1 K o taku kupu ia tenei, I te mea he tamariki tonu te tangata mona te kainga, kahore ia e rere ke i te pononga, ahakoa ko te rangatira ia o nga mea katoa;

Vreau să spun că, atât timp cât moştenitorul este copil, nu este diferit de un sclav, cu toate că el este proprietarul tuturor lucrurilor,

2 E ngari e meatia ana e nga kaitohutohu, e nga kaititiro, kia taea ra ano te wa i whakaritea e te papa.

ci el se află sub îngrijirea tutorilor şi a administratorilor până la timpul desemnat de tatăl său.

3 W aihoki ko tatou, i te mea e tamariki ana, he pononga tatou na nga mea timatanga o te ao:

Astfel, şi noi, când eram copii, eram sub sclavia principiilor lumii.

4 A , no ka tutuki te taima, ka tonoa mai e te Atua tana Tama, i whanau i te wahine, i whanau i raro i te ture,

Dar, la împlinirea vremii, Dumnezeu Şi-a trimis Fiul, născut din femeie, născut sub Lege,

5 H ei hoko i te hunga i raro i te ture, kia whiwhi ai tatou ki te whakatamarikitanga.

ca să-i răscumpere pe cei ce sunt sub Lege, pentru ca noi să primim înfierea.

6 N a, i te mea he tamariki koutou, kua tonoa mai e te Atua te Wairua o tana Tama ki roto ki o koutou ngakau, e karanga ana, E Apa, e Pa.

Iar pentru că voi sunteţi fii, Dumnezeu a trimis Duhul Fiului Său în inimile noastre, Duh care strigă „Abba!“, adică „Tată!“

7 H eoi kua mutu tou ponongatanga, engari kua tama koe; a, ki te mea he tama, na mou nga mea i roto i te Atua.

Astfel, tu nu mai eşti sclav, ci fiu, iar dacă eşti fiu, Dumnezeu te-a făcut şi moştenitor. Grija lui Pavel pentru galateni

8 H eoi i reira, i te mea kihai koutou i matau ki te Atua, he pononga koutou na nga mea ehara nei i te atua tupu.

Atunci când voi nu-L cunoşteaţi pe Dumnezeu eraţi sclavii celor ce nu sunt dumnezei.

9 I naianei ia, i te mea ka matau nei koutou ki te Atua, ara ka matauria nei koutou e te Atua, he aha koutou ka tahuri ai ano ki aua mea ngoikore, rawakore, ki nga mea timatanga, e hokia na e to koutou hiahia, kia waiho koutou hei pononga ma aua mea?

Dar acum, când Îl cunoaşteţi pe Dumnezeu sau, mai degrabă, sunteţi cunoscuţi de Dumnezeu, cum de vă întoarceţi din nou la acele principii sărace şi slabe? Vreţi să deveniţi din nou sclavii lor?

10 E mau ana koutou ki nga ra, ki nga marama, ki nga wa, ki nga tau.

Voi ţineţi zile, luni, anotimpuri şi ani.

11 E manawapa ana ahau ki a koutou, kei kore he hua mo taku i mahi ai i roto i a koutou.

Mi-e teamă ca, nu cumva, să mă fi ostenit în zadar pentru voi.

12 E oku teina, ko taku tohe tenei ki a koutou, kia rite ki ahau; e rite ana hoki ahau ki a koutou: kahore a koutou mahi he ki ahau.

Fraţilor, vă rog, fiţi ca mine, pentru că şi eu sunt ca voi! Nu mi-aţi făcut nici un rău.

13 E matau ana koutou he mea na te ngoikore e toku kikokiko taku kauwhau i te rongopai ki a koutou i te tuatahi.

Voi ştiţi că în neputinţa trupului v-am vestit Evanghelia prima oară.

14 H eoi kihai koutou i whakahawea, i whakakino ki toku whakamatautauranga i toku kikokiko: na, tahuri mai ana koutou ki ahau, ano he anahera ahau na te Atua, me te mea ano ko Ihu Karaiti.

Şi n-aţi dispreţuit, nici nu v-a fost scârbă faţă de ceea ce era o ispită pentru voi în trupul meu, ci m-aţi primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe Cristos Isus.

15 K ei hea ra tera hari o koutou? He kaiwhakaatu hoki ahau mo ta koutou, me i taea kua tikarohia e koutou o koutou kanohi, a kua homai ki ahau.

Aşadar, unde este acea fericire a voastră? Vă mărturisesc că, dacă aţi fi putut, v-aţi fi scos până şi ochii şi mi i-aţi fi dat!

16 K oia, kua hoariritia ranei ahau ki a koutou, moku i korero i te pono ki a koutou?

Acum, pentru că v-am spus adevărul, am devenit oare duşmanul vostru?

17 K o ta ratou whaiwhai i a koutou ehara i te pai: engari e mea ana ratou kia tutakina mai koutou, kia whai ai ko koutou ki a ratou.

Ei sunt plini de râvnă faţă de voi, dar nu spre bine, ci ei vor să vă despartă de noi, ca să fiţi plini de râvnă pentru ei.

18 H e mea pai ia kia matenuitia i runga i te pai i nga wa katoa, kauaka hoki i toku nohoanga anake ki a koutou.

Este bine ca întotdeauna să fiţi plini de râvnă pentru un scop bun, nu doar când sunt eu cu voi.

19 E aku tamariki, ka mamae nei ano ahau mo koutou, kia whai ahua ra ano a te Karaiti i roto i a koutou,

Copiii mei, pentru care sufăr din nou durerile naşterii până când Cristos va lua chip în voi,

20 K o taku hiahia me i kona ahau i a koutou na aianei, kia puta ke ano toku reo; no te mea e ruarua ana ahau ki a koutou.

aş vrea să pot fi cu voi şi să-mi schimb tonul, pentru că sunt nedumerit cu privire la voi! Sara şi Agar

21 K i mai ki ahau, e te hunga e hiahia ana kia noho i raro i te ture, kahore ianei koutou e rongo ki ta te ture?

Spuneţi-mi voi, care doriţi să fiţi sub Lege, nu auziţi ce spune Legea?

22 K ua oti hoki te tuhituhi, tokorua nga tama a Aperahama, kotahi na te wahine pononga, kotahi na te wahine rangatira.

Este scris că Avraam a avut doi fii: unul dintr-o sclavă, iar unul dintr-o femeie liberă.

23 K o ta te pononga no te kikokiko tona whanautanga: ko ta te wahine rangatira ia he mea korero mai i mua.

Cel din sclavă a fost născut în chip firesc, însă cel din femeia liberă a fost născut prin promisiune.

24 H e mea whakarite aua mea: ko nga wahine nei nga kawenata e rua; kotahi no Maunga Hinai, whanau ake ana hei taurekareka, ko Hakara tenei.

Acest fapt poate fi luat ca o alegorie: aceste două femei reprezintă două legăminte. Unul este cel de pe muntele Sinai, născând copii pentru sclavie – şi anume Agar.

25 N a ko tenei Hakara ko Maunga Hinai i Arapia, e rite ana hoki ki Hiruharama onaianei, he pononga nei hoki ia, ratou ko ana tamariki.

Agar este muntele Sinai din Arabia şi corespunde Ierusalimului de acum, pentru că este în sclavie cu copiii lui;

26 T ena ko te Hiruharama i runga he mea herekore, ko ia to tatou whaea.

dar Ierusalimul de sus este liber şi el este mama noastră.

27 K ua oti hoki te tuhituhi, Kia hari, e te pakoko kahore nei e whanau; hamama, karanga, e te mea kahore nei kia whakamamae; he tini ke hoki nga tamariki a te mea mahue i a te mea whai tane.

Căci este scris: „Bucură-te, stearpo, tu, care nu poţi naşte! Izbucneşte în chiuituri şi strigă, tu, care nu eşti în durerile naşterii! Căci copiii femeii părăsite vor fi mai mulţi decât ai celei care are soţ.“

28 N a, ko tatou nei, e oku teina, e rite ana ki a Ihaka, he tamariki na te kupu whakaari.

Voi, fraţilor, ca şi Isaac, sunteţi copii ai promisiunii.

29 E ngari e rite ana ano ki to mua, ko te mea no te kikokiko nei tona whanautanga, whakatoia ana e ia te tama no te Wairua nei tona; e pera ana ano inaianei.

Dar aşa cum atunci cel născut în chip firesc l-a persecutat pe cel născut prin puterea Duhului, la fel este şi acum.

30 H eoi e pehea ana ta te karaipiture? Peia atu te wahine pononga raua ko tana tama: e kore hoki te tama a te wahine pononga e whiwhi tahi me te tama a te wahine rangatira ki te taonga.

Ce spune însă Scriptura? „Alung-o pe sclavă şi pe fiul ei, pentru că fiul sclavei nu va moşteni împreună cu fiul femeii libere!“

31 N a, ehara tatou, e oku teina, i te tamariki na te wahine pononga, engari na te wahine rangatira.

Aşadar, fraţilor, noi nu suntem copiii sclavei, ci ai femeii libere.