1 E taea ranei a Rewiatana te kukume mai e koe ki te matau? te pehi ranei i tona arero ki te aho?

Poţi tu prinde leviatanul cu undiţa sau îi poţi lega limba cu o funie?

2 E whakanohoia ranei e koe he aho ki tona ihu? E pokaia ranei e koe tona kauae ki te matau?

Poţi să-i treci o funie prin nări sau să-i străpungi falca cu un cârlig?

3 E maha ranei ana inoi ki a koe? E korero ngawari ranei ia ki a koe?

Îţi va face el multe rugăminţi, îţi va vorbi el cu glas dulce?

4 E whakarite kawenata ranei ia ki a koe? e riro ai ia i a koe hei pononga oti tonu mai?

Va încheia un legământ cu tine, ca să te slujească întotdeauna?

5 K a rite ranei ia ki te manu hei mea takaro mau? E herea ranei ia e koe hei mea ma au kotiro?

Te vei juca tu cu el precum cu o pasăre sau îi vei pune lesă ca să-l ai pentru fetele tale?

6 E waiho ranei ia hei taonga hokohoko ma nga ropu tangata hi ika? E wehewehea atu ranei ma nga kaihokohoko?

Fac negustorii comerţ cu el? Este împărţit el între comercianţi?

7 E kapi ranei tona kiri i o tao? tona pane i nga wero ika?

Îi vei acoperi pielea cu harpoane sau capul cu căngi?

8 K ia pa tou ringa ki a ia; maharatia te whawhai, a kei pena a mua.

Dacă vei pune mâna pe el, îţi vei aduce aminte de luptă şi nu o vei mai face a doua oară!

9 N ana, he hori kau te manako ki a ia: e kore ranei tetahi e hinga noa ki te kite kau atu i a ia?

Orice speranţă de a-l prinde e o înşelătorie. Numai când îl vezi, eşti deja îngrozit!

10 K ahore he tangata e maia rawa hei whakaoho i a ia: na ko wai e tu ki toku aroaro?

Nimeni nu are curajul să-l întărâte. Cine atunci Mi s-ar putea împotrivi?

11 K o wai te tangata nana te mea kua takoto wawe ki ahau, e whakautu ai ahau ki a ia? Ahakoa he aha te mea i raro i nga rangi, puta noa, naku katoa.

Cine Mi-a dat vreodată ceva, ca Eu să trebuiască să-i dau înapoi? Totul de sub ceruri Îmi aparţine.

12 E kore e huna e ahau te korero mo ona wahi, mo tona kaha, mo te ataahua hoki o tona hanganga.

Nu voi înceta să vorbesc despre mădularele lui, despre puterea lui cea mare sau despre minunata lui întocmire.

13 M a wai e tihore a waho o tona kakahu? Ko wai e tae ki tana paraire rererua?

Cine-i poate scoate haina? Cine poate pătrunde între fălcile lui ?

14 M a wai e whakatuwhera nga tatau o tona mata? He wehi kei ona niho a taka noa.

Cine ar îndrăzni să deschidă poarta gurii sale? Dinţii ce o înconjoară sunt de temut.

15 K o tana e whakamanamana ai ko ona unahi pakari; tutaki rawa pera i te hiri piri tonu.

Spatele lui e făcut din şiruri de scuturi, legate strâns împreună;

16 N a, i te tata tonu o tetahi ki tetahi, e kore te hau e puta i waenga.

fiecare e aşa apropiat de celălalt, încât nici aerul nu poate trece printre ele.

17 P iri tonu ratou ki a ratou ano; mau tonu, e kore ano e taea te wehe.

Sunt unite unele cu altele, se ţin împreună şi nu pot fi despărţite.

18 K a tihe ia, ka kowha mai te marama; a ko te rite i ona kanohi kei nga kamo o te ata.

Strănuturile lui fac să strălucească lumina, ochii lui sunt ca pleoapele zorilor.

19 E puta ana mai i tona mangai he rama mura, mokowhiti ana nga koraahi.

Din gura lui ies torţe aprinse; el scapără scântei de foc.

20 P uta ana te paowa i ona pongaponga, me te mea no te kohua e koropupu ana, no te otaota e kaia ana.

Din nările lui iese fum, ca dintr-un vas care fierbe pe un foc de uscături.

21 N giha ana nga waro i tona ha, rere atu ana te mura i tona mangai.

Suflarea lui aprinde cărbunii şi gura lui aruncă flăcări.

22 K ei tona kaki te kaha e noho ana, e tuapa ana te pawera i tona aroaro.

În grumaz îi stă puterea şi înaintea lui merge groaza.

23 K o ona kikokiko tawerewere piri tonu: maro tonu ki runga ki a ia; e kore e taea te whakakorikori.

Straturile cărnii sale se ţin împreună, sunt ca turnate pe el, de neclintit.

24 P akari tonu tona ngakau ano he kamaka; ae ra, maro tonu ano ko to raro kohatu huri..

Pieptul îi este tare ca piatra, tare ca piatra de moară de dedesubt.

25 K a whakarewa ia i a ia ki runga, ka wehi nga tangata nunui: na te pororaru ka porangi noa iho ratou.

Când el se ridică, cei puternici tremură; groaza lui îi pune pe fugă.

26 K i te whai tetahi i a ia ki te hoari, e kore e taea; ahakoa e te tao, e te pere, e te koikoi ranei.

Deşi sabia îl atinge, nu îi face nimic, la fel nici suliţa, săgeata sau lancea.

27 K i tona whakaaro he kakau witi te rino, he rakau popopopo te parahi.

Pentru el fierul e ca paiul şi bronzul ca lemnul putred.

28 E kore ia e tahuti i te pere: ki a ia ka meinga noatia nga kohatu o te kotaha hei papapa.

Săgeata nu-l pune pe fugă, pietrele aruncate cu praştia sunt ca pleava,

29 K iia ake e ia nga patu hei papapa: e kataina ana e ia te huhu o te tao.

buzduganul e pentru el ca un pai; râde la şuieratul suliţei.

30 K o raro ona e rite ana ki te kohatu koikoi: e wharikitia ana e ia a runga o te paru ano he patunga witi.

Dedesubtul lui arată ca un strat de cioburi ascuţite; lasă în noroi o urmă ca o grapă trasă.

31 E meinga ana e ia te rire kia koropupu ano he kohua, me te moana kia rite ki te hinu.

Face adâncul să fiarbă ca un cazan, face marea să clocotească ca un vas cu untdelemn.

32 E hangaia ana e ia he huarahi kia marama i muri i a ia; tera e maharatia he hina te moana.

Lasă o urmă luminoasă după el, de parcă adâncul ar avea plete albe.

33 I te whenua nei kahore he mea hei rite mona, he mea i hanga nei kahore ona wehi.

Nu este nimic pe pământ ca el, este făcut să fie fără frică.

34 E titiro ana ia ki nga mea tiketike katoa: he kingi ia mo nga tama katoa a te whakapehapeha.

Priveşte cu dispreţ tot ce este înălţat, este împărat peste tot ce este mândru.“