1 „ Cine este ca cel înţelept? Cine cunoaşte interpretarea lucrurilor? Înţelepciunea dă strălucire feţei omului şi-i schimbă asprimea feţei. Supune-te regelui
¶ Who is as the wise man? and who is as he who knows the interpretation of all things? The wisdom of this man shall make his face to shine, and the coarseness of his face shall be changed.
2 A scultă porunca regelui, îţi zic, din pricina jurământului încheiat cu Dumnezeu.
I counsel thee to keep the king’s commandment and the word of the covenant that thou hast made with God.
3 N u te grăbi să pleci dinaintea lui şi nu căuta să susţii un lucru rău, căci el face tot ce-i place!
Do not be hasty to rebel against him; do not persist in any evil thing, for he shall do whatsoever pleases him;
4 D in moment ce cuvântul regelui are autoritate, cine îi poate spune: «Ce faci?».
because the word of the king is his power and who may say unto him, What doest thou?
5 P e cel ce-i păzeşte porunca, nu-l va atinge nici un rău, iar inima înţeleptului cunoaşte vremea potrivită şi judecata,
Whosoever keeps the commandment shall experience no evil thing, and a wise man’s heart discerns both time and judgment.
6 c ăci pentru fiecare lucru există un timp şi o judecată, deşi nenorocirea omului este mare peste el;
¶ Because for every will there is time and judgment, because the evil of man is great upon him,
7 î ntr-adevăr el nu ştie ce se va întâmpla, căci nimeni nu-i poate face cunoscut lucrul acesta.
for he does not know that which shall be; nor when it shall be. Who will teach it to him?
8 L a fel cum nimeni nu are putere asupra vântului, ca să-l poată închide, tot aşa nimeni nu are putere asupra zilei morţii. Şi după cum nimeni nu este scuzat în vreme de război, tot aşa nici răutatea nu-i va lăsa să scape pe cei ce o practică. Cei răi şi cei drepţi
There is no man that has power over the spirit to retain the spirit; neither does he have power over the day of death, and weapons are of no use in that war; neither shall wickedness deliver those that are given to it.
9 A m văzut toate aceste lucruri şi am încercat să înţeleg toate lucrările care se fac sub soare. Există un timp când un om are autoritate asupra altui om şi-i poate face rău.
¶ All this I have seen and applied my heart unto every work that is done under the sun: the time in which one man rules over another to his own hurt.
10 A poi i-am văzut pe cei răi îngropaţi – ei obişnuiau să vină şi să plece de la Sfântul Lăcaş, fiind apoi lăudaţi în cetatea în care făceau astfel. Şi aceasta este o deşertăciune!
Then I also saw that the wicked who were buried came into remembrance more than those who had frequented the holy place, and these were forgotten in the city where they had worked uprightly. This also is vanity.
11 C ând sentinţa împotriva faptei rele nu se împlineşte repede, inima muritorilor se umple de planuri ca să facă rău.
Because the sentence against an evil work is not executed speedily, therefore the heart of the sons of men is fully set in them to do evil.
12 C hiar dacă celui păcătos, deşi face rău însutit, i se lungeşte viaţa, eu însă ştiu că celui ce se teme de Dumnezeu, celui ce stă temător înaintea Sa, îi va fi bine.
Though a sinner does evil one hundred times and his judgment is prolonged, yet surely I know that it shall be well with those that fear God, who fear before his presence;
13 T otuşi cel rău nu este fericit şi nu-şi va lungi zilele, fiind precum umbra, pentru că nu se teme de Dumnezeu.
but it shall never be well with the wicked, neither shall his days be prolonged, which are as a shadow, because he did not fear before the presence of God.
14 E xistă o deşertăciune care are loc pe pământ, şi anume: sunt oameni drepţi peste care vine ceea ce merită cei răi şi sunt oameni nedrepţi peste care vine ceea ce merită cei drepţi. Prin urmare, mi-am zis: «Şi aceasta este o deşertăciune!»
¶ There is another vanity which is done upon the earth: that there are just men, who are recompensed as if they had done according to the work of the wicked; again, there are wicked men, who are recompensed as if they had done according to the work of the righteous; I say that this also is vanity.
15 A tunci am lăudat veselia, căci nu este nimic mai plăcut omului sub soare decât să mănânce, să bea şi să se bucure, iar bucuria îl va însoţi în osteneala sa în toate zilele vieţii sale, pe care le-a primit de la Dumnezeu sub soare.
Therefore I commended joy because a man has no better thing under the sun than to eat and to drink and to be merry, for that shall abide with him of his labour the days of his life, which God gives him under the sun.
16 M -am dedicat cunoaşterii înţelepciunii şi priceperii tuturor lucrărilor care se fac pe pământ, căci omul nu îşi odihneşte ochii nici ziua, nici noaptea.
Therefore I applied mine heart to know wisdom and to see the business that is done upon the earth (for also there is he that neither day nor night sees sleep with his eyes).
17 A m înţeles că toate lucrările lui Dumnezeu, toate lucrările care se fac sub soare, nu pot fi pricepute de om. Chiar dacă omul se străduieşte să le cerceteze, nu va găsi răspuns şi, chiar dacă înţeleptul pretinde că deţine cunoaşterea, el nu poate să priceapă.“
And I have seen regarding all the works of God that man cannot attain to understand the work that is being done under the sun, because though a man labours to seek it out, yet he shall not find it; even though the wise man says that he knows it, yet he shall not be able to attain it.