1 I ov a luat din nou cuvîntul în pilde, şi a zis:

Iov a luat din nou cuvîntul în pilde, şi a zis:

2 O h! cum nu pot să fiu ca în lunile trecute, ca în zilele cînd mă păzea Dumnezeu,

Oh! cum nu pot să fiu ca în lunile trecute, ca în zilele cînd mă păzea Dumnezeu,

3 c înd candela Lui strălucea deasupra capului meu, şi Lumina lui mă călăuzea în întunerec!

cînd candela Lui strălucea deasupra capului meu, şi Lumina lui mă călăuzea în întunerec!

4 C um nu sînt ca în zilele puterii mele, cînd Dumnezeu veghea ca un prieten peste cortul meu,

Cum nu sînt ca în zilele puterii mele, cînd Dumnezeu veghea ca un prieten peste cortul meu,

5 c înd Cel Atotputernic încă era cu mine, şi cînd copiii mei stăteau în jurul meu;

cînd Cel Atotputernic încă era cu mine, şi cînd copiii mei stăteau în jurul meu;

6 c înd mi se scăldau paşii în smîntînă, şi stînca vărsa lîngă mine pîraie de untdelemn!

cînd mi se scăldau paşii în smîntînă, şi stînca vărsa lîngă mine pîraie de untdelemn!

7 D acă ieşeam să mă duc la poarta cetăţii, şi dacă îmi pregăteam un scaun în piaţă,

Dacă ieşeam să mă duc la poarta cetăţii, şi dacă îmi pregăteam un scaun în piaţă,

8 t inerii se trăgeau înapoi la apropierea mea, bătrînii se sculau şi stăteau în picioare.

tinerii se trăgeau înapoi la apropierea mea, bătrînii se sculau şi stăteau în picioare.

9 M ai marii îşi opriau cuvîntările, şi îşi puneau mîna la gură.

Mai marii îşi opriau cuvîntările, şi îşi puneau mîna la gură.

10 G lasul căpeteniilor tăcea, şi li se lipea limba de cerul gurii.

Glasul căpeteniilor tăcea, şi li se lipea limba de cerul gurii.

11 U rechea care mă auzea, mă numea fericit, ochiul care mă vedea mă lăuda.

Urechea care mă auzea, mă numea fericit, ochiul care mă vedea mă lăuda.

12 C ăci scăpam pe săracul care cerea ajutor, şi pe orfanul lipsit de sprijin.

Căci scăpam pe săracul care cerea ajutor, şi pe orfanul lipsit de sprijin.

13 B inecuvîntarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei.

Binecuvîntarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei.

14 M ă îmbrăcam cu dreptatea şi -i slujeam de îmbrăcăminte, neprihănirea îmi era manta şi turban.

Mă îmbrăcam cu dreptatea şi -i slujeam de îmbrăcăminte, neprihănirea îmi era manta şi turban.

15 O rbului îi eram ochi, şi şchiopului picior.

Orbului îi eram ochi, şi şchiopului picior.

16 C elor nenorociţi le eram tată, şi cercetam pricina celui necunoscut.

Celor nenorociţi le eram tată, şi cercetam pricina celui necunoscut.

17 R upeam falca celui nedrept, şi -i smulgeam prada din dinţi.

Rupeam falca celui nedrept, şi -i smulgeam prada din dinţi.

18 A tunci ziceam:,În cuibul meu voi muri, zilele mele vor fi multe ca nisipul.

Atunci ziceam:,În cuibul meu voi muri, zilele mele vor fi multe ca nisipul.

19 A pa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea peste ramurile mele.

Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea peste ramurile mele.

20 S lava mea va înverzi neîncetat, şi arcul îmi va întineri în mînă.`

Slava mea va înverzi neîncetat, şi arcul îmi va întineri în mînă.`

21 O amenii mă ascultau şi aşteptau, tăceau înaintea sfaturilor mele.

Oamenii mă ascultau şi aşteptau, tăceau înaintea sfaturilor mele.

22 D upă cuvîntările mele, niciunul nu răspundea, şi cuvîntul meu era pentru toţi o rouă binefăcătoare.

După cuvîntările mele, niciunul nu răspundea, şi cuvîntul meu era pentru toţi o rouă binefăcătoare.

23 M ă aşteptau ca pe ploaie, căscau gura ca după ploaia de primăvară.

Mă aşteptau ca pe ploaie, căscau gura ca după ploaia de primăvară.

24 C înd li se muia inima, le zîmbeam. şi nu puteau izgoni seninătatea de pe fruntea mea.

Cînd li se muia inima, le zîmbeam. şi nu puteau izgoni seninătatea de pe fruntea mea.

25 Î mi plăcea să mă duc la ei, şi mă aşezam în fruntea lor; eram ca un împărat în mijlocul unei oştiri, ca un mîngîietor lîngă nişte întristaţi.

Îmi plăcea să mă duc la ei, şi mă aşezam în fruntea lor; eram ca un împărat în mijlocul unei oştiri, ca un mîngîietor lîngă nişte întristaţi.