1 G lasul meu s-a înălţat către Dumnezeu; am strigat cu glasul meu către Dumnezeu şi El m-a ascultat.

2 Î n ziua necazului meu L-am căutat pe Stăpân. Noaptea îmi ţineam întinsă mâna în rugăciune, iar sufletul meu refuza să fie mângâiat.

3 M i-am adus aminte de Dumnezeu şi am oftat, am cugetat şi duhul mi-a căzut în leşin. Sela

4 T u ai păstrat lumina ochilor mei, chiar dacă am fost atât de răvăşit, încât nici nu puteam să mai vorbesc.

5 M i-am adus aminte de zilele de odinioară, de anii de demult;

6 m i-am amintit de cântecele mele din timpul nopţii. Am cugetat în inima mea, m-am întrebat în duhul meu:

7 „ Oare Stăpânul leapădă pentru totdeauna? Să nu mai fie niciodată binevoitor?

8 O are Şi-a oprit îndurarea pe vecie? A pus El oare capăt promisiunii Lui din neam în neam?

9 O are a uitat Dumnezeu de îndurare? În mânia Lui, Şi-a retras El oare mila?“ Sela

10 A tunci am zis: „Ceea ce mă face să sufăr este că dreapta Celui Preaînalt s-a schimbat.“

11 D ar îmi voi aminti lucrările Domnului; da, îmi voi aduce aminte de minunile Tale de odinioară!

12 V oi cugeta la toate faptele Tale, mă voi gândi la minunile Tale.

13 D umnezeule, calea Ta este sfântă! Care zeu este atât de mare ca Dumnezeu ?

14 T u eşti Dumnezeul înfăptuitor de minuni! Tu Ţi-ai descoperit puterea popoarelor!

15 C u braţul Tău Ţi-ai răscumpărat poporul, pe fiii lui Iacov şi ai lui Iosif. Sela

16 C ând Te-au văzut apele, Dumnezeule, când Te-au văzut apele, s-au învolburat, iar adâncurile s-au cutremurat.

17 N orii au revărsat apa, tunetul a bubuit în cer, iar săgeţile Tale s-au împrăştiat în toate părţile.

18 B ubuitul tunetului Tău trecea prin vijelie, iar fulgerele luminau lumea; pământul s-a clătinat şi s-a zguduit.

19 C alea Ta a trecut prin mare, iar cărarea Ta – prin ape mari, şi nu Ţi s-au mai cunoscut urmele.

20 Ţ i-ai condus poporul ca pe o turmă, prin mâna lui Moise şi a lui Aaron.