1 T oţi cei din adunarea lor s-au ridicat şi L-au dus pe Isus la Pilat.

2 E i au început să-L acuze zicând: „Pe Acesta L-am găsit pervertindu-ne neamul, interzicând a se da tribut Cezarului şi zicând despre Sine că este Cristos, un Împărat!“

3 P ilat L-a întrebat: – Eşti Tu Împăratul iudeilor? Isus i-a răspuns: – Este aşa cum spui.

4 P ilat le-a zis conducătorilor preoţilor şi mulţimilor: – Eu nu găsesc nimic vinovat în Omul Acesta!

5 D ar ei au insistat şi au zis: – Întărâtă poporul, dând învăţătură prin toată Iudeea, din Galileea, de unde a început, şi până aici!

6 C ând a auzit acest lucru, Pilat a întrebat dacă Omul este galileean

7 ş i, aflând că este sub autoritatea lui Irod, L-a trimis la Irod, care se afla şi el în Ierusalim în zilele acelea.

8 I rod s-a bucurat foarte mult când L-a văzut pe Isus, pentru că de multă vreme dorea să-L vadă, din pricina a ceea ce auzise despre El, şi spera să-L vadă înfăptuind vreun semn.

9 I -a pus multe întrebări, dar Isus nu i-a răspuns nimic.

10 C onducătorii preoţilor şi cărturarii stăteau acolo, acuzându-L cu vehemenţă.

11 I rod împreună cu soldaţii lui L-au tratat cu dispreţ şi, după ce şi-au bătut joc de El, L-au îmbrăcat într-o haină strălucitoare şi L-au trimis înapoi la Pilat.

12 Î n ziua aceea, Irod şi Pilat s-au împrietenit unul cu altul, căci înainte fuseseră în duşmănie unul faţă de celălalt.

13 P ilat i-a chemat laolaltă pe conducătorii preoţilor, pe conducători şi pe popor

14 ş i le-a zis: – Mi L-aţi adus pe Omul Acesta, ca pe Unul Care duce în rătăcire poporul. Şi iată că eu L-am cercetat înaintea voastră, dar n-am găsit în Omul Acesta nici un lucru de care să fie vinovat, aşa cum L-aţi acuzat voi.

15 Ş i nici Irod nu L-a găsit vinovat, pentru că ni L-a trimis înapoi. Iată deci că n-a făcut nimic vrednic de moarte.

16 A şadar, după ce-L voi pedepsi, Îl voi elibera!

17 ( El trebuia să le elibereze pe cineva cu ocazia sărbătorii.)

18 Î nsă ei au strigat cu toţii: – La o parte cu Acesta! Eliberează-ni-l pe Baraba!

19 A cesta fusese aruncat în închisoare pentru o răscoală care avusese loc în cetate şi pentru crimă.

20 P ilat le-a vorbit din nou, vrând să-L elibereze pe Isus,

21 î nsă ei strigau: – Răstigneşte-L! Răstigneşte-L!

22 E l le-a zis a treia oară: – Dar ce rău a făcut Acesta? Eu n-am găsit în El nici un lucru vrednic de moarte! Aşadar, după ce-L voi pedepsi, Îl voi elibera!

23 D ar ei au continuat să strige tot mai tare şi să-i ceară să fie răstignit. Şi strigătele lor (şi ale conducătorilor preoţilor) au biruit.

24 P ilat a decis să li se îndeplinească cererea.

25 L -a eliberat, aşa cum cereau ei, pe cel care fusese aruncat în închisoare pentru răscoală şi crimă, iar pe Isus L-a dat pe mâna lor, ca să-i facă după cum doresc. Răstignirea

26 Î n timp ce-L duceau de-acolo, l-au apucat pe Simon, un om din Cirena, care venea de la câmp, şi i-au pus crucea în spinare ca s-o ducă după Isus.

27 P e Isus Îl urma o mare mulţime de oameni, printre care şi nişte femei care se băteau în piept şi-L jeleau.

28 D ar Isus S-a întors către ele şi le-a zis: „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeţi pe Mine, ci plângeţi-vă pe voi şi pe copiii voştri!

29 C ăci iată, vin zile în care se va spune: «Ferice de cele sterpe, de pântecele care n-au născut şi de sânii care n-au alăptat!»

30 A tunci vor începe să zică munţilor: «Cădeţi peste noi!» şi dealurilor: «Acoperiţi-ne!»

31 C ăci dacă i se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va întâmpla cu cel uscat?!“

32 A u fost aduşi şi doi răufăcători ca să fie executaţi împreună cu El.

33 C ând au ajuns în locul numit „Craniul“, i-au răstignit acolo pe Isus şi pe răufăcători, unul la dreapta şi unul la stânga.

34 ( Isus zicea: „Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac!“) Au tras la sorţi ca să-şi împartă hainele Lui între ei.

35 P oporul stătea acolo şi se uita. Conducătorii îşi băteau joc de El, zicând: „Pe alţii i-a salvat; să Se salveze şi pe Sine dacă este Cristosul lui Dumnezeu, Alesul!“

36 S oldaţii, de asemenea, îşi băteau joc de El; ei veneau, Îi ofereau vin acru

37 ş i ziceau: „Dacă Tu eşti Împăratul iudeilor, salvează-Te pe Tine Însuţi!“

38 D easupra Lui era o inscripţie (cu litere greceşti, latineşti şi aramaice): „Acesta este Împăratul iudeilor.“

39 U nul dintre răufăcătorii care fuseseră răstigniţi Îl insulta zicând: „Nu eşti Tu Cristosul? Salvează-Te pe Tine şi salvează-ne şi pe noi!“

40 C elălalt însă l-a mustrat zicând: „Nu te temi de Dumnezeu, tu, care eşti sub aceeaşi sentinţă?

41 P entru noi, într-adevăr, este drept, căci noi primim ceea ce merităm pentru ce-am săvârşit, dar Acesta n-a săvârşit nimic rău!“

42 A poi a zis: – Isuse, adu-Ţi aminte de mine când vii în Împărăţia Ta!

43 I sus i-a răspuns: – Adevărat îţi spun, astăzi vei fi cu Mine în Rai! Moartea lui Isus

44 E ra deja cam pe la ceasul al şaselea. Şi s-a făcut întuneric peste toată ţara până pe la ceasul al nouălea.

45 S oarele s-a întunecat, iar draperia Templului a fost despicată la mijloc.

46 I sus a strigat cu glas tare: „Tată, în mâinile Tale Îmi încredinţez duhul!“ Şi spunând aceasta, Şi-a dat suflarea.

47 C ând centurionul a văzut ce se întâmplase, L-a slăvit pe Dumnezeu şi a zis: „Într-adevăr Omul Acesta era un Om drept!“

48 T oate mulţimile care se adunaseră în faţa acestei privelişti, văzând ce se întâmplă, s-au întors bătându-şi piepturile.

49 T oţi cunoscuţii Lui, inclusiv femeile care-L însoţiseră din Galileea, stăteau la distanţă şi se uitau la aceste lucruri. Înmormântarea lui Isus

50 Ş i iată că era un om pe nume Iosif, un sfetnic în Sinedriu, om bun şi drept,

51 c are nu fusese de acord cu planul şi acţiunea lor. Era din Arimateea, o cetate a iudeilor, şi aştepta şi el Împărăţia lui Dumnezeu.

52 A cesta a venit la Pilat şi i-a cerut trupul lui Isus.

53 D upă ce I-a dat jos trupul, L-a înfăşurat într-o pânză de in şi L-a pus într-un mormânt săpat în stâncă, în care nu mai fusese pus nimeni.

54 E ra Ziua Pregătirii şi începea Sabatul.

55 F emeile, cele care veniseră împreună cu El din Galileea, s-au luat după Iosif şi au văzut mormântul şi cum a fost pus trupul lui Isus.

56 E le s-au întors şi au pregătit miresme şi uleiuri aromate. Apoi, în ziua de Sabat, s-au odihnit, potrivit poruncii.