1 A bimelek, fiul lui Ierub-Baal, s-a dus la Şehem, la rudele sale dinspre mamă şi le-a zis atât lor, cât şi întregului clan al bunicului său:

¶ And Abimelech, the son of Jerubbaal, went to Shechem unto his mother’s brethren and spoke with them and with all the family of the house of his mother’s father, saying,

2 „ Vă rog să spuneţi în auzul tuturor locuitorilor din Şehem: «Ce este mai bine pentru voi: să domnească peste voi şaptezeci de bărbaţi, toţi fii ai lui Ierub-Baal, sau să domnească peste voi un singur bărbat? Aduceţi-vă aminte că sunt os din oasele voastre şi carne din carnea voastră!»“

Speak, I pray you, in the ears of all the men of Shechem, What would seem better unto you, that seventy persons reign over you, all the sons of Jerubbaal; or that one reign over you? Remember also that I am your bone and your flesh.

3 U nchii lui au spus pentru el toate aceste cuvinte în auzul tuturor locuitorilor din Şehem, iar ei l-au acceptat în inima lor pe Abimelek căci îşi ziceau: «Este fratele nostru!»

And his mother’s brethren spoke for him in the ears of all the men of Shechem all these words, and their hearts inclined to follow Abimelech, for they said, He is our brother.

4 I -au dat lui Abimelek şaptezeci de şecheli de argint din templul lui Baal-Berit, iar acesta a plătit cu ei nişte bărbaţi de nimic şi fără căpătâi, care au mers după el.

And they gave him seventy shekels of silver out of the house of Baalberith, with which Abimelech hired vain and light men who followed him.

5 A poi a venit la familia tatălui său, în Ofra şi i-a ucis pe o singură piatră pe fraţii lui, şaptezeci de bărbaţi, toţi fii ai lui Ierub-Baal. Însă Iotam, fiul cel mai tânăr al lui Ierub-Baal, a scăpat fiindcă se ascunsese.

And coming unto his father’s house at Ophrah, he slew his brethren, the sons of Jerubbaal, seventy persons, upon a stone; yet Jotham, the youngest son of Jerubbaal, was left, for he hid himself.

6 D upă aceea, toţi locuitorii din Şehem şi din Bet-Milo s-au strâns laolaltă şi au venit să-l întroneze pe Abimelek ca rege lângă terebintul din apropierea monumentului de la Şehem. Pilda lui Iotam

And all the men of Shechem gathered together with all the house of Millo and went and made Abimelech king, by the plain of the pillar that was in Shechem.

7 C ând a auzit Iotam de lucrul acesta, s-a dus şi s-a aşezat pe vârful muntelui Garizim. Acolo le-a strigat spunându-le: „Ascultaţi-mă, locuitori ai Şehemului, ca şi Dumnezeu să vă asculte!

¶ And when they told it to Jotham, he went and stood in the top of Mount Gerizim and lifted up his voice and cried and said unto them, Hearken unto me, ye men of Shechem, that God may hearken unto you.

8 C opacii au plecat să ungă un rege peste ei şi i-au zis măslinului: «Domneşte peste noi!»

The trees went forth to anoint a king over them, and they said unto the olive tree, Reign thou over us.

9 D ar măslinul le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu uleiul meu prin care sunt onoraţi Dumnezeu şi oamenii, şi să mă duc să stăpânesc peste copaci?»

But the olive tree replied, Should I leave my fatness, which because of me, God and man are honoured, to go and sway over the trees?

10 A poi copacii i-au zis smochinului: «Vino tu şi domneşte peste noi!»

And the trees said to the fig tree, Come thou and reign over us.

11 D ar smochinul le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu dulceaţa mea şi roadele mele cele bune, ca să stăpânesc peste copaci?»

But the fig tree said unto them, Should I forsake my sweetness and my good fruit to go and sway over the trees?

12 A tunci copacii i-au zis viţei-de-vie: «Vino tu şi domneşte peste noi!»

Then the trees said unto the vine, Come thou and reign over us.

13 D ar viţa le-a răspuns: «Să-mi părăsesc eu mustul care aduce bucurie zeilor şi oamenilor şi să mă duc să stăpânesc peste copaci?»

And the vine said unto them, Should I leave my wine, which cheers God and man, to go and sway over the trees?

14 Î n cele din urmă toţi copacii i-au zis arborelui de jujuba: «Vino tu şi domneşte peste noi!»

Then all the trees said unto the bramble, Come thou and reign over us.

15 J ujuba le-a răspuns copacilor: «Dacă vreţi cu adevărat să mă ungeţi ca rege al vostru, veniţi şi adăpostiţi-vă sub umbra mea, dar dacă nu vreţi, atunci să iasă foc din jujuba şi să mistuie cedrii Libanului!»

And the bramble said unto the trees, If in truth ye anoint me king over you, then come and confide under my shadow; and if not, let fire come out of the bramble and devour the cedars of Lebanon.

16 O are cu credincioşie şi în nevinovăţie aţi lucrat voi când l-aţi făcut rege pe Abimelek? V-aţi purtat voi bine cu Ierub-Baal şi familia lui? Şi oare i-aţi făcut voi după cum merita?

Now therefore, if ye have proceeded with truth and integrity in making Abimelech king, and if ye have dealt well with Jerubbaal and his house and have recompensed him according to the work of his hands

17 C ăci tatăl meu s-a luptat pentru voi, şi-a riscat viaţa şi v-a eliberat din mâna lui Midian.

(For my father fought for you and cast his life far from him to deliver you out of the hand of Midian;

18 D ar voi v-aţi ridicat astăzi împotriva familiei tatălui meu şi i-aţi ucis cei şaptezeci de fii pe o singură piatră! Apoi l-aţi întronat ca rege peste locuitorii Şehemului pe Abimelek, fiul slujnicei lui, şi asta pentru că este unul din poporul vostru!

and ye are risen up against my father’s house this day and have slain his sons, seventy men, upon a stone and have made Abimelech, the son of his maidservant, king over the men of Shechem because he is your brother;)

19 D acă aţi lucrat astăzi cu credincioşie şi în nevinovăţie faţă de Ierub-Baal şi familia lui, atunci bucuraţi-vă de Abimelek şi Abimelek să se bucure de voi!

if ye then have dealt in truth and integrity with Jerubbaal and with his house this day, then rejoice ye in Abimelech, and let him also rejoice in you.

20 D ar dacă nu, să iasă foc din Abimelek şi să-i mistuie pe locuitorii din Şehem şi din Milo! Şi să iasă foc din locuitorii Şehemului şi din Bet-Milo ca să-l mistuie pe Abimelek!“

But if not, let fire come out from Abimelech and devour the men of Shechem and the house of Millo; and let fire come out from the men of Shechem and from the house of Millo and devour Abimelech.

21 A poi Iotam a fugit, a scăpat şi s-a dus la Beer; şi a locuit acolo, departe de faţa fratelui său Abimelek. Dumnezeu pune capăt răutăţii lui Abimelek

And Jotham ran away and fled and went to Beer and dwelt there, for fear of Abimelech his brother.

22 A bimelek stăpânea peste Israel de trei ani.

¶ When Abimelech had dominated over Israel three years,

23 D umnezeu a trimis un duh rău între Abimelek şi locuitorii Şehemului şi astfel locuitorii Şehemului l-au trădat pe Abimelek,

then God sent an evil spirit between Abimelech and the men of Shechem, and the men of Shechem dealt treacherously with Abimelech

24 p entru ca nelegiuirea săvârşită faţă de cei şaptezeci de fii ai lui Ierub-Baal să fie răzbunată şi sângele lor să cadă astfel asupra fratelui lor Abimelek, care i-a ucis, precum şi asupra locuitorilor din Şehem, care l-au ajutat pe acesta să-şi omoare fraţii.

that the cruelty done to the seventy sons of Jerubbaal and their blood might come to be laid upon Abimelech their brother who slew them and upon the men of Shechem, who aided him in the killing of his brethren.

25 L ocuitorii din Şehem au pus la pândă pe vârfurile munţilor nişte oameni care-i jefuiau pe drumeţii ce treceau pe lângă ei. Lucrul acesta a fost adus la cunoştinţa lui Abimelek.

And the men of Shechem set ambushers for him in the top of the mountains, and they robbed all that came along that way by them; and it was told Abimelech.

26 G aal, fiul lui Ebed, a venit în Şehem şi locuitorii Şehemului şi-au pus încrederea în el.

And Gaal, the son of Ebed, came with his brethren and went over to Shechem; and the men of Shechem put their confidence in him.

27 E l şi oamenii lui au ieşit la câmp, le-au cules viile şi au pus strugurii în teasc, după care au dat un ospăţ; au intrat în templul zeului lor, au mâncat, au băut şi l-au blestemat pe Abimelek.

And they went out into the fields and gathered their vineyards and trod the grapes and made merry and went into the house of their gods and ate and drank and cursed Abimelech.

28 G aal, fiul lui Ebed, zicea: „Cine este Abimelek şi cine este Şehem ca să-i slujim? Nu este el fiul lui Ierub-Baal şi nu este Zebul reprezentantul lui? E mai bine să slujiţi oamenilor lui Hamor, tatăl lui Şehem! De ce să-i slujim lui Abimelek?

And Gaal, the son of Ebed, said, Who is Abimelech and who is Shechem that we should serve him? Is he not the son of Jerubbaal? And is not Zebul his deputy? Serve the men of Hamor, the father of Shechem. For why should we serve him?

29 A h, dacă ar fi cineva care să-i pună pe oamenii aceştia sub autoritatea mea! L-aş răsturna pe Abimelek! I-aş spune lui Abimelek: «Adună-ţi oştirea şi ieşi la luptă!» “

If these people were under my hand, then I would remove Abimelech. And he said to Abimelech, Increase thine army and come out.

30 Z ebul, conducătorul cetăţii, a auzit cuvintele lui Gaal, fiul lui Ebed, şi s-a aprins de mânie.

And when Zebul, the prince of the city, heard the words of Gaal, the son of Ebed, his anger was kindled.

31 A trimis pe ascuns nişte soli la Abimelek ca să-i spună: „Gaal, fiul lui Ebed, împreună cu fraţii săi au venit la Şehem şi răscoală cetatea împotriva ta!

And he sent messengers unto Abimelech astutely, saying, Behold, Gaal, the son of Ebed, and his brethren have come to Shechem; and, behold, they have fortified the city against thee.

32 P leacă noaptea împreună cu poporul care este cu tine şi stai la pândă în câmp!

Now, therefore, rise up by night, thou and the people that are with thee, and put an ambush in the field.

33 A poi să te scoli dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui şi să te năpusteşti asupra cetăţii! Când Gaal şi poporul care este cu el vor ieşi împotriva ta, să le faci după cum vei putea!“

And in the morning as soon as the sun is up, thou shalt rise early and set upon the city; and, behold, when he and the people that are with him come out against thee, then thou may do to them as thou shalt find occasion.

34 A bimelek şi tot poporul care era cu el s-au sculat noaptea şi s-au pus la pândă în patru cete lângă Şehem.

And Abimelech rose up and all the people that were with him, by night, and they put an ambush against Shechem in four companies.

35 C ând Gaal, fiul lui Ebed, a ieşit şi a stat la intrarea porţii cetăţii, Abimelek şi poporul care era cu el au ieşit din ascunzătoare.

And Gaal, the son of Ebed, went out and stood in the entering of the gate of the city; and Abimelech and all the people that were with him rose up from the ambush.

36 C ând a zărit poporul, Gaal i-a zis lui Zebul: – Văd un popor care se coboară de pe vârfurile munţilor! Zebul i-a răspuns: – Ceea ce vezi este umbra munţilor, nu oameni!

And when Gaal saw the people, he said to Zebul, Behold people that come down from the tops of the mountains. And Zebul said unto him, Thou seest the shadow of the mountains as if they were men.

37 Î nsă Gaal a zis din nou: – Este chiar un popor care se coboară dinspre centrul ţării, iar o ceată vine pe drumul dinspre stejarul prezicătorilor!

And Gaal spoke again and said, See there come people who descend through the middle of the land, and another company comes along by the plain of Meonenim.

38 A tunci Zebul i-a zis: – Unde îţi este acum curajul cu care ziceai: „Cine este Abimelek ca să-i slujim?“ Oare nu este acesta poporul pe care l-ai dispreţuit? Du-te acum şi luptă-te cu el!

Then Zebul said unto him, Where is now thy mouth, with which thou didst say, Who is Abimelech that we should serve him? Is not this the people that thou hast despised? Go out now and fight with them.

39 G aal a înaintat în fruntea locuitorilor din Şehem şi s-a luptat cu Abimelek.

And Gaal went out before the men of Shechem and fought with Abimelech.

40 A bimelek l-a urmărit, dar acesta a reuşit să fugă dinaintea lui. Mulţi oameni au căzut răpuşi până spre intrarea porţii.

And Abimelech chased him, and he fled before him, and many were overthrown and wounded, even unto the entering of the gate.

41 A poi Abimelek a rămas în Aruma, iar Zebul i-a izgonit pe Gaal şi pe rudele lui, astfel că n-au mai rămas în Şehem.

And Abimelech dwelt at Arumah; and Zebul thrust out Gaal and his brethren that they should not dwell in Shechem.

42 A doua zi, când poporul a ieşit la câmp, Abimelek a fost înştiinţat de lucrul acesta.

And it came to pass on the next day that the people went out into the field, and they told Abimelech.

43 Ş i-a luat oamenii, i-a împărţit în trei cete şi s-a pus la pândă în câmp. După ce s-a uitat şi a văzut că poporul ieşise din cetate, a pornit la luptă împotriva lui, atacându-l.

And he took the people and divided them into three companies and set ambushes in the field and looked, and, behold, the people were come forth out of the city; and he rose up against them and smote them.

44 A bimelek şi cetele care erau cu el, au înaintat până la intrarea porţii cetăţii. Două din cete s-au năpustit asupra tuturor celor ce erau în câmp şi i-au ucis.

And Abimelech and the company that was with him rushed forward and stood in the entering of the gate of the city, and the two other companies ran upon all the people that were in the fields and slew them.

45 A bimelek s-a luptat împotriva cetăţii toată ziua. După ce au cucerit-o şi au omorât poporul care era în ea, ei au dărâmat cetatea şi au presărat-o cu sare.

And Abimelech fought against the city all that day, and he took the city and slew the people that were therein and beat down the city and sowed it with salt.

46 C ând au auzit acest lucru, toţi locuitorii turnului Şehemului au intrat într-un refugiu din templul lui El-Berit.

And when those of the tower of Shechem heard that, they entered into the stronghold of the temple of the god Berith.

47 I s-a adus la cunoştinţă lui Abimelek că toţi locuitorii turnului Şehemului s-au adăpostit acolo.

And it was told Abimelech how all those of the tower of Shechem were gathered together.

48 A bimelek şi tot poporul care era cu el s-a suit pe muntele Ţalmon. A luat în mână un topor, a tăiat o creangă din copac şi a pus-o pe umăr. Apoi le-a zis oamenilor care erau cu el: „Aţi văzut ce am făcut eu; faceţi şi voi la fel!“

Then Abimelech went up to Mount Zalmon, he and all the people that were with him; and Abimelech took an axe in his hand and cut down a bough from the trees and took it and laid it on his shoulder and said unto the people that were with him, What ye have seen me do, make haste and do as I have done.

49 F iecare bărbat din popor a tăiat câte o creangă şi l-a urmat pe Abimelek. Au aruncat crengile acelea peste refugiu şi i-au dat foc atât lui, cât şi oamenilor dinăuntru. Aşa au murit toţi locuitorii din turnul Şehemului, aproape o mie de bărbaţi şi femei.

And all the people likewise cut down each one his bough and followed Abimelech and put them next to the stronghold and set the stronghold on fire upon them; so that all those of the tower of Shechem died, about a thousand men and women.

50 D upă aceea Abimelek a înaintat împotriva Tebeţului, l-a împresurat şi l-a cucerit.

¶ Then Abimelech went to Thebez and laid siege against Thebez and took it.

51 Î n mijlocul cetăţii era un turn fortificat. Locuitorii cetăţii, bărbaţi şi femei, fugiseră acolo, se încuiaseră înăuntru şi se suiseră pe acoperişul turnului.

But in the midst of the city there was a strong tower, and all the men and women fled there, and all those of the city, and shutting the doors behind them, they climbed up to the top of the tower.

52 A bimelek a ajuns până la turn şi l-a asediat. Când s-a apropiat de uşa turnului ca să-i dea foc,

And Abimelech came to the tower, and fighting against it, he came to the door of the tower to burn it with fire.

53 o femeie a aruncat de pe zid piatra de sus a unei mori, care a căzut pe capul lui Abimelek şi i-a crăpat ţeasta.

But a woman cast a piece of a millstone upon Abimelech’s head and crushed his skull.

54 A tunci el l-a chemat repede pe cel care-i purta armele şi i-a zis: „Scoate-ţi sabia şi omoară-mă, ca nu cumva să se zică despre mine că m-a omorât o femeie!“ Slujitorul său l-a străpuns cu sabia şi el a murit.

Then he called hastily unto the young man, his armourbearer, and said unto him, Draw thy sword and slay me that it not be said of me, A woman slew him. And his young man thrust him through, and he died.

55 C ând au văzut israeliţii că Abimelek a murit, au plecat fiecare la casele lor.

And when the Israelites saw that Abimelech was dead, they departed each one unto his place.

56 A stfel, Dumnezeu a întors asupra lui Abimelek răul pe care acesta îl făcuse tatălui său atunci când şi-a ucis cei şaptezeci de fraţi.

Thus God rendered the wickedness of Abimelech, which he did against his father in slaying his seventy brethren.

57 T ot răul făcut de locuitorii din Şehem, Dumnezeu l-a întors asupra capului lor. În acest fel a venit asupra lor blestemul lui Iotam, fiul lui Ierub-Baal.

And all the evil of the men of Shechem God rendered upon their heads, and upon them came the curse of Jotham, the son of Jerubbaal.