1 N a, whakarongo mai ra inaianei, e Iharaira, ki nga tikanga, ki nga whakaritenga e whakaako atu nei ahau ki a koutou kia mahia; kia ora ai koutou, kia tae atu ai, kia noho ai hoki ki te whenua e homai nei e Ihowa, e te Atua o o koutou matua, ki a koutou.

Acum, ascultă, Israele, poruncile şi hotărârile pe care vă învăţ. Împliniţi-le ca să trăiţi şi să intraţi în stăpânirea ţării pe care Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri, v-a dat-o.

2 K o te kupu, e whakahaua atu nei e ahau ki a koutou, kaua e tapiritia ki etahi atu, kaua ano e kinitia atu tetahi wahi ona; kia rite ai i a koutou nga whakahau a Ihowa, a to koutou Atua, e whakahaua nei e ahau ki a koutou.

Să nu adăugaţi nimic la cele ce vă poruncesc eu şi să nu desfinţaţi nimic dintre ele. Dimpotrivă să păziţi legile Domnului, Dumnezeul vostru, aşa cum vi le dau eu.

3 K ua kite o koutou kanohi i ta Ihowa i mea ai mo Paarapeoro: ko nga tangata katoa hoki i whai i a Paarapeoro whakamatea rawatia iho ratou e Ihowa, e to koutou Atua, i roto i a koutou.

Aţi fost martori la ceea ce Domnul a făcut din cauza lui Baal-Peor. El a nimicit din mijlocul vostru toţi bărbaţii care l-au urmat pe Baal-Peor,

4 K o koutou ia, i awhi ra ki a Ihowa, ki to koutou Atua, e ora katoa ana i tenei ra.

însă voi, cei care aţi stat alipiţi de Domnul, Dumnezeul vostru, sunteţi toţi vii astăzi.

5 T itiro, kua whakaako ahau i a koutou ki nga tikanga, ki nga whakaritenga, ki a Ihowa, ki a toku Atua i ako ai ki ahau, hei mahi ma koutou i waenganui o te whenua e haere atu nei koutou ki reira ki te tango.

Iată că v-am învăţat poruncile şi hotărârile aşa cum mi-a poruncit Domnul, Dumnezeul meu, ca astfel să le puteţi împlini în ţara în care veţi intra s-o luaţi în stăpânire.

6 N a puritia, mahia: ko to koutou whakaaro nui hoki ia, me to koutou mohio ki te titiro mai a nga tauiwi, a nga mea e rongo ana ki enei tikanga katoa, a ka mea ratou, Koia hoki, he hunga mohio, he hunga tupato tenei iwi nui.

Să le păziţi şi să le împliniţi, fiindcă aceasta va fi înţelepciunea şi discernământul vostru înaintea popoarelor; ele vor auzi despre toate aceste porunci şi vor zice: «Într-adevăr poporul acesta este înţelept şi neamul acesta mare are discernământ!»

7 K o wai hoki te iwi nui, e whiwhi ana ki te atua penei te tata ki a ratou me Ihowa, me to tatou Atua, e tata mai nei i a tatou karangaranga katoa ki a ia?

Căci care neam este aşa de mare, încât să-şi aibă zeii atât de aproape, cum Îl avem noi pe Domnul, Dumnezeul nostru, ori de câte ori Îl chemăm?

8 K o wai hoki te iwi nui, i a ia nei nga tikanga me nga whakaritenga tika, penei me tenei ture katoa e hoatu nei e ahau ki to koutou aroaro i tenei ra?

Şi care este neamul acela aşa de mare, încât să fi avut porunci şi hotărâri tot atât de drepte ca şi legea aceasta, pe care eu v-o prezint astăzi?

9 M au ia koe e tiaki, me tiaki marie ano tou wairua, kei wareware ki nga mea i kite ai ou kanohi, kei riro atu hoki i roto i tou ngakau, i nga ra katoa e ora ai koe; engari me whakaako au tama, me nga tama hoki a au tama ki ena mea;

Numai ia seama la tine şi veghează cu luare-aminte asupra sufletului tău ca să nu uiţi lucrurile pe care le-ai văzut cu ochii tăi şi ca ele să nu se depărteze de inima ta în toate zilele vieţii tale. Fă cunoscute aceste lucruri copiilor tăi şi nepoţilor tăi.

10 K i te ra ano hoki i tu ai koe i te aroaro o Ihowa, o tou Atua, i Horepa, i ta Ihowa meatanga mai ki ahau, Huihuia mai te iwi ki ahau, a maku e mea kia rongo ratou i aku korero, kia whakaakona ai kia wehi i ahau i nga ra katoa e ora ai ratou i ru nga i te whenua, hei whakaako atu ma ratou ki a ratou tama.

Adu-ţi aminte de ziua în care ai stat în prezenţa Domnului, Dumnezeul tău, la Horeb, atunci când Domnul mi-a zis: «Strânge poporul la Mine ca să asculte cuvintele Mele şi să înveţe astfel, atât ei, cât şi copiii lor, să se teamă de Mine în toate zilele pe care le vor trăi pe pământ.»

11 N a ka whakatata koutou, ka tu hoki i raro iho o te maunga; ko te maunga hoki ka tonu i te ahi, a kakati noa ki waenganui o te rangi, te pouri! te kapua! na, pouri kerekere.

Voi v-aţi apropiat şi aţi stat în vecinătatea muntelui. Muntele ardea cu flăcări ce se înălţau până în inima cerurilor. Era întuneric, nori şi negură.

12 N a ka korero mai a Ihowa ki a koutou i waenganui o te ahi: ko te puakanga mai o nga kupu ta koutou i rongo ai, tena ko tetahi ahau kihai i kitea; heoi ano ko te reo kau.

Domnul v-a vorbit din mijlocul focului. Voi aţi auzit sunetul cuvintelor Sale, dar nu aţi văzut nici o înfăţişare, ci aţi auzit doar o voce.

13 N a ka kauwhautia e ia ki a koutou tana kawenata, i whakahaua e ia ki a koutou kia whakaritea, ara nga ture kotahi tekau, a tuhituhia iho e ia ki nga papa kohatu e rua.

El v-a vestit legământul Său, Cele Zece Porunci, pe care v-a poruncit să le urmaţi şi pe care le-a scris pe două table de piatră.

14 I whakahau ano a Ihowa i ahau i taua wa, kia whakaakona koutou ki nga tikanga, ki nga whakaritenga, hei mahi ma koutou ki te whenua e haere atu nei koutou ki reira ki te tango.

În vremea aceea, Domnul mi-a poruncit să vă învăţ poruncile şi hotărârile pe care trebuie să le împliniţi în ţara pe care o veţi stăpâni, după ce veţi traversa Iordanul. Idolatria este interzisă

15 T iakina marietia ra o koutou wairua; kihai hoki koutou i kite i tetahi ahua, me he aha, me he aha, i te ra i korero ai a Ihowa ki a koutou i Horepa, i waenganui o te ahi;

În ziua când Domnul, Dumnezeul vostru, v-a vorbit la Horeb, din mijlocul focului, nu aţi văzut nici o înfăţişare; de aceea vegheaţi cu luare-aminte asupra sufletelor voastre,

16 K ei he koutou, kei hanga i te whakapakoko ma koutou, i te ritenga o tetahi tauira, i te ahua o te tane, o te wahine ranei;

ca nu cumva să vă pervertiţi şi să vă faceţi vreun chip cioplit, reprezentând un idol sau chipul unui bărbat sau al unei femei

17 I te ahua o tetahi kararehe o te whenua, i te ahua o tetahi manu whai parirau e rererere ana i te rangi,

sau înfăţişarea unui animal de pe pământ sau a unei păsări care zboară prin aer

18 I te ahua o tetahi mea e ngokingoki ana i te whenua, i te ahua o tetahi ika i roto i te wai i raro iho o te whenua:

sau chipul vreunei creaturi care mişună pe pământ sau al vreunui peşte care trăieşte în ape.

19 K ei anga ake ranei ou kanohi ki te rangi, ka kite i te ra, i te marama ranei, i nga whetu, i te ope katoa o te rangi, na ka takina atu koe ki te koropiko atu ki ena mea, ki te mahi atu hoki ki ena mea, i tuwhaina mai nei e Ihowa, e tou Atua, mo nga iwi katoa i raro o te rangi, puta noa, puta noa.

Iar atunci când veţi privi spre cer şi veţi vedea soarele, luna şi stelele, întreaga oştire a cerului, să nu vă lăsaţi îndemnaţi să vă închinaţi înaintea lor şi să le slujiţi, căci acestea sunt lucruri care au fost împărţite de Domnul, Dumnezeul vostru, tuturor neamurilor de sub cer.

20 N a Ihowa ia koutou i tango, nana hoki koutou i whakaputa mai i roto i te oumu rino, i Ihipa, kia waiho ai hei iwi tupu mana, me koutou inaianei.

Pe voi însă Domnul v-a luat şi v-a scos din cuptorul de fier, din Egipt, ca să fiţi poporul moştenirii Lui, cum sunteţi astăzi.

21 I riri mai ano a Ihowa ki ahau mo ta koutou hoki, a oati mai ana e kore ahau e whiti i Horano, e kore ano e tae ki te whenua pai, ka homai nei e Ihowa, e tou Atua, ki a koe hei kainga tupu.

Domnul s-a mâniat pe mine din cauza voastră şi a jurat că nu voi traversa Iordanul şi nu voi intra în ţara cea bună pe care El are să v-o dea ca moştenire.

22 E ngari ka mate ahau ki tenei whenua, e kore ahau nei e whiti i Horano: ko koutou ia ka whiti, ka tango hoki i taua whenua pai.

Deci eu voi muri în ţara aceasta şi nu voi traversa Iordanul, dar voi îl veţi traversa şi veţi lua în stăpânire ţara aceea bună.

23 K ia tupato, kei wareware ki te kawenata a Ihowa, a to koutou Atua, i whakaritea e ia ki a koutou, kei hanga hoki he whakapakoko ma koutou ki te ritenga o tetahi mea i riria mai nei koe e Ihowa, e tou Atua.

Aşadar, vegheaţi asupra voastră şi nu uitaţi legământul Domnului, Dumnezeul vostru, pe care l-a încheiat cu voi. Să nu vă faceţi vreun idol sau orice alt fel de chip pe care Domnul, Dumnezeul vostru, v-a interzis să-l faceţi.

24 K o Ihowa hoki, ko tou Atua, he ahi e ki ana, he Atua hae ia.

Căci Domnul, Dumnezeul vostru, este un foc mistuitor şi un Dumnezeu gelos.

25 E whanau au tamariki me nga tamariki a au tamariki, a ka roa to koutou noho ki te whenua, a ka taka koutou, ka hanga hoki i te whakapakoko ki te ahua o tetahi mea, a ka mahi i te mea e kino ana ki te titiro a Ihowa, a tou Atua, hei whakapatarita ri i a ia:

Când veţi avea copii şi nepoţi şi veţi locui de mult timp în ţară, dacă vă veţi perverti şi vă veţi face vreun idol sau orice alt fel de chip, dacă veţi face ce este rău în ochii Domnului, Dumnezeul vostru, ca să-L mâniaţi,

26 K a waiho e ahau i tenei ra te rangi me te whenua hei kaititiro mo koutou, mo te matenga hoki e hohoro ai koutou te mate atu i te whenua e whiti atu nei koutou i Horano ki reira, ki te tango; e kore e roa o koutou ra ki reira, engari ka tino ngar o rawa koutou.

chem astăzi cerul şi pământul ca martori împotriva voastră, că veţi fi nimiciţi repede din ţara pe care o veţi lua în stăpânire după ce veţi traversa Iordanul. Nu veţi trăi multe zile, ci veţi fi nimiciţi.

27 A ka whakamarara a Ihowa i a koutou ki nga tauiwi, a he hunga torutoru o koutou e toe i roto i nga tauiwi, e kawea atu ai koutou e Ihowa ki reira.

El vă va împrăştia printre popoare şi nu veţi rămâne decât un mic număr de oameni acolo, între neamurile la care Domnul vă va conduce.

28 A ka mahi koutou i reira ki nga atua i hanga e nga ringa tangata, ki te rakau, ki te kohatu, e kore nei e kite, e kore e rongo, e kore e kai, e kore ano e hongi.

Acolo veţi sluji unor zei făcuţi de mâna omului, din lemn şi din piatră, care nu pot nici să vadă, nici să mănânce, nici să audă şi nici să miroasă.

29 O tiia ki te rapu koe i reira i a Ihowa, i tou Atua, na ka kitea e koe, ki te whakapaua katoatia tou ngakau me tou wairua ki te rapu i a ia.

Dar dacă de acolo Îl veţi căuta pe Domnul, Dumnezeul vostru, Îl veţi găsi, dacă Îl veţi căuta din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru.

30 K i te mate koe, a ka pono ki a koe enei mea katoa i nga ra a muri ake nei, ka hoki koe ki a Ihowa, ki tou Atua, ka whakarongo ano hoki ki tona reo;

În strâmtorarea voastră, după ce vi se vor fi întâmplat toate aceste lucruri, în zilele de pe urmă, vă veţi întoarce la Domnul, Dumnezeul vostru, şi-I veţi asculta glasul.

31 H e atua tohu hoki a Ihowa, tou Atua; e kore ia e whakarere i a koe, e kore ano hoki e whakangaro i a koe, e kore hoki e wareware ki te kawenata ki ou matua, i oati ai ia ki a ratou.

Căci Domnul, Dumnezeul vostru, este un Dumnezeu îndurător, Care nu vă va părăsi şi nu vă va distruge. El nu va uita legământul pe care l-a încheiat, prin jurământ, cu strămoşii voştri. Nimeni nu este ca Domnul

32 U i atu hoki ki nga rangi onamata, o mua i a koe, o te ra i hanga ai e te Atua te tangata ki runga ki te whenua, i tetahi pito o te rangi paku noa ki tetahi pito o te rangi, i puta mai ranei tetahi mea hei rite mo tenei mea te nui, i rangona rane i he rite ki tenei?

Întrebaţi despre vremurile străvechi, care au fost înainte de zilele voastre, începând cu ziua în care Dumnezeu l-a creat pe om pe pământ şi cercetaţi cerul de la un capăt la celălalt. S-a întâmplat vreodată un lucru atât de mare ca acesta sau s-a auzit vreodată aşa ceva?

33 I rongo ranei tetahi iwi i te reo o te Atua e korero mai ana i waenganui o te ahi, me tau i rongo ai, a ora ake?

A existat vreodată vreun popor care să fi auzit glasul lui Dumnezeu, vorbindu-i din mijlocul focului, cum l-aţi auzit voi şi să fi rămas în viaţă?

34 I whakamatau ranei te Atua te haere iho, te tango i tetahi iwi mana i waenganui i tetahi iwi ke, i runga i nga whakamatau, i nga tohu, i nga merekara, i te whawhai, i te ringaringa kaha, i te ringaringa maro, i nga whakawehi nui, i nga mea katoa i mea ai a Ihowa, to koutou Atua ki a koutou, ki to koutou aroaro i Ihipa?

A existat vreodată vreun dumnezeu care să ia un neam din mijlocul altui neam, prin încercări, prin semne şi minuni, prin război, cu mână puternică, cu braţ întins şi cu mare teroare, aşa cum a făcut cu voi Domnul, Dumnezeul vostru, în Egipt, înaintea ochilor voştri?

35 I whakakitea mai ai ena mea ki a koe kia mohio ai koe ki a Ihowa, ko ia te Atua; kahore ke atu i a ia.

Ţie ţi-au fost arătate aceste lucruri ca să ştii că Domnul este Dumnezeu şi că nu este altul în afară de El.

36 I meatia koe e ia kia rongo ki tona reo i te rangi, hei whakaako i a koe: a i te whenua i whakakitea e ia tana ahi nui ki a koe; ko ana kupu hoki i rangona e koe i waenganui i te ahi.

Din cer te-a făcut să auzi vocea Lui, ca să te disciplineze. Pe pământ ţi-a arătat focul Lui cel mare, iar tu ai ascultat cuvintele Lui din mijlocul focului.

37 A , no te mea i aroha ia ki ou matua, koia i whiriwhiria ai e ia o ratou uri i muri i a ratou, i whakaputaina mai ai hoki koe i Ihipa, me tana titiro tonu iho, i runga ano i tona kaha nui;

El i-a iubit pe strămoşii tăi şi de aceea a ales sămânţa lor după ei. Apoi te-a scos din Egipt prin prezenţa şi puterea Lui cea mare.

38 I mea ai ki te pei i nga iwi he nui, he kaha i a koe i tou aroaro, ki te kawe i a koe, ki te hoatu i to ratou oneone ki a koe hei kainga pumau; koia tenei inaianei.

A izgonit dinaintea ta neamuri mari şi puternice ca să intri în ţara pe care ţi-a dat-o ca moştenire, după cum vezi astăzi.

39 N a kia mohio koe i tenei ra, kia whakaaro hoki i roto i tou ngakau, ko Ihowa, ko ia te Atua i te rangi i runga, i te whenua hoki i raro; kahore ke atu.

Să ştii astăzi şi să-ţi pui la inimă faptul că Domnul este Dumnezeu sus în cer şi jos pe pământ şi că nu este altul în afară de El.

40 N a kia mau ki ana tikanga, ki ana whakahau, e whakahaua nei e ahau i tenei ra ki a koe, hei pai hoki mou, mo au tama i muri i a koe, kia roa ai ou ra ki te whenua ka hoatu nei e Ihowa, e tou Atua ki a koe a ake tonu atu.

Păzeşte deci poruncile şi legile Lui, pe care eu ţi le dau astăzi, ca să-ţi meargă bine atât ţie, cât şi urmaşilor tăi şi astfel să trăieşti multe zile în ţara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ţi-o dă pentru totdeauna.“ Cetăţi de scăpare

41 K atahi a Mohi ka motuhake i nga pa e toru i tenei taha o Horano, whaka te rawhiti;

Atunci Moise a ales trei cetăţi la răsărit de Iordan,

42 H ei rerenga atu mo te tangata whakamate, i whakamate i tona hoa, otiia ehara i te mea ata whakaaro, ehara hoki i te hoariri nona i mua; na ka rere ia ki tetahi o aua pa, a ka ora;

ca să slujească de refugiu ucigaşului care l-a omorât fără voie pe semenul său, fără să-l fi urât mai dinainte. El va putea să se refugieze într-una din aceste cetăţi pentru a-şi salva viaţa.

43 A ra i Pehere i te koraha, i te whenua mania, mo nga Reupeni; i Ramoto i Kireara, mo nga Kari; i Korana i Pahana, mo nga Manahi.

Aceste cetăţi erau: Beţer, în regiunea de podiş a rubeniţilor; Ramot, în Ghiladul gadiţilor şi Golan, în Başanul manasiţilor. Recapitularea Legii de la Horeb şi a Decalogului

44 A , ko te ture tenei i hoatu e Mohi ki te aroaro o nga tama a Iharaira:

Iată care este Legea pe care i-a dat-o Moise lui Israel.

45 K o nga whakaaturanga ano enei, me nga tikanga, me nga whakaritenga i korerotia e Mohi ki nga tama a Iharaira, i to ratou putanga mai i Ihipa,

Acestea sunt mărturiile, poruncile şi hotărârile pe care Moise le-a dat israeliţilor după ce au ieşit din Egipt,

46 I tenei taha o Horano, i te raorao i te ritenga atu o Petepeoro, i te whenua o Hihona, o te kingi o nga Amori, i noho ra i Hehepona, i patua ra e Mohi ratou ko nga tama a Iharaira, i to ratou putanga mai i Ihipa;

dincolo de Iordan, în vale, faţă în faţă cu Bet-Peor, în ţara lui Sihon, regele amoriţilor, care locuia în Heşbon şi a fost învins de Moise şi de Israel după ieşirea lor din Egipt.

47 A tangohia ana tona whenua e ratou, me te whenua hoki o Oka, o te kingi o Pahana, to nga kingi tokorua o nga Amori, i tenei taha o Horano, whaka te rawhiti;

Ei au luat în stăpânire ţara lui şi ţara lui Og, regele Başanului, cei doi regi amoriţi, care erau la răsărit de Iordan.

48 O Aroera i te taha o te awa o Aranona, a Maunga Hiona, ara a Heremona,

Ţara lor se întindea de la Aroer, care este pe malul uedului Arnon, până la muntele Sirion (acesta este Hermonul)

49 M e te Arapaha katoa i tera taha o Horano, whaka te rawhiti, a tae noa ki te moana o te Arapaha, i raro iho i nga titahatanga o Pihika.

şi cuprindea toată Araba de la răsărit de Iordan până la Marea Arabei, lângă poalele muntelui Pisga.