1 I te putanga mai o Iharaira i Ihipa, o te whare o Hakopa i te iwi reo ke,

Când a ieşit Israel din Egipt şi Casa lui Iacov – din poporul cu limbă încâlcită,

2 K o Hura tona wahi tapu, ko Iharaira tona rangatiratanga.

Iuda a devenit Lăcaşul Lui cel sfânt şi Israel – tărâmul stăpânirii Lui.

3 I kite te moana, a whati ana: i whakahokia ki muri a Horano.

Marea a văzut şi a fugit, Iordanul s-a dat înapoi,

4 P ekepeke ana nga maunga ano he hipi toa, nga pukepuke ano he reme.

munţii au sărit ca nişte berbeci şi dealurile – ca nişte miei.

5 I ahatia koe, e te moana, i whati ai koe e Horano, i whakahokia ai koe ki muri?

Ce ai, mare, de fugi? Iordane, de ce dai înapoi?

6 E nga maunga, i pekepeke ai koutou ano he hipi toa; e nga pukepuke, ano he reme?

Munţilor, de ce săriţi ca nişte berbeci, şi voi, dealurilor, ca nişte miei?

7 E wiri, e te whenua, i te aroaro o te Ariki; i te aroaro o te Atua o Hakopa;

Cutremură-te, pământule, înaintea Stăpânului, înaintea Dumnezeului lui Iacov,

8 I meinga ai te toka hei hopua wai; te kiripaka hei puna wai.

Cel Care transformă stânca în iaz şi cremenea – în izvoare de apă!