1 N a e whitu tekau nga tama a Ahapa i Hamaria. Na ka tuhituhi pukapuka a Iehu, a unga ana e ia kia kawea ki Hamaria ki nga rangatira o Ietereere, ara ki nga kaumatua, a ki nga tangata nana i atawhai nga tama a Ahapa; i mea ia,

În Samaria erau şaptezeci dintre urmaşii lui Ahab. Iehu a scris scrisori şi le-a trimis în Samaria, conducătorilor lui Izreel, celor din sfatul bătrânilor şi îngrijitorilor urmaşilor lui Ahab, zicându-le:

2 N a aianei, i te taenga atu ano o tenei pukapuka ki a koutou, i te mea kei a koutou na nga tama a to tatou ariki, a kei a koutou nga hariata me nga hoiho, me te pa kua oti te taiepa, me nga mea whawhai;

„De îndată ce va ajunge scrisoarea aceasta la voi – pentru că urmaşii stăpânului vostru sunt la voi şi aveţi care şi cai, o cetate fortificată şi arme –

3 T irohia e koutou te tangata pai, te tangata tika rawa o nga tama a to koutu ariki, ka whakanoho i a ia ki te torona o tona papa, ka whawhai mo te whare o to koutou ariki.

alegeţi-l pe cel mai bun şi mai vrednic dintre urmaşii stăpânului vostru, puneţi-l pe tronul tatălui său şi luptaţi pentru dinastia stăpânului vostru.“

4 O tiia i tino nui to ratou wehi, i mea hoki, Nana, kihai nga kingi tokorua ra i tu ki tona aroaro; na me pehea tatou ka tu ai?

Ei însă s-au temut foarte tare şi au zis: „Dacă doi regi n-au putut să-i stea împotrivă, cum vom putea să-i stăm noi împotrivă?“

5 N a ka unga tangata te rangatira o te whare, me te rangatira o te pa, nga kaumatua hoki, me te hunga nana i atawahi nga tamariki, ki a Iehu, hei mea, Ko matou nga mea katoa e whakahaua mai e koe; e kore matou e whakakingi i tetahi: mau e mea ta to u kanohi i whakapai ai.

Administratorul palatului împreună cu mai marele cetăţii, cei din sfatul bătrânilor şi îngrijitorii i-au trimis lui Iehu următorul mesaj: „Noi suntem slujitorii tăi şi vom face tot ce ne vei spune. Nu vom pune pe nimeni rege. Prin urmare, fă ce crezi de cuviinţă.“

6 N a ka tuhituhi pukapuka ano ia ki a ratou, ka mea, Ki te mea kei ahau koutou, a ka rongo koutou ki toku reo, tangohia nga upoko o aua tangata, o nga tama a to koutou ariki, ka haere mai ki ahau ki Ietereere i tenei takiwa apopo. Na, ko nga tama a te kingi, ko tona whitu tekau tangata, i nga tangata nunui o te pa, nana ra ratou i whakatuputupu.

Iehu le-a scris o a doua scrisoare, spunându-le: „Dacă sunteţi de partea mea şi dacă vreţi să mă ascultaţi, luaţi capetele urmaşilor stăpânului vostru şi veniţi la mine în Izreel mâine, pe vremea aceasta.“ Cei şaptezeci de urmaşi ai regelui erau în grija mai marilor cetăţii, care-i crescuseră.

7 N a, i te taenga o taua pukapuka ki a ratou, ka mau ratou ki nga tama a te kingi, a patua iho, ara te whitu tekau tangata, whaowhina ano o ratou upoko ki te kete, a tukua ana ratou ki a ia ki Ietereere.

Când a ajuns scrisoarea la ei, i-au luat pe cei şaptezeci de urmaşi ai regelui, i-au înjunghiat, le-au pus capetele în coşuri şi i le-au trimis lui Iehu, la Izreel.

8 N a ka tae mai tetahi karere, ka korero kia i ai, Kua kawea mai e ratou nga upoko o nga tama a te kingi. Ano ra ko ia, Whakatakotoria kia rua nga puranga i te tomokanga o te kuwaha, a te ata ra ano.

Mesagerul a venit şi l-a înştiinţat pe Iehu, spunându-i: – Au adus capetele fiilor regelui. – Faceţi cu ele două grămezi la intrarea porţii şi lăsaţi-le acolo până dimineaţă, le-a zis Iehu.

9 N a i te ata ka puta ia ki waho, ka tu, ka korero ki te iwi katoa, He tika koutou: nana, i whakatupu ahau i te he mo toku ariki, a patua iho ia e ahau: engari na wai enei katoa i whakamate?

Dimineaţa, el a ieşit, a stat înaintea întregului popor şi a zis: „Voi sunteţi fără vină! Iată că eu am uneltit împotriva stăpânului meu şi l-am ucis, dar pe toţi aceştia cine i-a omorât?

10 N a kia mohio, e kore e taka ki te whenua tetahi wahi o te kupu a Ihowa, i korero ai a Ihowa mo te whare o Ahapa: kua tutuki hoki i a Ihowa tana i korero ai, na tana pononga na Iraia.

Să ştiţi acum că nimic din Cuvântul Domnului, pe care Domnul l-a rostit împotriva familiei lui Ahab, nu va rămâne neîmplinit. Domnul a făcut ce a spus prin robul Său Ilie.“

11 H eoi patua ana e Iehu nga morehu katoa o te whare o Ahapa i Ietereere, ana tangata rarahi, ona hoa i matatau ai ia, me ana tohunga; a kore noa iho tetahi morehu ona i waiho e ia.

Iehu a ucis tot ce a rămas din familia lui Ahab în Izreel, pe toţi demnitarii lui, pe prietenii şi pe preoţii lui, astfel încât n-a mai rămas nici un supravieţuitor.

12 N a whakatika ana ia, turia atu ana, a haere ana ki Hamaria. A i a ia i te whare kutikuti o nga hepara i te ara,

Apoi s-a ridicat, a ieşit şi a plecat spre Samaria. Pe drum, când a ajuns la Bet-Ekedul Păstorilor,

13 K a tutaki a Iehu ki nga teina o Ahatia kingi o Hura, a ka mea, Ko wai koutou? Ano ra ko ratou, He teina matou no Ahatia: a e haere ana matou ki raro, ki te oha ki nga tama a te kingi, ki nga tama hoki a te kuini.

Iehu a întâlnit nişte rude ale lui Ahazia, regele lui Iuda. El a întrebat: – Cine sunteţi voi? – Noi suntem rudele lui Ahazia şi ne ducem să-i salutăm pe urmaşii regelui şi pe urmaşii reginei, i-au răspuns ei.

14 A no ra ko ia, Hopukia oratia ratou. Na hopukia oratia ana e ratou, a patua iho ki te rua i te whare kutikuti hipi, tona wha tekau ma rua tangata; kihai hoki tetahi o ratou i waiho e ia.

– Prindeţi-i vii! a poruncit Iehu. Ei i-au prins vii şi i-au înjunghiat lângă fântâna Bet-Ekedului. Erau în număr de patruzeci şi doi şi n-a cruţat pe nici unul.

15 N a, i tona haerenga atu i reira, ka tupono ia ki a Ionarapa, ki te tama a Rekapa, e haere ana mai ki te whakatau i a ia: heoi ka oha ki a ia, ka mea ki a ia, Kei te tika ranei tou ngakau, kei te rite ranei ki toku ngakau e mea nei ki tou ngakau? Ano ra ko Ionarapa, Kei te pena. Ki te mea ko te tikanga tena, homai tou ringa ki ahau. Na hoatu ana e ia tona ringa; a ka meinga e tera kia eke ki a ia ki runga ki te hariata.

După ce a plecat de acolo, s-a întâlnit cu Iehonadab, fiul lui Recab, care venea să-l întâlnească. Iehu l-a binecuvântat şi i-a zis: – Inima ta este tot atât de sinceră cum este şi inima mea faţă de tine? – Este! i-a răspuns Iehonadab. – Dacă este aşa, a zis Iehu, dă-mi mâna. Iehonadab i-a dat mâna şi Iehu l-a suit în car.

16 N a ka mea tera, Haere mai taua, kia kite ai koe i toku ngakau nui ki a Ihowa. Heoi ka meinga ia kia rere i runga i tona hariata.

În timp ce îl urca în carul lui, Iehu i-a zis: – Vino cu mine şi vei vedea râvna mea pentru Domnul.

17 A , i tona taenga ki Hamaria, patua iho e ia te hunga katoa o Ahapa i mahue ki Hamaria, a poto noa ia i a ia; peratia ana me ta Ihowa kupu i korero ai ki a Iraia.

Când a ajuns Iehu în Samaria, i-a ucis pe toţi aceia care îi rămăseseră lui Ahab în Samaria, nimicindu-i după cuvântul pe care-l profeţise Domnul prin Ilie. Slujitorii lui Baal ucişi de Iehu

18 N a ka huihuia te iwi katoa e Iehu, ka mea ia ki a ratou, He iti ta Ahapa mahi ki a Paara; ka nui atu ia ta Iehu mahi ki a ia.

Apoi Iehu a strâns tot poporul şi le-a zis: „Ahab i-a slujit puţin lui Baal. Iehu însă îi va sluji mult!

19 N a karangatia aianei ki ahau nga poropiti katoa a Paara, ana tangata katoa, me ana tohunga katoa; kei ngaro tetahi: he whakahere nui hoki taku ki a Paara; ko te tangata e ngaro atu ana, e kore e ora. Otiia he mahi murere ta Iehu, kia whakangarom ia ai e ia nga tangata a Paara.

Chemaţi-i la mine pe toţi profeţii lui Baal, pe toţi cei ce-l slujesc şi pe toţi preoţii lui. Aveţi grijă să nu lipsească nici unul, pentru că doresc să aduc o mare jertfă lui Baal. Toţi cei ce vor lipsi vor muri.“ Însă Iehu lucra cu viclenie, cu scopul de a-i ucide pe toţi slujitorii lui Baal.

20 N a ka mea a Iehu, Whakatapua he huihui nui ki a Paara. Na karangatia ana e ratou.

„Aşadar, vestiţi o adunare în cinstea lui Baal!“ a continuat Iehu. Şi ei au vestit-o.

21 N a ka unga tangata a Iehu puta noa i a Iharaira: a haere katoa mai ana nga tangata a Paara, kihai tetahi tangata i mahue, i kore te haere mai. Na haere ana ratou ki te whare o Paara, a kiki ana te whare o Paara i tetahi pito ki tetahi.

Iehu a trimis veste prin tot Israelul şi au venit toţi slujitorii lui Baal, aşa încât n-a rămas nici unul care să nu fi venit. Au intrat în templul lui Baal, până când templul lui Baal s-a umplut de la un capăt la celălalt.

22 N a ka mea atu ia ki te kaitiaki kakahu, Mauria mai he kakahu mo nga tangata katoa a Paara. Na mauria ana mai e ia he kakahu mo ratou.

Apoi Iehu i-a zis celui ce păzea veşmintele: „Adu veşminte pentru toţi slujitorii lui Baal!“ Şi el a adus veşminte tuturor.

23 N a haere ana a Iehu raua ko Ionarapa tama a Rekapa ki te whare o Paara; a ka mea atu ia ki nga tangata a Paara, Rapua, tirohia, kei noho ki konei ki a koutou tetahi o nga tangata a Ihowa, engari ko nga tangata anake a Paara.

Iehu şi Iehonadab, fiul lui Recab, au intrat în templul lui Baal. Ei au spus slujitorilor lui Baal: „Uitaţi-vă împrejur şi vedeţi ca nu cumva să fie printre voi vreun slujitor al Domnului, ci doar slujitorii lui Baal.“

24 N a haere ana ratou ki te mea i nga whakahere, i nga tahunga tinana. Na, tera kua whakaritea e Iehu ki waho etahi tangata mana, e waru tekau, a i mea ia, Ki te puta tetahi o nga tangata i kawea mai nei e ahau ki o koutou ringa, ko te tangata nana ia i tuku, ko tona matenga hei utu mo to tera matenga.

Aşadar, ei au intrat în templu ca să aducă jertfe şi arderi de tot. Însă Iehu pusese afară optzeci de oameni cărora le spusese: „Cine va lăsa să scape pe vreunul dintre aceia pe care îi dau în mâinile voastre, va plăti cu propria viaţă pentru viaţa omului aceluia.“

25 N a, i te mutunga o tana whakahere i te tahunga tinana, ka mea a Iehu ki nga kaitiaki ratou ko nga rangatira, Haere ki roto, patua ratou; kei puta tetahi ki waho. Na patu iho e ratou ki te mata o te hoari; a maka ana ratou e nga kaitiaki ratou ko nga rangatira ki waho, a haere ana ratou ki te pa o te whare o Paara.

De îndată ce a isprăvit de adus arderile de tot, Iehu a poruncit gărzilor şi ofiţerilor: „Intraţi şi ucideţi-i fără să lăsaţi să vă scape vreunul!“ După ce i-au omorât cu sabia, gărzile şi ofiţerii i-au aruncat afară din templu.“ Apoi s-au dus până în sanctuarul templului lui Baal,

26 N a whakaputaina ana e ratou nga whakapakoko o te whare o Paara, a tahuna ana ki te ahi.

au scos afară stâlpul sacru din templul lui Baal şi l-au ars.

27 I wahia hoki e ratou te whakapakoko o Paara, i wahia ano te whare o Paara, a meinga ana hei whare paru a tae noa ki tenei ra.

Au dărâmat atât stâlpul lui Baal, cât şi templul lui Baal, folosindu-l apoi ca latrină până în ziua de azi.

28 K o te whakamotitanga tenei a Iehu i a Paara i roto i a Iharaira.

Astfel a nimicit Iehu închinarea la Baal din Israel.

29 K o nga hara ia o Ieropoama tama a Nepata i hara ai a Iharaira, kihai era i mahue i a Iehu te whai, ara nga kuao kau koura i Peteere, i Rana.

Dar Iehu nu a renunţat la păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, cel care l-a făcut pe Israel să păcătuiască, şi anume la închinarea înaintea viţeilor de aur din Betel şi Dan.

30 N a ka mea a Ihowa ki a Iehu, Kua pai nei tau, kua mahia e koe te tika ki toku aroaro, a kua meatia e koe ki te whare o Ahapa rite tonu ki nga mea katoa i toku ngakau, na e wha nga whakatupuranga o au tama e noho ki te torona o Iharaira.

Domnul i-a zis lui Iehu: „Pentru că ai făcut bine, îndeplinind ce este drept înaintea Mea, şi ai făcut familiei lui Ahab tot ce era după voia Mea, urmaşii tăi vor domni peste Israel până la a patra generaţie.“

31 O tiia kihai a Iehu i aro nui ki te haere i runga i te ture a Ihowa, a te Atua o Iharaira, kihai i mahue i a ia nga hara o Ieropoama i hara ai a Iharaira.

Totuşi Iehu nu a vegheat să păzească Legea Domnului, Dumnezeul lui Israel, din toată inima lui. El nu a renunţat la păcatele lui Ieroboam, care l-a făcut pe Israel să păcătuiască.

32 I aua ra ka timata a Ihowa te tapahi i nga taha o Iharaira: i patua hoki ratou e Hataere i nga rohe katoa o Iharaira;

În acele zile Domnul a început să reducă teritoriul Israelului. Hazael i-a învins pe israeliţi prin toate teritoriile din ţară:

33 I Horano atu whaka te rawhiti, ko te whenua katoa o Kireara, ko nga Kari, ko nga Reupeni, ko nga Manahi; i Aroere atu, i te awa o Aranono, ara a Kireara, a Pahana.

de la Iordan, spre răsărit, toată ţara Ghiladului, şi anume teritoriul lui Gad, al lui Ruben şi al lui Manase; apoi de la Aroer, care este lângă uedul Arnon, până la Ghilad şi Başan.

34 N a, ko era atu meatanga a Iehu me ana mahi katoa, me ana mahi toa katoa, kahore ianei i tuhituhia ki te pukapuka o nga meatanga o nga ra o nga kingi o Iharaira?

Celelalte fapte ale lui Iehu, tot ce a făcut el şi toate isprăvile lui, nu sunt scrise oare în „Cartea cronicilor regilor lui Israel“?

35 N a ka moe a Iehu ki ona matua, a tanumia iho ki Hamaria. A ko tana tama, ko Iehoahata te kingi i muri i a ia.

Iehu s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat în Samaria, iar în locul său a domnit fiul său, Iehoahaz.

36 A ko nga ra i kingi ai a Iehu ki a Iharaira i Hamaria e rua tekau ma waru nga tau.

Iehu a domnit peste Israel, în Samaria, timp de douăzeci şi opt de ani.