos asechanzas para derramar sangre, Acechemos sin motivo al inocente;
12 H aidem să-i înghiţim de vii ca Locuinţa Morţilor şi întregi ca pe cei ce se coboară în groapă!
Devorémoslos vivos como el Seol, Y enteros, como los que caen en la fosa;
13 V om câştiga tot felul de lucruri scumpe şi ne vom umple casele cu pradă.
Hallaremos riquezas de toda clase, Llenaremos nuestras casas de botín;
14 P une partea ta cu noi şi vom avea o pungă împreună!“
Echa tu suerte entre nosotros; Tengamos todos una bolsa;
15 F iul meu, să nu mergi împreună cu ei, abate-ţi piciorul de pe căile lor,
Hijo mío, no vayas de camino con ellos. Aparta tu pie de sus veredas,
16 c ăci picioarele lor aleargă spre rău şi se grăbesc să verse sânge.
Porque sus pies corren hacia la maldad, Y van presurosos a derramar sangre.
17 E ste însă atât de zadarnic să se arunce plasa în văzul tuturor păsărilor!
Porque en vano se tenderá la red Ante los ojos mismos de un ave;
18 C ăci aceştia îşi pândesc însăşi viaţa lor, îşi întind curse înseşi sufletelor lor.
Pero ellos su propia sangre ponen en peligro, Y a sus almas tienden lazo.
19 A ceasta este soarta tuturor celor ce umblă după câştig necinstit; el curmă viaţa celor ce şi-l însuşesc. Chemarea înţelepciunii şi consecinţele respingerii ei
Tales son las sendas de todo el que es dado a la codicia, La cual quita la vida a su propio dueño.
20 Î nţelepciunea strigă pe străzi, îşi înalţă glasul în locuri publice,
La sabiduría clama en las calles, Alza su voz en las plazas;
21 s trigă acolo unde e zarva mai mare, la porţile cetăţii îşi rosteşte cuvintele:
Clama en los lugares más concurridos; En las entradas de las puertas de la ciudad pronuncia sus discursos.
22 „ Nesăbuiţilor, până când veţi iubi prostia? Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura şi vor urî proştii cunoaşterea?
¿Hasta cuándo, oh simples, amaréis la simpleza, Y los insolentes se complacerán en la insolencia, Y los insensatos aborrecerán el conocimiento?
23 D acă v-aţi întoarce la mustrarea mea, aş revărsa duhul meu peste voi şi v-aş dezvălui cuvintele mele.
Volveos a mi reprensión; He aquí yo derramaré mi espíritu sobre vosotros, Y os daré a conocer mis palabras.
24 D ar pentru că mă respingeţi când vă chem, iar când îmi întind mâna, nimeni nu ia seama,
Por cuanto llamé, y no quisisteis oír. Extendí mi mano, y no hubo quien atendiese,
25 p entru că ignoraţi toate sfaturile mele şi nu primiţi mustrările mele,
Sino que desechasteis todo consejo mío Y no aceptasteis mi reprensión,
26 d e aceea şi eu voi râde când vă va lovi dezastrul, îmi voi bate joc de voi când groaza vă va ajunge,
También yo me reiré de vuestra desgracia, Y me burlaré cuando os sobrevenga lo que teméis;
27 c ând spaima vă va cuprinde ca o furtună şi nenorocirea va veni ca o rafală de vânt, când necazul şi suferinţa vă vor copleşi.
Cuando venga de repente lo que os asusta, Y vuestra desgracia llegue como un torbellino; Cuando sobre vosotros vengan la tribulación y la angustia.
28 A tunci mă vor chema dar nu voi răspunde, mă vor căuta dar nu mă vor găsi.
Entonces me llamarán, y no responderé; Me buscarán con afán, y no me hallarán.
29 P entru că au urât cunoştinţa şi n-au ales frica de Domnul,
Por cuanto aborrecieron la sabiduría, Y no escogieron el temor de Jehová,
30 p entru că n-au acceptat sfaturile mele şi au dispreţuit toate mustrările mele,
Ni quisieron mi consejo, Y menospreciaron toda reprensión mía,
31 d e aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor şi se vor sătura cu roada planurilor lor.
Comerán del fruto de su camino, Y se hartarán de sus propios planes.
32 C ăci încăpăţânarea îi ucide pe cei nesăbuiţi şi mulţumirea de sine îi distruge pe cei proşti;
Porque el extravío de los ignorantes los matará, Y la cómoda indolencia de los necios los echará a perder;
33 d ar cel ce mă ascultă va locui în siguranţă, va trăi liniştit, fără să-l apuce groaza de vreun rău.“
Mas el que me escuche, habitará confiadamente Y vivirá tranquilo, sin temor a la desgracia.