1 D oamne, ascultă rugăciunea mea! Fie ca strigătul meu să ajungă la Tine!

Oh Señor, escucha mi oración, y llegue a ti mi clamor.

2 N u-Ţi ascunde faţa de mine în ziua necazului meu! Pleacă-Ţi urechea spre mine; când strig, răspunde-mi degrabă!

No escondas de mí tu rostro en el día de mi angustia; inclina hacia mí tu oído; el día en que te invoco, respóndeme pronto.

3 Î mi pier zilele ca fumul, oasele-mi ard ca jarul.

Porque mis días han sido consumidos en humo, y como brasero han sido quemados mis huesos.

4 I nima-mi este rănită şi se usucă ca iarba, căci uit să-mi mănânc pâinea.

Mi corazón ha sido herido como la hierba y se ha secado, y hasta me olvido de comer mi pan.

5 D in pricina gemetelor mele mi s-au lipit oasele de carne.

A causa de la intensidad de mi gemido mis huesos se pegan a la piel.

6 M ă asemăn cu bufniţa din pustie; am ajuns ca o cucuvea printre dărâmături.

Me parezco al pelícano del desierto; como el búho de las soledades he llegado a ser.

7 S tau treaz şi sunt ca o pasăre singuratică pe acoperiş.

No puedo dormir; soy cual pájaro solitario sobre un tejado.

8 Î n fiecare zi duşmanii mei mă batjocoresc; batjocoritorii mei mă blestemă.

Mis enemigos me han afrentado todo el día; los que me escarnecen han usado mi nombre como maldición.

9 M ănânc cenuşă în loc de pâine şi îmi amestec băutura cu lacrimi,

Porque cenizas he comido por pan, y con lágrimas he mezclado mi bebida,

10 d in pricina mâniei şi a urgiei Tale; căci Tu m-ai ridicat şi m-ai aruncat.

a causa de tu indignación y de tu enojo; pues tú me has levantado y me has rechazado.

11 Z ilele îmi sunt ca umbra înserării şi mă usuc ca iarba.

Mis días son como sombra que se alarga; y yo me seco como la hierba.

12 Î nsă Tu, Doamne, tronezi pe vecie, amintirea Ta ţine din generaţie în generaţie.

Mas tú, Señor, permaneces para siempre, y tu nombre por todas las generaciones.

13 T u Te vei ridica şi vei avea milă de Sion, căci este timpul să te înduri de el. I-a sosit vremea!

Tú te levantarás y tendrás compasión de Sion, porque es tiempo de apiadarse de ella, pues ha llegado la hora.

14 S lujitorii Tăi îndrăgesc pietrele Sionului şi le este milă de ţărâna lui.

Ciertamente tus siervos se deleitan en sus piedras, y se apiadan de su polvo.

15 N eamurile se vor teme de Numele Domnului şi toţi regii pământului – de slava Lui,

Y las naciones temerán el nombre del Señor, y todos los reyes de la tierra, tu gloria.

16 c ând Domnul va zidi Sionul şi Se va arăta în slava Lui.

Porque el Señor ha edificado a Sion, y se ha manifestado en su gloria.

17 E l va răspunde la rugăciunile celor nevoiaşi şi nu va dispreţui rugăciunile lor.

Ha considerado la oración de los menesterosos, y no ha despreciado su plegaria.

18 S ă se scrie aceasta pentru generaţia viitoare, pentru ca poporul care se va naşte să-L laude pe Domnul!

Esto se escribirá para las generaciones futuras; para que un pueblo aún por crear alabe al Señor.

19 E l supraveghează din înălţimea sfinţeniei Sale; Domnul priveşte din ceruri pe pământ,

Pues El miró desde su excelso santuario; desde el cielo el Señor se fijó en la tierra,

20 c a să ia aminte la gemetele prizonierilor şi să-i elibereze pe cei condamnaţi la moarte.

para oír el gemido de los prisioneros, para poner en libertad a los condenados a muerte;

21 N umele Domnului va fi vestit din Sion şi lauda Lui – din Ierusalim,

para que los hombres anuncien en Sion el nombre del Señor, y su alabanza en Jerusalén,

22 c ând se vor strânge popoarele şi regatele ca să-I slujească Domnului.

cuando los pueblos y los reinos se congreguen a una para servir al Señor.

23 M i-a frânt puterea pe drum; mi-a scurtat zilele.

El debilitó mis fuerzas en el camino; acortó mis días.

24 D e aceea am zis: „Dumnezeul meu, nu mă lua la jumătatea zilelor mele, Tu, ai Cărui ani ţin din generaţie în generaţie.

Dije: Dios mío, no me lleves en la mitad de mis días; tus años son por todas las generaciones.

25 T u ai întemeiat la început pământul, iar cerurile sunt lucrarea mâinilor Tale.

Desde la antigüedad tú fundaste la tierra, y los cielos son la obra de tus manos.

26 E le vor pieri, dar Tu rămâi. Toate se vor învechi ca o haină. Le vei schimba ca pe un veşmânt şi ele vor trece.

Ellos perecerán, pero tú permaneces; y todos ellos como una vestidura se desgastarán, como vestido los mudarás, y serán cambiados.

27 T u, însă, rămâi Acelaşi şi anii Tăi nu se vor sfârşi.“

Pero tú eres el mismo, y tus años no tendrán fin.

28 F iii slujitorilor Tăi vor locui ţara şi urmaşii lor vor rămâne înaintea Ta.

Los hijos de tus siervos permanecerán, y su descendencia será establecida delante de ti.