1 K o te kupu i puta mai ki a Heremaia, he mea na Ihowa, i te tekau o nga tau o Terekia kingi o Hura, ara i te tekau ma waru o nga tau o Nepukareha.

Iată cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului în al zecelea an al lui Zedechia, regele lui Iuda, care era al optsprezecelea an al lui Nebucadneţar.

2 N a i taua wa e whakapaea ana a Hiruharama e te taua a te kingi o Papurona; a ko Heremaia poropiti kua oti te tutaki ki roto ki te marae o te whare herehere i te whare o te kingi o Hura.

În acea vreme oştirea împăratului Babilonului asedia Ierusalimul şi profetul Ieremia era închis în curtea temniţei din palatul regelui lui Iuda.

3 N a Terekia hoki, na te kingi o Hura ia i tutaki; i mea tera, He aha koe i poropiti ai, i ki ai, Ko te kupu tenei a Ihowa, Nana, ka hoatu e ahau tenei pa ki te ringa o te kingi o Papurona, a ka horo i a ia;

Zedechia, regele lui Iuda, îl închisese acolo, spunându-i: „De ce profeţeşti şi zici: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Iată, dau cetatea aceasta în mâinile împăratului Babilonului şi el o va cuceri.

4 A ko Terekia kingi o Hura, e kore e mawhiti i te ringa o nga Karari; engari ka tukua putia ia ki te ringa o te kingi o Papurona, a ka korero ia ki a ia he mangai ki te mangai, a e kite hoki ona kanohi i ona kanohi;

Zedechia, regele lui Iuda, nu va scăpa din mâinile caldeenilor, ci, cu siguranţă, va fi dat în mâinile împăratului Babilonului, căruia îi va vorbi faţă în faţă şi pe care-l va vedea cu propriii lui ochi.

5 A ka arahina e ia a Terekia ki Papurona, a ki reira ia noho ai, kia tae atu ra ano ahau ki te tirotiro i a ia, e ai ta Ihowa; ahakoa whawhai koutou ki nga Karari, e kore e taea e koutou?

Împăratul Babilonului îl va duce pe Zedechia în Babilon, unde va rămâne până Îmi voi aduce aminte Eu de el, zice Domnul. Chiar dacă vă veţi lupta împotriva caldeenilor, nu veţi avea izbândă.’»“

6 N a ka mea a Heremaia, I puta mai te kupu a Ihowa ki ahau, i mea ia,

Ieremia a zis: „Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:

7 N ana, tera e tae mai ki a koe a Hanameere tama a Harumu, a tou matua keke, a ka mea, Mau e hoko taku mara i Anatoto; kei a koe na hoki te tikanga o te utu whakahoki.

«Hanamel, fiul unchiului tău Şalum, va veni la tine să-ţi spună: ‘Cumpără terenul meu din Anatot, deoarece tu ai dreptul de răscumpărare şi-l poţi cumpăra.’»“

8 N a ka haere mai ki ahau a Hanameere tama a toku matua keke, ka pera me ta Ihowa i ki ai, ki te marae o te whare herehere, a ka mea ki ahau, Tena koa, hokona taku mara i Anatoto, i te whenua o Pineamine; kei a koe hoki te tikanga o taua wahi, mau ano te utu e hoki ai; hokona mau. Katahi ahau ka mohio, he kupu tenei na Ihowa.

Hanamel, fiul unchiului meu, a venit la mine, după cum îmi spusese Domnul, în curtea temniţei şi mi-a zis: „Cumpără, te rog, terenul meu din Anatot, în teritoriul lui Beniamin, căci tu ai dreptul de moştenire şi de răscumpărare, cumpără-l!“ Am ştiut că acesta era Cuvântul Domnului,

9 N a ka hokona e ahau te mara a Hanameere tama a toku matua, keke, tera i Anatoto, a paunatia atu ana e ahau te moni mana, ara tekau ma whitu nga hekere hiriwa.

aşa că am cumpărat de la Hanamel, fiul unchiului meu, terenul din Anatot şi i-am cântărit şaptesprezece şecheli de argint.

10 N a ka tuhituhi ahau ki te pukapuka, hiri rawa, karangatia ana nga kaititiro, a paunatia atu ana e ahau te moni mana ki te pauna.

Am semnat şi pecetluit actul, am pus martori şi i-am cântărit argintul într-o cumpănă.

11 N a ka mau ahau ki te pukapuka o te hoko, ki te mea hiri i rite nei ki ta te ture, ki ta nga tikanga, a ki te mea hirikore:

Am luat apoi actele de cumpărare, atât pe cel pecetluit, în care erau termenii şi condiţiile cumpărării, cât şi pe cel nepecetluit,

12 A hoatu ana e ahau te pukapuka o te hoko ki a Paruku tama a Neria, tama a Maaheia i te tirohanga ano a Hanameere tama a toku matua keke, i te tirohanga hoki a nga kaititiro i tuhituhia ai te pukapuka o te hoko, i te tirohanga ano hoki a nga Hura i katoa e noho ana i te marae o te whare herehere.

şi i le-am dat lui Baruc, fiul lui Neria, fiul lui Mahseia, în prezenţa vărului meu Hanamel, a martorilor care au semnat actele de cumpărare şi în prezenţa tuturor iudeilor care se aflau în curtea temniţei.

13 N a ka whakahau ahau ki a Paruku i o ratou aroaro, i mea atu ahau,

În prezenţa lor i-am dat lui Baruc următoarea poruncă:

14 K o te kupu tenei a Ihowa o nga mano, a te Atua o Iharaira: Maua atu enei pukapuka, tenei pukapuka o te hoko, te mea hiri me tenei pukapuka hirikore, whaowhina ki te oko oneone; kia maha ai nga ra e mau ai.

„Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Ia aceste documente, atât actul de cumpărare pecetluit, cât şi pe cel nepecetluit, şi pune-le într-un vas de pământ ca să se păstreze multă vreme!»

15 K o te kupu hoki tenei a Ihowa o nga mano, a te Atua o Iharaira, Tera nga whare, nga mara, me nga mara waina ka hokohokona ano a muri nei ki tenei whenua.

Căci aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Se vor mai cumpăra case, terenuri şi vii în ţara aceasta.»“

16 N a, i muri i taku hoatutanga i te pukapuka o te hoko ki a Paruku tama a Neria, ka inoi ahau ki a Ihowa, ka mea,

După ce am dat actele de cumpărare a terenului lui Baruc, fiul lui Neria, m-am rugat Domnului astfel:

17 A ue, e te Ariki, e Ihowa, nana, kua hanga e koe te rangi me te whenua, na tou kaha nui, na tou ringa maro; kahore he mea e pakeke ki a koe:

„Ah, Stăpâne Doamne, Tu ai făcut cerurile şi pământul prin puterea Ta cea mare şi cu braţul Tău întins. Nimic nu este prea greu pentru Tine!

18 H e mahi aroha nei tau ki nga mano, e utua ana e koe te kino o nga matua ki roto ki te uma o a ratou tamariki i muri i a ratou: ko tona ingoa ko te Atua nui, ko te Atua marohirohi, ko Ihowa o nga mano:

Tu arăţi îndurare la mii de generaţii, dar aduci pedeapsa pentru nelegiuirea părinţilor în sânul copiilor lor. Tu eşti Dumnezeul cel Mare şi Puternic, al Cărui Nume este Domnul Oştirilor.

19 H e nui ki te whakaaro, he kaha ki te mahi: e tuwhera ana hoki ona kanohi ki nga ara katoa o nga tama a te tangata; he mea kia rite ai ki tona ara ake, ki nga hua o ana mahi, nga mea e hoatu ai ki tenei, ki tenei:

Sfaturile Tale sunt măreţe şi faptele Tale sunt puternice. Ochii Tăi sunt deschişi asupra tuturor căilor fiilor oamenilor, ca să dai fiecăruia după căile lui şi după rodul faptelor lui.

20 N au nei i homai nga tohu me nga mea whakamiharo ki te whenua o Ihipa, a taea noatia tenei ra, i roto i a Iharaira, i era atu hoki; a meinga ana e koe he ingoa mou, penei i tenei inaianei;

Tu ai făcut semne şi minuni în ţara Egiptului şi le-ai continuat până în ziua de azi, atât în Israel, cât şi în întreaga lume, şi Ţi-ai făcut un Nume aşa cum este astăzi.

21 N au nei hoki i kawe mai tau iwi, a Iharaira, i te whenua o Ihipa i runga i nga tohu, i nga mea whakamiharo, i te ringa kaha, i te takakau maro hoki, i te wehi nui;

L-ai scos pe poporul Tău, Israel, din ţara Egiptului cu semne şi minuni, cu mână tare, cu braţ întins şi cu o mare spaimă.

22 A homai ana e koe ki a ratou tenei whenua i oati ai koe ki o ratou matua ka homai ki a ratou, he whenua e rerengia ana e te waiu, e te honi;

Tu le-ai dat ţara aceasta, pe care juraseşi strămoşilor lor că le-o vei da, ţară în care curge lapte şi miere.

23 N a haere mai ana ratou, a riro ana a konei i a ratou; heoi kihai ratou i rongo ki tou reo, kihai hoki i haere i runga i tau ture; kihai rawa i mahia e ratou tetahi o nga mea i whakahaua e koe ki a ratou kia mahia: koia i meinga ai e koe tenei ki no katoa kia pa ki a ratou.

Ei au venit şi au luat-o în stăpânire, dar nu au ascultat de glasul Tău şi n-au păzit Legea Ta. Tot ce le porunciseşi să facă, nu au făcut. Atunci ai trimis peste ei toate aceste nenorociri.

24 N ana, nga puke, kua tae mai ratou ki te pa, kia horo ai; a ka hoatu te pa ki te ringa o nga Karari e whawhai nei ki konei, na te hoari hoki, na te hemokai, na te mate uruta: a, ko tau i korero ra, kua rite; nana, e kite nei koe.

Iată cum se înalţă rampe de asalt împotriva cetăţii ca să fie cucerită! Din cauza sabiei, a foametei şi a molimei cetatea va cădea în mâinile caldeenilor, care o atacă. Ce ai spus Tu s-a întâmplat, după cum vezi Tu Însuţi.

25 H eoi kua mea mai na koe, e te Ariki, e Ihowa, ki ahau, Hokona te mara mau ki te moni, whakaturia ano nga kaititiro; kahore ia, kua tukua te pa ki te ringa o nga Karari.

Stăpâne Doamne, Tu mi-ai zis: «Cumpără-ţi cu argint un teren şi pune martori!», dar iată că cetatea este dată în mâinile caldeenilor!“

26 K atahi ka puta mai te kupu a Ihowa ki a Heremaia; i mea ia,

Atunci Cuvântul Domnului a venit la Ieremia şi i-a zis:

27 N ana, ko Ihowa ahau, ko te Atua o nga kikokiko katoa: tera ranei tetahi mea e pakeke rawa ki ahau?

„Eu sunt Domnul, Dumnezeul oricărei făpturi. Este ceva prea greu pentru Mine?

28 H eoi ko te kupu tenei a Ihowa, Nana, ka hoatu e ahau tenei pa ki te ringa o nga Karari, ki te ringa o Nepukareha kingi o Papurona, a ka horo i a ia:

De aceea, aşa vorbeşte Domnul: «Dau cetatea aceasta în mâinile caldeenilor şi în mâinile lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, şi ei o vor cuceri.

29 A ka haere mai nga Karari e whawhai nei ki tenei pa, ka tahu i tenei pa ki te ahi, ka wera hoki i a ratou, me nga whare i tahu whakakakara ai ratou i runga i nga tuanui ki a Paara, i ringihia ai hoki nga ringihanga ki nga atua ke, hei whakapatar itari i ahau.

Caldeenii, care luptă împotriva acestei cetăţi, vor intra, îi vor da foc şi o vor arde. Vor arde toate casele pe acoperişul cărora poporul a ars tămâie pentru Baal şi a turnat jertfe de băutură în cinstea altor dumnezei ca să Mă mânie.

30 N o te mea ko nga tamariki a Iharaira ratou ko nga tamariki a Hura, he kino kau ta ratou i mahi ai i taku tirohanga, no to ratou tamarikitanga ake ano: he whakapataritari kau hoki ta nga tamariki a Iharaira i ahau ki te mahi a o ratou ringa, e ai ta Ihowa.

Israeliţii şi cei din Iuda au făcut numai rău înaintea ochilor Mei încă din tinereţea lor; israeliţii M-au mâniat întruna prin lucrările mâinilor lor, zice Domnul.

31 K o te ahau hoki o tenei pa ki ahau he mea whakaoho o toku riri, i toku weriweri, no te ra i hanga ai e ratou a tae noa mai ki tenei ra; kia nekehia atu ra ano e ahau i toku aroaro;

Din ziua când a fost zidită şi până astăzi, cetatea aceasta n-a încetat să-Mi provoace mânia şi furia; de aceea, trebuie să o alung din faţa Mea.

32 M o te kino katoa a nga tamariki a Iharaira ratou ko nga tamariki a Hura, i mahia nei e ratou hei whakapataritari i ahau, e ratou, e o ratou kingi, e o ratou rangatira, e o ratou tohunga, e o ratou poropiti, e nga tangata o Hura, e nga tangata ho ki o Hiruharama.

Israeliţii şi cei din Iuda M-au provocat la mânie prin tot răul pe care l-au săvârşit, atât ei, cât şi regii şi conducătorii lor, preoţii şi profeţii lor, oamenii din Iuda şi locuitorii Ierusalimului.

33 A kua parea mai e ratou te kohamo, kahore te kanohi ki ahau: a, ahakoa naku ratou i whakaako, moata ai i te ata me te ako i a ratou, kihai ratou i rongo, i manako ki te ako.

S-au întors cu spatele la Mine şi nu cu faţa. I-am învăţat iarăşi şi iarăşi, dar ei nu au ascultat şi nu au acceptat disciplinarea.

34 H eoi whakaturia ana e ratou a ratou mea whakarihariha ki te whare i huaina nei toku ingoa mo reira, whakapokea iho.

Şi-au aşezat idolii lor urâcioşi în Casa peste care este chemat Numele Meu şi au pângărit-o.

35 A hanga ana e ratou nga wahi tiketike o Paara, era i te raorao o te tama a Hinomo, kia meinga ai a ratou tama, me a ratou tamahine, kia tika i roto i te ahi ki a Moreke; he mea kihai i whakahaua e ahau, kihai hoki i puta ake i toku ngakau, kia m ahia e ratou tenei mea whakarihariha, e hara ai a Hura.

Au construit înălţimi lui Baal în valea Ben-Hinom, ca să-şi treacă fiii şi fiicele prin foc în cinstea lui Moleh, lucru pe care nu Eu li-l poruncisem şi nici prin minte nu-mi trecuse că ei vor săvârşi asemenea urâciuni ca să-l facă pe Iuda să păcătuiască.»

36 M o reira ko te kupu tenei inaianei a Ihowa, a te Atua o Iharaira mo tenei pa, e ki na koutou, Ka tukua ki te ringa o te kingi o Papurona, ma te hoari, ma te hemokai, ma te mate uruta;

Acum însă, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel, cu privire la cetatea aceasta despre care voi ziceţi că va fi dată în mâinile împăratului Babilonului prin sabie, foamete şi molimă:

37 N ana, ka kohikohia mai ratou e ahau i nga whenua katoa i peia atu nei ratou e ahau ki reira, i toku riri, i toku weriweri, i te aritarita nui; ka whakahokia mai ano ratou e ahau ki tenei wahi, a ka meinga kia noho humarie;

«Iată, îi voi aduna din toate ţările unde i-am alungat în mânia, furia şi înverşunarea Mea cea mare, îi voi aduce înapoi în locul acesta şi-i voi face să locuiască în siguranţă.

38 A ko ratou hei iwi maku, ko ahau hoki hei Atua mo ratou.

Ei vor fi poporul Meu şi Eu voi fi Dumnezeul lor.

39 A ka hoatu e ahau he ngakau kotahi ki a ratou, he ara kotahi, kia wehi ai ratou i ahau a ake ake; hei pai mo ratou, mo a ratou tamariki hoki i muri i a ratou.

Le voi da o singură inimă şi o singură cale, ca să se teamă de Mine tot timpul, spre fericirea lor şi a copiilor lor după ei.

40 K a whakaritea ano e ahau he kawenata mau tonu ki a ratou, he mea e kore e whakatahuritia atu e ahau i a ratou, kia mahia he pai ki a ratou; a ka hoatu e ahau toku wehi ki o ratou ngakau, kei whakarere ratou i ahau.

Voi încheia cu ei un legământ veşnic: nu Mă voi opri din a le face bine şi voi pune înăuntrul lor frica de Mine, ca să nu se mai depărteze de Mine.

41 A e ra, ka koa ahau ki a ratou hei mea i te pai ki a ratou, a he pono ka whakapaua toku ngakau, ka whakapaua hoki toku wairua ki te whakato i a ratou ki tenei whenua i runga i te pono.

Mă voi bucura să le fac bine şi îi voi planta cu adevărat în ţara aceasta din toată inima şi din tot sufletul Meu.»

42 N o te mea ko te kupu tenei a Ihowa: Ka pera i taku kawenga i tenei kino nui katoa ki runga ki tenei iwi, waihoki ka kawea e ahau ki runga ki a ratou te pai katoa i korerotia e ahau mo ratou.

Căci aşa vorbeşte Domnul: «După cum am adus peste poporul acesta toate aceste mari nenorociri, tot aşa voi aduce peste el tot binele pe care îl promit.

43 K a hokohokona ano he mara ki tenei whenua, e ki na koutou mo reira, He ururua, te ai he tangata, he kararehe ranei; kua hoatu ki te ringa o nga Karari.

Se vor cumpăra din nou terenuri în ţara aceasta despre care ziceţi că a devenit o pustie fără oameni şi fără animale, din cauză că a fost dată în mâinile caldeenilor.

44 K a hokona e te tangata he mara ki te moni, ka tuhituhia ano he pukapuka, ka hiritia, ka whakaturia nga kaititiro, i te whenua o Pineamine, i nga taha o Hiruharama, i nga pa hoki o Hura, i nga pa o te whenua pukepuke, i nga pa o nga raorao, i nga pa hoki o te tonga: no te mea ka whakahokia mai ratou e ahau i te whakarau, e ai ta Ihowa.

Se vor cumpăra din nou terenuri pe argint, se vor semna acte şi se vor pecetlui cu martori în teritoriul lui Beniamin, în împrejurimile Ierusalimului, în cetăţile lui Iuda, în cetăţile de la munte, în cetăţile din zona deluroasă şi în cetăţile din Neghev, căci le voi aduce înapoi captivii, zice Domnul.»“