1 S ă nu răspândiţi minciuni. Să nu te alături celui rău pentru a fi un martor mincinos.

¶ Thou shalt not admit a false rumour; put not thine hand with the wicked to be a false witness.

2 S ă nu te iei după mulţime, când aceasta săvârşeşte răul; când depui mărturie la judecată, să nu treci de partea celor mulţi ca să perverteşti dreptatea

Thou shalt not follow a multitude to do evil; neither shalt thou speak in a cause hiding behind many to wrest judgment;

3 ş i nici să nu-l favorizezi pe cel sărac la judecată.

neither shalt thou honour a poor man in his cause.

4 D acă întâlneşti boul sau măgarul rătăcit al duşmanului tău, să i-l duci înapoi.

If thou should encounter thine enemy’s ox or his ass astray, thou shalt surely bring it back to him again.

5 D acă vezi măgarul celui ce te urăşte căzut sub povară, să nu-l laşi acolo, ci să-l ajuţi să o ia de pe el.

If thou see the ass of him that hates thee lying under his burden, will thou forbear to help him? Thou shalt surely help him to raise it up.

6 S ă nu calci în picioare dreptatea săracului la judecată.

Thou shalt not pervert the rights of thy poor in his cause.

7 P ăzeşte-te de sentinţe greşite şi nu-l ucide pe cel nevinovat sau pe cel drept, căci Eu oricum nu-l voi considera drept pe cel vinovat.

Keep thee far from a false matter; and slay thou not the innocent and righteous; for I will not justify the wicked.

8 S ă nu iei mită, pentru că mita orbeşte pe cei ce văd şi suceşte cuvintele celor drepţi.

And thou shalt take no bribe; for the bribe blinds the wise and perverts the words of the righteous.

9 S ă nu-l asupreşti pe străin, căci voi înţelegeţi starea străinului, deoarece şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.

Also thou shalt not oppress a stranger, for ye know the state of the soul of a stranger, seeing ye were strangers in the land of Egypt.

10 T imp de şase ani să semeni pământul şi să-i aduni rodul,

¶ And six years thou shalt sow thy land and shalt gather in its increase,

11 d ar în al şaptelea an să-l laşi să se odihnească nesemănat, pentru ca săracul din poporul tău să poată mânca, iar ceea ce mai rămâne să fie mâncat de animalele sălbatice. Să faci la fel cu via şi cu măslinii.

but the seventh year thou shalt leave it free and release it, that the poor of thy people may eat, and what they leave the beasts of the field shall eat. In like manner thou shalt deal with thy vineyard and with thy oliveyard.

12 Ş ase zile să lucrezi, iar în a şaptea zi să te odihneşti, pentru ca astfel şi boul, şi măgarul tău să se poată odihni, precum şi sclavul născut în casa ta, şi străinul.

Six days thou shalt do thy work, and on the seventh day thou shalt rest, that thine ox and thine ass may rest, and the son of thy handmaid and the stranger may be refreshed.

13 S ă păzeşti tot ceea ce ţi-am spus. Să nu invoci numele altor dumnezei: numele lor să nu fie auzite pe buzele tale. Cele trei sărbători anuale

And in all things that I have said unto you, be circumspect and make no mention of the name of other gods, neither let it be heard out of thy mouth.

14 D e trei ori pe an să ţii sărbători în cinstea Mea.

Three times thou shalt celebrate a feast unto me in the year:

15 S ă ţii Sărbătoarea Azimelor; aşa cum ţi-am poruncit, să mănânci azime timp de şapte zile, la vremea hotărâtă, şi anume în luna Abib, pentru că atunci ai ieşit din Egipt. Nimeni să nu vină înaintea Mea cu mâinile goale.

Thou shalt keep the feast of unleavened bread (thou shalt eat unleavened bread seven days as I commanded thee, in the time appointed of the month Abib, for in it thou didst come out from Egypt; and none shall appear before me empty),

16 S ă ţii Sărbătoarea Recoltei, a primelor roade ale muncii tale, din ceea ce ai semănat în ogor. Să ţii Sărbătoarea Culesului la sfârşitul anului, atunci când strângi de pe câmp rodul muncii tale.

And the feast of the harvest of the firstfruits of thy labours, which thou hast sown in the field, and the feast of ingathering, which is in the end of the year, when thou hast gathered in thy labours out of the field.

17 D e trei ori pe an toţi bărbaţii să se înfăţişeze înaintea Stăpânului Domn.

Three times in the year all thy males shall appear before the Lord GOD.

18 S ă nu aduci sângele jertfei Mele împreună cu pâine dospită, nici să nu laşi ca grăsimea de la sărbătoarea Mea să rămână până dimineaţa.

Thou shalt not offer the blood of my sacrifice with leavened bread; neither shall the fat of my lamb remain until the morning.

19 P rimele roade ale pământului să le aduci în Casa Domnului, Dumnezeul tău. Să nu fierbi iedul în laptele mamei sale. Promisiunea ocupării Canaanului

The first of the firstfruits of thy land thou shalt bring into the house of the LORD thy God. Thou shalt not boil a kid in his mother’s milk.

20 V oi trimite un Înger înaintea ta, ca să te păzească pe drum şi să te ducă în locul pe care l-am pregătit.

¶ Behold, I send the Angel before thee, to keep thee in the way and to bring thee into the place which I have prepared.

21 F ii cu luare aminte la El şi ascultă-I glasul. Nu te răzvrăti împotriva Lui, pentru că nu îţi va ierta nelegiuirea, căci Numele Meu este în El.

Keep thyself before him and hear his voice, grieve him not; for he will not pardon your rebellion, for my name is in him.

22 D acă Îl vei asculta şi vei face tot ce-ţi voi spune, Eu voi fi duşmanul duşmanilor tăi şi potrivnicul potrivnicilor tăi.

But if thou shalt indeed hear his voice and do all that I speak, then I will be an enemy unto thine enemies and an adversary unto those that afflict thee.

23 C ând Îngerul Meu va merge înaintea ta şi te va conduce la amoriţi, la hitiţi, la periziţi, la canaaniţi, la hiviţi şi la iebusiţi, Eu îi voi nimici,

For my Angel shall go before thee and bring thee in unto the land of the Amorite and the Hittite and the Perizzite and the Canaanite the Hivite and the Jebusite; and I will cut them off.

24 d ar tu să nu te pleci înaintea zeilor lor şi să nu li te închini. Să nu urmezi faptele lor, ci să-i nimiceşti cu desăvârşire şi să le dărâmi stâlpii sacri.

Thou shalt not bow down to their gods, nor serve them, nor do after their works; but thou shalt utterly overthrow them and completely break down their images.

25 T u să te închini Domnului, Dumnezeul tău, iar Eu îţi voi binecuvânta pâinea şi apa şi voi îndepărta boala din mijlocul tău.

But ye shall serve the LORD your God, and he shall bless thy bread and thy water; and I will take all sickness away from the midst of thee.

26 N ici o femeie din ţară nu va pierde sarcina şi nici una nu va fi stearpă. Voi face să fie deplin numărul zilelor tale.

No women shall abort, nor be barren, in thy land; the number of thy days I will fulfil.

27 V oi trimite groaza Mea înaintea ta, voi distruge toate popoarele la care vei ajunge şi voi face ca toţi duşmanii tăi să fugă dinaintea ta.

I will send my fear before thee and will trouble all the people to whom thou shalt come, and I will make all thine enemies turn their backs unto thee.

28 V oi trimite viespi înaintea ta care îi vor izgoni pe hiviţi, pe canaaniţi şi pe hitiţi.

And I will send hornets before thee, which shall drive out the Hivite, the Canaanite, and the Hittite from before thee.

29 T otuşi nu-i voi izgoni într-un singur an, pentru că ţara ar rămâne pustie şi vieţuitoarele de pe câmp s-ar înmulţi.

I will not drive them out from before thee in one year lest the land become desolate and the beasts of the field multiply against thee.

30 P uţin câte puţin, îi voi izgoni dinaintea ta până vei creşte la număr şi vei stăpâni ţara.

Little by little I will drive them out from before thee until thou be multiplied and take the land by inheritance.

31 Î ţi voi întinde hotarele de la Marea Roşie până la Marea Filistenilor şi de la pustie până la râu, căci Eu îi voi da în mâinile tale pe locuitorii ţării şi tu îi vei izgoni dinaintea ta.

And I will set thy borders from the Red sea even unto the sea of the Philistines and from the desert unto the river; for I will deliver the inhabitants of the land into your hand, and thou shalt drive them out before thee.

32 T u însă să nu închei legământ cu ei şi cu zeii lor.

Thou shalt make no covenant with them, nor with their gods.

33 S ă nu le dai voie să locuiască în ţara ta, ca să nu te facă să păcătuieşti împotriva Mea, căci dacă te vei închina înaintea zeilor lor, aceasta va fi o cursă pentru tine.»“

They shall not dwell in thy land lest peradventure they make thee sin against me by serving their gods, for it will be a snare unto thee.