1 A u ajuns pe celălalt ţărm al mării, în ţinutul Gadarenilor.

2 C înd a ieşit Isus din corabie, L -a întîmpinat îndată un om care ieşea din morminte, stăpînit de un duh necurat.

3 O mul acesta îşi avea locuinţa în morminte, şi nimeni nu mai putea să -l ţină legat, nici chiar cu un lanţ.

4 C ăci de multe ori fusese legat cu picioarele în obezi şi cu cătuşe la mîni, dar rupsese cătuşele şi sfărîmase obezile, şi nimeni nu -l putea domoli.

5 T otdeauna, zi şi noapte, stătea în morminte şi pe munţi, ţipînd şi tăindu-se cu pietre.

6 C înd a văzut pe Isus de departe, a alergat, I s'a închinat,

7 ş i a strigat cu glas tare:,, Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Celui Prea Înalt? Te jur în Numele lui Dumnezeu, să nu mă chinuieşti!``

8 C ăci Isus îi zicea:,, Duh necurat, ieşi afară din omul acesta!``

9 C are-ţi este numele?`` l -a întrebat Isus.,, Numele meu este, Legiune,` a răspuns el,,, pentrucă sîntem mulţi.``

10 Ş i Îl ruga stăruitor să nu -i trimeată afară din ţinutul acela.

11 A colo, lîngă munte, era o turmă mare de porci, cari păşteau.

12 Ş i dracii L-au rugat, şi au zis:,, Trimete-ne în porcii aceia, ca să intrăm în ei.``

13 I sus le -a dat voie. Şi duhurile necurate au ieşit şi au intrat în porci; şi turma s'a repezit de pe rîpă în mare: erau aproape două mii, şi s'au înecat în mare.

14 P orcarii au fugit, şi au dat de ştire în cetate şi prin satele vecine. Oamenii au ieşit să vadă ce s'a întîmplat.

15 A u venit la Isus, şi iată pe cel ce fusese îndrăcit şi avusese legiunea de draci, şezînd jos îmbrăcat şi întreg la minte; şi s'au spăimîntat.

16 C ei ce văzuseră cele întîmplate, le-au povestit tot ce se petrecuse cu cel îndrăcit şi cu porcii.

17 A tunci au început să roage pe Isus să plece din ţinutul lor.

18 P e cînd Se suia El în corabie, omul care fusese îndrăcit Îl ruga să -l lase să rămînă cu El.

19 I sus nu i -a dat voie, ci i -a zis:,, Du-te acasă la ai tăi, şi povesteşte-le tot ce ţi -a făcut Domnul, şi cum a avut milă de tine.``

20 E l a plecat, şi a început să vestească prin Decapole tot ce -i făcuse Isus. Şi toţi se minunau.

21 D upă ce a trecut Isus iarăş de cealaltă parte, cu corabia, s'a adunat mult norod în jurul Lui. El stătea lîngă mare.

22 A tunci a venit unul din fruntaşii sinagogii, numit Iair. Cum L -a văzut, fruntaşul s'a aruncat la picioarele Lui,

23 ş i I -a făcut următoarea rugăminte stăruitoare:,, Fetiţa mea trage să moară; rogu-Te, vino de-Ţi pune mînile peste ea, ca să se facă sănătoasă şi să trăiască.``

24 I sus a plecat împreună cu el. Şi după El mergea mult norod şi -L îmbulzea.

25 Ş i era o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sînge.

26 E a suferise mult dela mulţi doftori; cheltuise tot ce avea, şi nu simţise nici o uşurare; ba încă îi era mai rău.

27 A auzit vorbindu-se despre Isus, a venit pe dinapoi prin mulţime, şi s'a atins de haina Lui.

28 C ăci îşi zicea ea:,, Dacă aş putea doar să mă ating de haina Lui, mă voi tămădui.``

29 Ş i îndată, a secat izvorul sîngelui ei. Şi a simţit în tot trupul ei că s'a tămăduit de boală.

30 I sus a cunoscut îndată că o putere ieşise din El; şi, întorcîndu-Se spre mulţime, a zis:,, Cine s'a atins de hainele Mele?``

31 U cenicii I-au zis:,, Vezi că mulţimea Te îmbulzeşte, şi mai zici:,, Cine s'a atins de Mine?``

32 E l se uita de jur împrejur să vadă pe cea care făcuse lucrul acesta.

33 F emeea, înfricoşată şi tremurînd, căci ştia ce se petrecuse în ea, a venit de s'a aruncat la picioarele Lui, şi I -a spus tot adevărul.

34 D ar Isus i -a zis:,, Fiică, credinţa ta te -a mîntuit; du-te în pace, şi fii tămăduită de boala ta.``

35 P e cînd vorbea El încă, iată că vin nişte oameni dela fruntaşul sinagogii, cari -i spun:,, Fiica ta a murit; pentruce mai superi pe Învăţătorul?``

36 D ar Isus, fără să ţină seamă de cuvintele acestea, a zis fruntaşului sinagogii:,, Nu te teme, crede numai!``

37 Ş i n'a îngăduit nimănui să -L însoţească, afară de Petru, Iacov şi Ioan, fratele lui Iacov.

38 A u ajuns la casa fruntaşului sinagogii. Acolo Isus a văzut o zarvă, şi pe unii cari plîngeau şi se tînguiau mult.

39 A intrat înlăuntru, şi le -a zis:,, Pentruce faceţi atîta zarvă, şi pentruce plîngeţi? Copila n'a murit, ci doarme.``

40 E i îşi băteau joc de El. Atunci, după ce i -a scos afară pe toţi, a luat cu El pe tatăl copilei, pe mama ei, şi pe cei ce -L însoţiseră, şi a intrat acolo unde zăcea copila.

41 A apucat -o de mînă, şi i -a zis:,, Talita cumi``, care, tîlmăcit, însemnează:,, Fetiţo, scoală-te, îţi zic!``

42 Î ndată fetiţa s'a sculat, şi a început să umble; căci era de doisprezece ani. Ei au rămas încremeniţi.

43 I sus le -a poruncit cu tărie să nu ştie nimeni lucrul acesta; şi a zis să dea de mîncare fetiţei.